Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[Ion_Bumbu]

Acum 21 ore, GEO 53 BN a spus:

La noi sint pruni care fac fructe de un rosu inchis. Li se spune pruni ''dăbălani''. Prunele se coc prin iulie.  

 

La bunici erau niste pruni asemanatori, fructele erau fosrte dulci si pulpa nu se lua de pe simbure precum la prunele bistrite.

Le spuneau prune grase.

Prunul fiind simburos se inmulteste prin seminte si cei rasariti asa pastreaza caracteristica parintelui, a solului.

 

[GEO 53 BN]

Acum 49 minute, Ion_Bumbu a spus:

La bunici erau niste pruni asemanatori, fructele erau fosrte dulci si pulpa nu se lua de pe simbure precum la prunele bistrite.

Le spuneau prune grase.

Prunul fiind simburos se inmulteste prin seminte si cei rasariti asa pastreaza caracteristica parintelui, a solului.

 

Grig! La prunele la care le spui tu , grase, la noi in Chiesd, si nu numai, li se spun prune dăbălane.

Din prunele dăbălane iese o tuica beton. Cind bei un paharel de pălincă de 52-54* vezi stele verzi. Unii consumatori cu  gîtul tabacit, lasa tuica  si mai tare!

Prunele grase, sint mai mari decit prunele dăbălane, si mai dulci.

Morocanosule, unde-ai fost pina acum? Credeam, la un moment dat, ca ai plecat in tarile mai calde,s-au te-a ''sechestrat'' doamna, in casa, pe perioada pandemiei

Editat Iulie 14, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 54 minute, Ion_Bumbu a spus:

La bunici erau niste pruni asemanatori, fructele erau fosrte dulci si pulpa nu se lua de pe simbure precum la prunele bistrite.

Le spuneau prune grase.

Prunul fiind simburos se inmulteste prin seminte si cei rasariti asa pastreaza caracteristica parintelui, a solului.

 

Grig ! Ce fel de pruni ai in gradina? N-ai adus pruni bistriteni de la bunici, sa-i plantezi  in gradina pe linga gard, la o distanta de circa 3-4m.

[Ion_Bumbu]

Pai n`am adus, am ceva pruni, Stanley si ceva ringlote.

Acuma e mult prea tirziu, is bune si astea.

 

[daniels]

Acum 12 ore, BRANCA a spus:

Pruna romaneasca,a mica,lunguiata si vanata,o bate.E foarte zemoasa si dulce.Cand se coace si cade jos ti se lipesc degetele de ea...Si tzuica,bine facuta,este f aromata.

 

Confirm si eu, am tot gustat mai multe soiuri de prune mai frumoase la ochi si mai productive.

Eu las prunii sa creasca pe langa gard. Ii las cativa ani si cand incepe coaja sa crape tare ii tai. Se inmultesc prin lastari care ies din radacini. Cand am de gand sa tai unul las din timp alaturi un puiet. Ami niste prune albe, ca marime sunt ca cele vinete, pe care le las in copac pana toamna tarziu, nu cad ca cele vinete. Dupa ce se usuca coada, in zona cozii incep sa se albasreasca si sa se stafideasca. Atunci mi se par mai dulci ca cele vinete.

Am observat ca daca atunci cand infloresc este frig sau ploua nu rodesc. Nu am avut prune nici anul trecut si nici anul asta.

[GEO 53 BN]

Colegu' BRANCA!

Azi am fost la gradina unde am dus ''gunoiul''(resturi menajere). Sub pruni, am vazut multe prune cazute, multe putrezite. Le-am lasat la soare si cind miezul va putrezi, o sa le adun. Daca vrei, o sa-ti trimit intr-o cutie prin posta , simburii, pe care sa-i bagi in pamint. Pina cind vor iesi mladitele o sa dureze ceva timp.

O zi faină sa ai!

Editat Iulie 15, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 Multumesc de oferta!O sa tinem legatura.Singura parte proasta e...caroseria mea subreda!Ma ocup f greu de agricole acum.Mai are si sotia soacra in grija.92 de ani si cardiaca.O ingrijeste aproape zilnic.Calcam f rar la tara.

 O zi buna iti doresc si eu!

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Va povesteam acum citeva zile, ca am facut o vizita, surorii celei mici. Cind am mers la cimitir, unde sint inhumati parintii nostrii, am vazut niste stilpi de inalta tensiune, ''plantati'' la circa 10m deasupra drumului judetean, care face legatura cu drumul judetean, care duce spre Supuru de jos. Am intrebat-o pe sora cea mica, de ce au fost plantati stilpii pe acolo si unde duc. Nici sora mea, nu stia nimic. Inainte cu o zi , au venit fratele surorii mele, impreuna cu sotia. Din una in alta , l-am intrebat pe fratele surorii mele, de ce au plantat stilpii pe marginea drumului. Mi-a spus ca s-a construit un complex imens de crestere a porcilor. In urma cu citiva ani acolo era o crescatorie de porci , nu foarte mare. Activitatea a durat citiva ani, dupa care au inchis ''mustaria''(activitatea), pe motiv de nerentabilitate. Acum s-a construit un complex enorm de crestrere a porcilor. Din ce-am inteles, acolo o sa fie construit si un abator mare. Discutind una alta cu el , l-am intrebat ce s-a inchis putul din valea Vaca. Fiind de formatie subinginer miner, stia destul de multe. Mi-a spus ca  dupa '89 s-a decis la nivel inalt, inchiderea tuturor minelor din zona si implicit putul din Vaca.

Tot el mi-a spus ca dupa citiva ani a venit un investitor strain, interesat de exploatarea carbunelui. Cum dupa inchiderea putului, au fost carate toate utilajele, intreaga zona a intrat in paragina, inclusiv linia de funicular, cu care s-ar fi transpotat carbunele la Sarmasag, de unde carbunele, ar fi fost dus la termocentrala din Oradea. Investitorul vazind dezastrul, a renuntat sa investeasca bani multi intr-o paragina.

Acum un an am facut o vizita pe locul unde era odata putul. Singurul semn, ca acolo, odata, era activitate intensa, era un vagon pentru transportul persoanelor  si o suprafata betonata de circa 1ha, daca nu si mai bine. Tot cu acea ocazie am batut si o parte din paduri. Padurea , care odata era curata, acum a devenit un fel de jungla, strabaterea padurii fiind o adevarata aventura. Am incercat sa ajung la vestita fintina a lui Gherghei. Nici pomeneala! Fostele drumuri forestiere au disparut. Valea Vaca, care odata era curata, fara tufani, iarba ajungind  pina la jumatate de metru, acum este impadurita fiind aproape imposibil de strapuns. Multi copaci batrini au cazut, deplasarea prin padure fiind, aproape imposibila. Dupa '89 taierea lemnelor a fost interzisa cu desavirsire, padurea fiind proprietatea statului. De fapt padurea a fost dintotdeauna  a statului. Mergind prin padure am vazut o sumedenie de ''araturi'' facute de mistreti, pentru hrana. Am stat in padure vreo 3 ore. Cit am stat acolo, a auzit brahnitul tapilor, grohait de mistret, pasari de toate felurile. Ba chiar am auzit si un chelalait de vulpe.  Intorcindu-ma unde era masina, am stirnit un țap, care se odihnea, si care a inceput a brahni, speriat de zgomotul facut de mine, deplasindu-ma prin padurea plina de frunze uscate, si uscaturi cazute. Am trecut si pe linga citeva observatoare, care acum sint putrede, escaladarea lor fiind sinucidere curata.

Cind eram vinator de multe ori in concediu, ma duceam in padure , ma urcam in observatoare si asteptam sa vad animalele salbatice si sa ascult zgomotele padurii. Din observator, am vazut nu odata scroafa cu purcei, caprioara cu pui, vulpi, deplasindu-se prin padure nestiind ca un om  le priveste de la inaltimea observatorului. Niciodata n-am luat pusca cu mine cu gind sa impusc ceva. Doar cind mergeam la vinatori organizate, atirnam pusca pe umar. Cind se insera ma dadeam jos din observator, pornind spre casa. In drum spre casa, auzeam animale salbatice care se deplasau prin padure, fie la vinat sau la hranit. Anii au trecut, m-am casatorit,  si apoi am plecat la Bistrita. Pusca am purtat-o o vreme  pina cind un bun prieten de-al meu a fost impuscat mortal din gresala. Atunci am hotarit ca nu merita sa  mai port pusca-n spate. Am renuntat la caliatea de vinator pentru totdeauna. Si sincer, chiar n-am regretat niciodata, c-am renuntat la calitatea de vinator. Si bine-am facut! Natura trebuie lasata-n pace, nu sa ne batem joc de ea. Animalele , pasarile au rolul in natura. Doar cele daunatoare ce trebuie  tinute sub control.

Acum ma bate gindul sa ma fac pescar. Vreme am destula , fiind pensionar.

 

Editat Iulie 15, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Ce faceati in vacanta de vara? Pe unde haladuiati?

Vara, cind era foarte cald ,de  regula, faceam tot felul de nazbitii, de la scaldat in vale, la dat atacul agriselor dintr-o gradina aflata la citiva 10 metri , si furatul pepenilor galbeni, insuficienti de copti de la un vecin, care an de an avea pepeni galbeni. Nu odata eram fugariti prin porumbul, mai inalt decit noi, vecinul injurindu-ne de tot sfintii. Tocmai terminasem  clasa a IV cind un coleg, biciclist, de-al nostru,  ne-a intrebat daca am vrea sa mergem la scalda la Baile Acîș, la circa 40 de Km de noi. Problema mare era ca trebuia sa scornim o  minciuna, suficient de plauzibila incit parintii sa ne si creada.

Parintii nostrii cam stiau pe unde ne duceam ''veacul''! Mersul la padure dupa fragute, ciuperci, alune,la pescuit, la scaldat in vale, inafara satului, unde era un loc, unde apa ne ajungea pina mai sus de briu, la viile din Prinsori, unde erau o multi ciresi  de vara.

Nu faceam nici un pas incit sa nu incalecam bicicletele, ca ,deh, sa nu pierdem vremea, mergind pe jos.

Hotariti, am incalecat bicicletele pornind spre Corund, unde era un pod din lemn, pe care puteam sa trecem valea Corundului. Vechile poduri distruse in timpul razboiului, erau practic aproape imposibil de trecut.

Ajunsi la drumul care ducea spre spre Supur, am inceput a pedala  sperind sa ajungem cit mai repede la Acîș. Drumul era pietruit, zgiltiindu-ne  destul de tare. Am parcurs drumul pina la Supur in circa o ora si ceva. Ajunsi la drumul care ducea spre Acîș, ne-am oprit, intrebind pe un om in ce directie sa o luam spre Acîș. Ne-a aratat in ce directie sa mergem. I-am multumit dupa care am pornit vijelios spre Acîs. Distanta de la Supur si pina la Acîs nu s-a parut mult mai scurt, decit de la Corund spre Acîș. In Baile cu apa termala, erau oameni, multi batrini, barbati si femei care erau veniti din imprejurimi ca sa-si oblojeasca reumatismul. Noi copiii am fost lasati sa ne balacim doar intr-un bazin(cam impropriu  spus bazin). Ne-am balacit pina cind soarele a inceput sa coboare spre  asfiint. Am iesit din bazin si dupa aceea am pornit spre casa. Am ajuns acasa cind soarele apuse. Acasa mama m-a luat la intrebari, dindu-mi citeva palmi la fund. M-a intrebat ce am mincat toata ziua. I-am spus ca am mincat prune si mere si pere cazute.

In trucitva, aveam dreptate, la plecare si la venire mincasem dude atit albe cit si rosii, din duzii care erau de o parte si alta a drumului. A fost singura data cind am fost la Baile de la Acâș.

Acum lumea spune ca Băile de la Acîs si Beltiug, sint foarte bine amenajate, multa lume cu probleme reumatismale, luind cu asalt baile termale.

Ce vremuri au fost pe atunci! Pacat ca nu putem sa fim iar tineri!

 

Editat Iulie 17, 2020 de GEO 53 BN

[Vizitator]

Acum 5 ore, GEO 53 BN a spus:

Salutare prieteni!

Ce faceati in vacanta de vara? Pe unde haladuiati?

 

 

Imi aduc aminte de anii 80, vacantele de vara le petreceam impreuna cu prietenii zilnic pe malul Timisului (care trece pe langa centru). De dimineata pana seara stateam pe plaja cu cartile, mingea si ...prinsa in apa. Prinsa se juca intr-un diametru de maxim 10m....iar apa sa fie pana la gat. Dupa o ora-doua de jucat nonstop , cand ieseam din apa vedeam in ceata (de unde ochelari de inot pe vremea aia?) Altadata mergeam la apa adanca si jucam pe nivele....nu ne plictiseam niciodata. Sambata seara ne adunam la unul altul la chef...ascultam muzica , dansam, fete...si , daca era foarte cald afara, mergeam noaptea la Timis pentru o "prinsa" pe intuneric. Acolo veneau si fetele cu noi...ca nu purta nimeni slip

Editat Iulie 17, 2020 de fluffy37

[GEO 53 BN]

Apropo de jocul ''prinsa''!

Cind eram mai mici, pina cind eram deja baiatandrii, ne jucam de-a ''tupu''. Jocul  insemna sa te ascunzi asa de bine incit sa nu fii descoperit, usor. Fetele nu erau admise in rindul nostru ,al baietilor. Fetele cu fetele, baietii cu baietii.

Ne adunam citiva baieti in cerc, unul dintre noi era legat la ochi cu o batista dus in cerc. Era rotit de citeva ori dupa care trebuia sa puna mina pe unul din cerc. Cel care era prins trebuia sa stea cu ochii acoperiti numarind pina la 10, dupa care incerca sa gaseasca pe unul  dintre cei care se ascundeau. Cel gasit proceda ca si precedentul.

Ne ascundeam te miri pe,unde in curte, in podul grajdului in șură, in grajd, dupa cotetul porcilor, dupa cotetul gainilor, pe claia de paie, in cosul cu stiuletii de porumb, pe claia de fin sau de paie. Regula era, cei ce se ascundeau, sa nu se ascunda mai mult de unu intr-un loc. Cel gasit trecea la gasirea a unora dintre din cei  ce se ascundeau. Alte jocuri preferate erau saritul caprei, bîza, incercarea de lovire a dosului miinii cu palma, care ustura ca naiba, etc, etc.

La citiva pasi zdraveni de curte era (si inca este) valea, pe malul vaii fiind foarte multe rachiti, in care ne cataram, sau faceam (primavara) fluiere din nuiele de rachita, crude. Noi baieti  aveam ''obligatoriu'' un briceag ''pește'' cu ''zalele'' (lanțul) de rigoare.

 

 

Editat Iulie 18, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salut prieteni!

Vad, ca de la o vreme, interesul pentru acest topic, a scazut tot mai mult.

Multi au ales doar sa citeasca, fara nici o contributie. In consecinta am hotarit  sa inchid topicul! Urmeaza sa-l contactez pe @validae sa-l rog sa inchida acest topic.

Editat Iulie 20, 2020 de GEO 53 BN

[Vizitator]

Nu te grabi, e pacat de topic. Daca majoritatea nu doresc sa-si impartaseasca amintirile, nu inseamna ca nu au. Poate ca va veni un moment in viata lor cand o vor face. Contorizarea nu ajuta la nimic.

Editat Iulie 20, 2020 de fluffy37

[GEO 53 BN]

Acum 22 minute, fluffy37 a spus:

Nu te grabi, e pacat de topic. Daca majoritatea nu doresc sa-si impartaseasca amintirile, nu inseamna ca nu au. Poate ca va veni un moment in viata lor cand o vor face. Contorizarea nu ajuta la nimic.

Colegu @ fluffy!

Sincer, m-as mira sa vad ca ar face-o vreodata!

 

 

Editat Iulie 20, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Sper, sa-i vad pe topic in continuare, pe cei , care de-a lungul timpului, mi-au citit povestile!

Poate unii s-au plictisit de povestile  mele. Poate unii m-au injurat, altii au facut mișto, de ce am scris. 

Nu m-am suparat niciodata, cind unii, mi-au luat in deridere cele scrise .

Pacat ca nu sint mai multi, din cei care sa povesteasca, diferite povesti, intimplari, etc,etc, pe care le-au trait in copilarie sau le-au auzit de la bunici, parinti. Au fost unii, dintre noi, care chiar au scris si ei cite ceva, laudabil dealtfel.

O zi placuta sa aveti!

 

Editat Iulie 20, 2020 de GEO 53 BN