Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[icar]

In urma pactului Molotov-Ribbentrop, anexarea Ardealului de nord, ungurii au inceput sa magiarizeze numele romanilor: Alexandru= Șoni, Ion=Istvan, Ana= Anico etc. Atunci au aparut nume precum : Daciana, Silvana, Silviu, Rovana, Gentiana, Ulpia, Ovidiu, nume ce nu se puteau maghiariza. Casatorii mixte sunt in continuare, nici o problema. Dragostea nu tine cont de politica!

[Ion_Bumbu]

Sau vorba unei vecine a matusei mele cind s`a casatorit varul meu cu o unguroaica: tu, și unguroaicele tăt acolo o au și tăt așe rădică picioarele!

Ma rog, a ramas proverbiala vecina da nici matusa n`a mai vorbit vre`un an cu ea!

 

[yo9hrb]

Buna tare.

[franzm]

Copil fiind, am petrecut multe vacante la Pâncota, la sora bunicii. Stateau pe strada Calvariei, capatul din deal. Dintre tovarasii de joaca îmi aduc aminte de o fata, Mariana si de György, nepotul vecinei de vizavi. Ghituco îl alinta bunica-sa. Ne placea sa ne uitam seara la televizor la Mariana pentru ca maica-sa ne citea subtitrarile. Si pentru ca am fost îndragostit lulea. Tare as vrea sa mai trec odata pe acolo, sa vad ce fac cei doi. Dupa Gogu, casele înca exista si sunt locuite.

[BRANCA]

Franz.Era si Mariana unguroaica?Ai pierdut bunaciune de fata,ca astea,de regula,gatesc bine!...

[Vizitator]

Atunci gatitul il interesa, pun pariu.

[franzm]

Acum 7 ore, BRANCA a spus:

Franz.Era si Mariana unguroaica?Ai pierdut bunaciune de fata,ca astea,de regula,gatesc bine!...

Nu, românca. Da am gasit alta. Tot bunaciune.

[BRANCA]

  Am un fost coleg de faculta in Germania,pe langa Padurea Neagra.Sas.A avut o bunaciune olteneasca de care s-a despartit cand a emigrat.Acolo a gasit o bunaciune de...unguroaica.Si mai vorbeste cu ea in romaneste..."Sa invete dracu' si ea limba"!...

[doru3160]

Acum 3 minute, BRANCA a spus:

Si mai vorbeste cu ea in romaneste..."Sa invete dracu' si ea limba"!...

Cred ca mai repede invata el maghiara...ca are interes.

[Vizitator]

Cand eram mici, mergeam la cercul de electronica, la "Casa pionierului".  Imi aduc aminte si acum mirosul din camera aia.  Mirosea a electronica.  Erau si alte cercuri acolo, la casa pionierilor, dar cercul de electronica si cercul de (aero)modelism erau pentru noi cele mai tari.

 

Nu mai stiu cum se facuse, dar eu mergeam la cercul de electronica.  Pe profesorul nostru il chema domnul Batraneanu.  Avea glumele lui, si cand intrebam prostii, cum se masoara mai stiu eu ce, ne zicea "cu limba", aluzie la testat bateriile ELBA de 4.5V, punand limba pe lamelele bateriei.  Era mult inainte de '89, prin anii '70-'80.  In Bucuresti, cercul de electronica de la Casa pionierilor era undeva langa Unirea, vis-a-vis de o biserica.  Intre timp, s-a mutat.  Cladirea inca mai exista, dar e ceva facultate particulara acolo.

 

Faceam cablaje si le corodam cu acid azotic.  Proful facuse rost de o sticla mare, de sticla, din alea cu dop de sticla matuit, de chimie.  Era mare si grea, cam jumatate plina cu acid, sa fi tot avut vreo 2 litri de acid azotic in ea.  Deasupra acidului era un fum maroniu, care umplea restul sticlei.  Ne invatase ca acidul arde tare, si sa nu respiram fumul ala maroniu, ca e toxic.

 

Ne dadea sticla sa corodam placute, afara.  Turnam acidul intr-o tava fotografica mare, de plastic.  Bagam placutele la corodat si facea bule, de parca era apa minerala.  Iesea de la acid un fum maroniu, intepator, de care ne feream.  Cand batea vantul, si fumul venea catre noi, fugeam toti ca godacii, pe urma ne strangeam iar in jurul tavitei cu acid, sa vedem daca s-a corodat.

 

Trebuia sa fim tot timpul cu ochii la placute, pentru ca acidul coroda foarte repede.  20-30 de secunde prea mult, si placuta devenea de nefolosit.  Intra acidul pe sub vopsea, si coroda tot.  Desenam traseele cu vopsea, sau cu smoala diluata cu benzina.  Smoala tinea mai bine.

Editat Iulie 31, 2020 de Vizitator

[doru3160]

Acum 16 minute, RoGeorge a spus:

Intra acidul pe sub vopsea, si coroda tot.  Desenam traseele cu vopsea, sau cu smoala diluata cu benzina.  Smoala tinea mai bine.

Am lucrat mult cu azotic, si ce povestesti se intampla cand era prea concentrat. Daca il diluai de la inceput, nu mai intra asa usor sub vopsea. Si ca veni vorba de vopsea, pt marirea aderentei, bagam in vopseaua pt cablaje, sacaz dizolvat in acetona. De fapt, in sacaz dizolvat bagam putina vopsea, cat sa dea culoare si sa se vada mai bine. Sacazul era cam transparent, si la trasee subtiri nu prea vedeai ce ai desenat. Daca greseai, nu mai puteai sterge fara sa ramana urme. De regula, daca greseala era mare, si la inceput, stergeam tot cu acetona si o luam de la inceput cu desenatul. Altfel, lasam greseala la locul ei, si corectam numai dupa ce se usca. Orice tentativa de corectie cu vopseaua jilava, ducea la manjire, nicidecum la corectie. Cu astfel de vopsea si acid mai ''domestic'' am scos si trasee de 0,2...0,3mm fara probleme. Tineam acidul in doua sticle, tot cu dop din sticla, pasuit fiecare pe sticla lui. Una era cu cel diluat, care dura mai mult pana manca tot cuprul, si alta din care mai improspatam pe cel diluat, sau corodam repede placi cu trasee mai grosiere. ''Fumul" ala maro era toxic, si chiar daca nu il luai din plin, tot mai venea cate un damf pe la nas. Pana si hainele miroseau dupa o sedinta de corodare, chiar in aer liber facuta.

Editat Iulie 31, 2020 de doru3160

[GEO 53 BN]

Acum 20 minute, doru3160 a spus:

Cred ca mai repede invata el maghiara...ca are interes.

 Maghiara nu-i o limba chiar asa de usor de invatat!

In satele din Ardeal fiind multi unguri, românii, traind printre ei invata mult mai usor,maghiara.  Cei care traiesc in moldova sau, in partea din sud a tarii, au o problema cu pronuntia. E relativ  greu sa inveti, cum se pronunta cuvintele  in maghiara ,cu atit  mai mult, pentru cei care n-au fost niciodata prin localitatile cu populatie majoritar maghiara. Ungurii, in general, sint oameni destul de omenosi, binevoitori. Daca te pune ''necuratu'' sa faci pe desteptu', ai toate sansele sa fii tratat cu aceeasi masura!

Am fost citiva ani, la rind , la Izvorul Muresului, unde am facut revelionul. Credeti-ma pe cuvint, c-am fost tratati cum ,n-am fi fost tratati ,de multi oameni, din alta parte a tarii.

[doru3160]

Acum 6 minute, GEO 53 BN a spus:

Credeti-ma pe cuvint, c-am fost tratati cum ,n-am fi fost tratati ,de multi oameni, din alta parte a tarii.

Cred, pt ca am experiente personale, incepand din armata. Sunt niste oameni deosebiti si foarte deschisi. Numai sa nu-i superi. Spuneam ca mai repede invata el maghiara, pt ca ea are multe de oferit ca recompensa.

[Vizitator]

Eu am facut armata langa Carei. Greu am invatat sa pronunt numerele.

Acum nu le mai stiu pe toate dar mai pot pronunta corect diverse saluturi si simple expresii amicale. Injuraturile inca le stiu bine ca pe astea le-am invatat primele.

Televizorul mergea mereu pe posturile maghiare, dar aveam traducator.

[GEO 53 BN]

Acum 3 ore, MOD a spus:

............................. Greu am invatat sa pronunt numerele.................... Injuraturile inca le stiu bine ca pe astea le-am invatat primele.

...................................................................

Eu stiu sa numar in maghiara, cel putin, pina la 100. O ''rup'' cit de cit si pe ungureste.  Am fost de mai multe ori in Ungaria, la Bekescsaba si la Gyula, facind cumparaturi.Daca nu ne descurcam , imediat sa gasea cite un localnic care sa ne ajute sau sa ne  indrume.  La un moment dat chiar m-a batut gindul sa-mi cumpar o casa acolo. Am gasit una intr-o stare destul de buna! Pretul cerut mi s-a parut mai mult decit decent. Casa era din caramida, netencuita, acoperisul din tigla si o gradina destul de marisoara. In curte , chiar linga poarta, era contorul de gaz. Cu un minim de investitii casa putea fi locuita fara probleme. Un zugrav n-ar fi avut ce lucra in doua zile. Trebuia doar mobilata!

Gradina era plina de balarii, gardul fiind pe alocuri darimat. In citeva zile  gardul putea fi pus la punct.

Trebuia  doar sa ne tocmim la pret. Colindind prin sat , verisorul , sotul verisoarei, maghiar si el, a intrat in vorba cu o femeie, intrebind de pretul caselor. Preturile variau functie de cit de aproape  era de centru .Intre timp o femeie  a venit si a inceput sa povesteasca  cu verisorul, in maghiara. Deodata femeia a venit spre noi , intrebindu-ne pe româneste, o româneasca curata, ce casa vrem sa cumparam . I-am spus ce vrem si ce am gasit. Din una-n alta, femeia ne-a povestit ca s-a mutat in Ungaria cind sa pensionat, inainte fiind profesoara,  la o scoala din Tirgu Mures. Ea face pe translatorul, cind noi intrebam  ceva. Pina la urma am ramas hotariti sa cumparam casa pe care am vazut-o prima data.

Ajunsi acasa am discutat cu fiul meu despre ce vreau sa fac .M-a sfatuit sa am rabdare, pentru ca nu peste multa vreme, vom intra-n casa noua, intr-o localitate situata  la 16 km de Timisoara. Pina la urma am renuntat sa mai cumpar casa-n Ungaria!

Editat Iulie 31, 2020 de GEO 53 BN