Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[Усилитель]

Noi in generala jucam cu monede "la perete ",se arunca de la 2m pe rand si cine avea moneda mai apropiata de perete le lua si  pe celelalte , apoi venea o runda noua.Cand nu era perete la "indemana "se lasa sa cada moneda in jos cu mana intinsa si cine reusea sa "parcheze"moneda pe altuia/altora le lua .

Prin a 7-a 8-a jucam septic american , dupa confiscarea cartilor de joc , am trecut la DIY , taiam carton bloc desen ,le desenam cu creion colorat , erau mai mici , incapeau in cutia clasica de chibrit , aveam 3-4 seturi  de rezerva.........

 

 

 

 

 

Peste zeci de ani va fi si o rubrica : "  Ati purtat masca ....sau ce va amintiti din copilarie "......    ? 

Editat Iulie 27, 2020 de Усилитель

[BRANCA]

 Simpatic cu rubrica "Ati purtat masca"...

La noi moneda se lovea de perete si ricosa.Urmatorul dadea in perete si trebuia sa aiba norocul sa cada moneda langa a celui dinainte.Aici se facea masuratoarea.Puneai degetul mare pe moneda ta si incercai sa ajungi cu degetul mic la a adversarului.Daca o atingeai a ta era.

 Si se juca si varianta cu "parcarea" pe moneda adversarului.Aia am jucat-o prin liceu.

 Mai jucam si tampenia aia de capra,pe care n-o tin bine minte.Stiu ca ne rostogoleam pe capra si dadeam cu curu in salele unuia!Vai si amar!

[GEO 53 BN]

Atunci, in vremurile acelea, inventam tot felul de jocuri, care mai de care mai  ciudate!  Fetele jucau tot felul de jocuri, doar pentru ele!

Dupa ce-am mai crescut, ne jucam de-a razboiul. Pe la sfirsitul anilor '50 , inceputul anilor '60,singurele , filme, fiind cele rusesti, cu razboi. Veneau cu caravana, proiectind filmul, pe peretele Caminului cultural, Doar prin '62 au adus un aparat de proiectie si un difuzor imens. In ziua cind se proiecta un film, scoteau difuzorul pe scarile caminului, unde se dadea  muzica. Pretul biletului, pentru noi copiii , era de, 1leu si cinci zeci de bani. Pentru adulti, pretul biletului  era, de 3lei si 50 de bani. Jucam si capra, de multe ori, cite unul mai firav  isi facea praf spatele, datorita celor care sareau in sus, inainte de a ajunge pe spatele  lui. Au fost si accidente destule, provocate de unii mai mai fara minte. ''Bîza'' ati jucat? Dupa cite-opartida de bîză, ne usturau palmile,  de numai puteam.

 Ehei  ce vremuri!

 

Editat Iulie 27, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Aseara am uitat sa va spun de unul din jocurile preferate ale fetelor, pe care si noi le jucam. Șotronul, saritul corzii  si altele, care aveau priza la fete, citeodata si la baieti, erau unul din jocurile preferate atit de fete cit si de baieti.  Asta se intimpla doar atunci cind eram mai mici. Dupa ce-am mai crescut, ne-am detasat de acele jocuri, considerind ca  este peste demnitatea noastra, de baieti in toata regula, sa ne jucam cot la cot cu fetele. Daca unul dintre ortaci, se ducea, la fete era , noi ceilalti, il consideram fatălău. O rautate gratuita!

 

Editat Iulie 28, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 17 ore, BRANCA a spus:

.............................................................................................

 Nu stiu daca ai fost la Arcalia.Superba cascada pe Sieu.Superb si parcul dendrologic.Din pacate n-a mai ramas nimic,din cate stiu,din castelul/cetatea grofului.Au "nivelat-o" ai nostri rumani...Ca aveau amintiri nu tocma placute...La fel s-a intamplat si la Taga,langa Gherla si in multe alte locuri...Dupa sute de ani de robie si umilinte te mai loveste "amocu"...

Ca peste tot in Ardeal, au fost castele, care dupa ce  au proprietarii lor au plecat,constructiile au ramas in paragina si asta datorita unora care vroiau cu orice pret sa vada constructiile darimate.

In Chieșd-ul  natal, au fost constructii care din fericire, au ramas in picioare si asta datorita celor care au gasit, intrebuintare pentru constructiile abandonate de stapinii lor. Una dintre constructii, este Caminul cultural,  fostul Sfat  popular, in care functiona si biblioteca comunala, fostul dispensar, fostul sediu al CAP-ului si remiza pompierilor. Tot acolo a functionat posta si sediul militiei. Fiind mult spatiu neutilizat, o parte din acel spatiu a fost inchiriat unei femei cu doua fetite, care era angajata la, ''lamparie'' unde se incarcau acumulatorii lampilor electrie ,cu care minerii erau  inzestrati la intrarea in mina. Intre timp femeia a cumparat o casa , renuntind la spatiul ocupat, unde platea o chirie modica, in  acelasi timp, putind sa fie evacuata din varii motive. Dupa  ani multi, de cind constructia, nu mai era  functionala, nemaifiind ocupata, autoritatile, au dezafectat-o darimind-o.

Am uitat sa va spun ceva interesant. Tata-mi spunea, ca intre actualul camin cultural si actuala primarie ,era un parc cu o suprafata de citeva hectare, unde se plimbau invitatii grofului. Strazii ,unde erau multi pomi ornamentali din mai multe specii, i se spunea ulita TERTI-ului, unde majoritatea pomilor, erau castanii salbatici. Dupa razboi, multi dintre sateni  si-au construit case, parcul disparind incetul cu incetul, terenul  fiind ocupat de case.

Cindva  pomeneam  destul de des , de zona numita ''la cotete''.   Tata-mi spunea ca acolo ,in acea zona, erau grajdurile grofului, unde  cresteau vite, porci si altfel de animale(oaratanii). Cele doua fintini care erau numite ''fintinile de la cotete'' , sau mai simplu ''cotete'', au fost sapate de argatii(slugile grofului) pentru a avea unde sa adape animalele.

Va povesteam de Bidișcuta! Cind tata, inca era-nputere, l-am intrebat, de cei spune locului, unde era minicariera de arină, ''Bidișcuta''. Mi-a spus ca de cind se stie, atit el cit , parintii si bunicii lui, locul, era numit la ''Bidișcuta'', probabil vreo denumire din maghiara.

Acum caminul cultural  este complet renovat, acolo fiindu-se desfasurate diferite evenimente, de la nunti, botezuri, pina la

aniversari,  si alte evenimente, mai mult , sau mai putin placute.

Intre  timp, fostul Caminul cultural a ''suferit''mai multe  ''imbunatatiri'', acum aratind foarte bine.

Editat Iulie 28, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

Geo.Nu m-am lamurit cu nisipul care amestecat cu apa se folosea ca mortar.N-am vazut niciodata asa ceva.Sa fie vorba de o argila nisipoasa?Ca numai asta ar putea face un amestec cleios.

[doru3160]

1 oră în urmă, BRANCA a spus:

.Sa fie vorba de o argila nisipoasa?Ca numai asta ar putea face un amestec cleios.

Sau var...nisip, var și apa.

[Vizitator]

Fara var. Doar ceva argila.

Am gasit si eu intr-un mal si l-am folosit cand am reparat soba. Nisipului ii trebuie un liant puternic iar varul nu reuseste asta.

[doru3160]

La sobe intervine temperatura. Pt tencuiala iese mai durabil cu var.

[Vizitator]

Doar cu var și nisip nu cred că iese ceva solid.

[doru3160]

Incerca. O tencuiala din asta tine mai bine de 30 ani, expusa la intemperii. Am avut la casa, nu vorbesc din cărți.

[Vizitator]

Am incercat cândva nisip cu var. Foarte greu se întărește și nu avea duritate. Era var de la sac, proporțiile nu le mai știu. Citisem undeva de genul ăsta de mortar dar nu m-a convins. A fost doar o curiozitate când l-am folosit.

[GEO 53 BN]

La 27.07.2020 la 18:26, BRANCA a spus:

..................................................

 Nu stiu daca ai fost la Arcalia.Superba cascada pe Sieu.Superb si parcul dendrologic.Din pacate n-a mai ramas nimic,din cate stiu,din castelul/cetatea grofului.Au "nivelat-o" ai nostri rumani...Ca aveau amintiri nu tocma placute...La fel s-a intamplat si la Taga,langa Gherla si in multe alte locuri...Dupa sute de ani de robie si umilinte te mai loveste "amocu"...

Colegu BRANKA! 

Sa inteleg, ca nu esti roman ''neaos''. 

Nici eu nu sint român, român. Pentru asta nu ma simt mai putin român, cu toate ca stră, stră, stra, bunii mei , au ajuns pe plaiurile actualului Salaj, fiind ''fortati'' de stapinii de pe atunci, sa se stabileasca pe actualul asezamint, dindu-le paminturi ,scutindu-i de dări , etc.

Acum , noi ne  ''tinem'' români, uitind limba  pe care  stra,stra, bunii nostrii o vorbeau. 

 Chiesdul este unu din satele cu cea mai veche mentiune documentara din partile Crasnei. Apoi Chiesdul a fost atestat documentar, pentru prima data la 1461, sub numele de Kewesd .  Se spune ca  exista un loc unde batrinii  îi spuneau  ''la cetate''.

Alte atestari documentare au fost facute in anii 1466 sub numele de Olhkewesd, Magyarkewesd, in 1475,  Kebesd, 1457 Olahkevesd, etc, etc!

 

Editat Iulie 28, 2020 de GEO 53 BN

[doru3160]

Acum 50 minute, MOD a spus:

Am incercat cândva nisip cu var. Foarte greu se întărește și nu avea duritate. Era var de la sac, proporțiile nu le mai stiu

Se folosește var stins, pastă. Nici eu nu știu proporțiile, dar dacă te zgarcesti la var, e firesc sa iese tencuiala fainoasa/nisipoasa.

[Vizitator]

 

          Cantitățile volumetric exprimate. 

 

 

M 4 Z - 1 var pasta; 3,5 nisip
M 10 Z - 1 ciment; 1 var pasta; 10 nisip
M 25 Z - 1 ciment; 0.7 var pasta; 7 nisip
M 50 Z - 1 ciment; 0.4 var pasta; 5 nisip
M 100 Z - 1 ciment; 4 nisip

 

Retete pentru obtinerea varului folosit la tencuieli. 

 

           Cantitatile vor fi exprimate volumetric 

 

M 4 T - 1 var pasta; 3,3 nisip
M 10 T - 1 ciment; 2 var pasta; 8 nisip
M 25 T - 1 ciment; 1,5 var pasta; 6,5 nisip
M 50 T - 1 ciment; 1 var pasta; 4 nisip
M 100 T - 1 ciment; 3 nisip

M 4 T - tencuieli interioare uscate, toate camerele cu exceptia bucatariei și a baii ( aceasta marcă de mortar se folosește atunci când se comandă mult mortar și pentru a se evita întărirea acestuia înainte de punerea în opera, cimentul se adaugă la prepararea sarjelor de mortar ). 
M 10 T - tencuieli exterioare uscate sau tencuieli interioare cu umiditate crescută bucatarie și baie; pereti exteriori feriți de umiditate ( ploaie ) 
M 25 T; M 50 T; M 100 T - tencuieli interioare sau exterioare puternic solicitate, medii unde se lucrează frecvent cu apa ( spalatorii auto) sau pereți exteriori neprotejați de intemperii. 

 

Cantitatea de apă :variabilă .