Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[Vizitator]

M4 aveam permanent in santier. Cimentul se lua de la baraca in functie de frontul de lucru, altfel se transforma in bautura.

Nu s-a folosit niciodata fara adaos de ciment, probabil ca era o metoda folosita in trecut.

[Vizitator]

Contează și calitatea varului. Am cumpărat pe timpuri de la mocani, unii aveau marfă bună,alții nu prea. 

[BRANCA]

 Ati trecut la var-nisip.Sunt mortare clasice.Colegu Geo spunea ca in satul lui se folosea "nisip" extras din cariera amestecat cu apa pentru tencuieli.Asta intrebam eu,ce fel de "nisip"?Sa fi fost argila nisipoasa? Ca nisipu cu apa...

[GEO 53 BN]

Asa cum v-am mai spus, bucatile de ''arină'' , (asa-i spunea toata lumea), de culoare galbena,  dupa ce era sfarimata, pina cind nu mai erau decit bucatele mici,  se cernea si apoi era amestecata cu apa, pina cind devenea o pasta care curgea usor. In contact cu caramida , arina , nu dupa multa vreme, se intarea. 

Nimeni nu s-a interesat vreodata, sa vada despre ce material  vorba!

Cert e ca oamenii o foloseau pe post de liant!

[Vizitator]

https://dexonline.ro/definitie/Arina

Probabil argilă. 

[BRANCA]

 Exact.Asta ziceam si eu,argila.Aceasta se sfarama in bucati se umezeste cu apa si se calca in picioare.

[GEO 53 BN]

Acum 35 minute, maresaldeflota a spus:

https://dexonline.ro/definitie/Arina

Probabil argilă. 

Habar n-am despre ce e vorba! Cert e ,ca arina-si facea treaba.

Asa cum va mai spuneam, doar in doua locuri din sat, se gasea arină, la Bidișcuta si la ''zbîngoi, in rest,  nicaieri! Culmea era, ca se gasea doar pe dealuri. Arina se gasea doar pe dealurile mentionate, la Bidiscuta si la Zbângoi.  Tot exploatind arina , se vedea cit de gros era, stratul de pamint de la suprafata si pina  la stratul de arina. Au fost cazuri, cind sapind in stratul de arină, bolta s-a surpat, prinzind pe omul pe jumatate ingropat.

Degeaba au pus placi cu avertismente, gen! ''Atentie pericol de surpare''! Oamenii ignorau avertismentul.

Cind voi face o vizita in Chiesd, voi merge si  la Bidișcuta la circa 300-400 de casa sa vad daca minicariera este inca vizitata, sau a fost lasata  de izbeliste.

 

Editat Iulie 28, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 33 minute, BRANCA a spus:

 Exact.Asta ziceam si eu,argila.Aceasta se sfarama in bucati se umezeste cu apa si se calca in picioare.

E o diferenta mare,  intre argilă(șuai) si arină, șuaiul fiind de fapt argila.

Editat Iulie 28, 2020 de GEO 53 BN

[Vizitator]

Și la noi, în sat, e un loc de unde s-a tot extras "pământ ", am făcut și țest din el. Și la noi există posibilitatea de a se surpa pământul. La noi îi zice "La Baraoană" 

[Florian Ciobanu]

Acum 12 minute, maresaldeflota a spus:

Și la noi, în sat, e un loc de unde s-a tot extras "pământ ", am făcut și țest din el. Și la noi există posibilitatea de a se surpa pământul. La noi îi zice "La Baraoană" 

si o "reteta" pentru un test poti sa ne dai si noua ? vreau sa fac si eu dau nu mai stie nimeni de la tara cum se face 

[+_Florin_+]

1 oră în urmă, BRANCA a spus:

 Ati trecut la var-nisip.Sunt mortare clasice.

 

Cel mai bun material actual pentru zidit și tencuit e  compus din 3 părți nisip și 1 parte multibat (volumetric). Se adaugă apă, evident. Pentru tencuială materialul se face mai consistent (mai puțină apă).

Tencuiala rezultă extrem de rezistentă, dacă are o grosime de 2 ... 3 cm nici cuiul nu mai intră în ea . Testat personal.

[Vizitator]

Nu știu să fac țest, era (nu știu acum dacă mai e) cineva care se ocupa cu așa ceva, noi doar am luat pământ... din păcate. 

 

Nu știu dacă tipul ăsta o să spună,, rețeta,, dar măcar găsiți să cumpărați. 

http://testuripaine.com/magazin/

[Florian Ciobanu]

nu spune nimeni

[Vizitator]

Pai dacă nu știm... Suntem olari?

[flomar60]

Pentru Țăst-așa zicem noi,oltenii!-vă trebuie inițial suportul fizic pe care se ”lipi” pământul ....adica o structură boltită care se găsește ca atare sau se confectionează....cel mai ușor este procurarea unei jante de tractor (U650) din spate,roata mare, din care se pastrează doar partea cu prezoanele de fixare si se îndepartează cercul....se poate confectiona si din fier de 6 sau 8mm grosime un cofrag care va avea forma unei ”porțiuni”de sferă adica dintr-o sferă întreagă se taie cam 30%....diametrul îl stabiliți singuri....un singur lucru trebuie respectat, indiferent de suportul fizic ales-grosimea peretelui de lut,care înglobează suportul fizic-sa fie minim 10cm....din start-înainte de îmbracarea suportului cu pamânt-se prevede /montează urechea de ridicare.....trebuie sa țineți cont ca greutatea acestui ”capac” va fi de câteva zeci de kg!...nu poate fi manevrat de oricine, iar pârgia de manevrare trebuie să fie solidă și suficient de lungă incât sa permită un efort fizic cât mai mic....

...despre pământul de umplutură:

-se utilizează argilă pentru sobe, balegă de cal,paie marunțite de grâu și câlti....amestecate f. bine si la o consistență care sa permită așezarea pe cofrag fără goluri...va trebui să faceți câteva experimente până gasiți combinația de umezeală potrivită!!...se procedează exact ca și cum ați turna o structură de beton...adica, se confecționează bolta suport care va decide forma interioară,se asază cofragul și se pune umplutura de pământ la grosimea menționată....se lasă să se usuce cel puțin o săptămână , la umbră și se umezește cu apă din când în când ca să nu crape....înainte de prima folosire se face o ardere de întărire adică fără pâine....

Foarte important!

 Vatra focului trebuie realizata din căramidă masivă -de preferat cărămidă pentru cuptoare termice care e mai groasă  și păstrează temperatura mai bine....cărămizile se vor așeza cât mai bine,dacă se poate fără rosturi...rosturile se vor umple cu mixul făcut pentru ”căciulă”....

Combustibilul poate fi lemn,lemn și cărbune mărunțit, viță de vie, calupuri de rumeguș,etc...

....arderea se face cu căciula ridicată....dupa ce cuptorul s-a încins, se îndepărtează cenușa și se pune tava cu pâine in cuptor....va trebui să aveți o tavă specială dedicată acestei operațiuni....se așază căciula peste tavă...se păstreză la îndemână puțină cenușă cu care se astupă eventualele goluri dintre căciulă și platformă....

Platforma trebuie să fie generoasă!....adica ,avem diametrul exterior al țăstului de 80cm-să zicem!- iar platforma va trebui să aibă minim 110/110 cm!....pentru ca jarul poate fi tras intr-o parte și,alături de căldura produsă de țăst, se pot pune la copt porumbi,se poate face o fasole la oală de pământ....

Pentru cei mai pretentioși țăstul poate fi acoperit de o structură tip coș....

....amintirea pâinii facută de mama în copilăria mea ....e ceva sacru!

Spor!