Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[BRANCA]

 Geo.Pe unde langa Bistrita,daca nu e secret?

 O ceata din asta am prins in '90,cand am plecat cu un amic ,la Timisoara,sa "vizitam" magazinul Comtim.Pe varful Domasnei a coborat amicul de la volan si a disparut cateva minute.L-am intrebat ce naiba face,cand s-a intors.Raspunsul m-a demolat:"Credeam ca nu mai eram pe sosea.Am verificat si in stanga si in dreapta"!Drept ca si marcajele soselei erau extrem de sterse...A trebuit sa stam o perioada pana cand s-a rarit,cat de cat,ceata.

 Cam acelasi fenomen se intampla,in instalatiile industriale,in zone cu scapari masive de abur.Nu poti sa vezi la 1 m!

 Am vazut ca stati in Bucovat.Am trecut cred de cel putin 5 ori pe acolo.Mergeam cu sotia la doctor,la Timisoara.Localitate frumoasa,insa de camp.Daca am trait mai tot timpul in zone de munte si de deal nu sufar campia...Cred ca n-as putea locui intr-o zona de genul acesta...

[GEO 53 BN]

Acum 1 oră, BRANCA a spus:

 Geo.Pe unde langa Bistrita,daca nu e secret?.........................................

 ..........................................................................................................

Nu-i nici un secret! E vorba de localitatea Sărata! 

Din ce-am aflat de la niste colegi din Sărata, localitatea a fost populata de sași, care au emigrat, cind au avut ocazia. De fapt localitatile de pe linga Bistrita, au fost localitati săsăsti.

Citeva localitati! Viișoara, Crainimăt, Monari, Sigmir, Simionesti, Domnești, etc. Apoi localitatile  din partea de sus a orasului Bistrita, mai toate localitati, fost Săsăști.

Editat Iulie 12, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 Ce mica-i lumea!La Saratel,peste drum de Sarata,veneam sau plecam cu trenul.Ani la randul.Traseul meu era opus Bistritei,spre Reghin,cu autobuzul.Cand aveam timp,vara, fugeam la Arcalia,la cascada,sa fac baie in Sieu.Foarte frumoase locuri!

 Toata zona a fost colonizata cu sasi inca de pe la 1100-1200.Biserica de la Herina e cam din 1200.

 Eu am stat si in Lechinta si in Teaca.Oricum aproape de Bistrita,unde am fost de multe ori.

 Am avut vecini,colegi si prieteni sasi.Pacat ca au plecat toti din tara.Erau extrem de muncitori,seriosi.Comunitatile lor erau modele si exemple pentru ungureti si romani.

[GEO 53 BN]

Acum 12 ore, BRANCA a spus:

 Ce mica-i lumea!...................................................

In Bistrita, cind am plecat din oras, mai erau citiva sasi, colegi de munca. Din ca se spunea , inca mai erau si citiva sasi batrini, care au ales sa ramina-n Bistrita. Acum nu mai stiu daca-u ramas sau , au plecat in Germania.

Editat Iulie 13, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 14 ore, BRANCA a spus:

 ...............................................................

.Daca am trait mai tot timpul in zone de munte si de deal nu sufar campia...Cred ca n-as putea locui intr-o zona de genul acesta...

Sa stii ca nici eu nu suport șesurile.

M-am născut, copilarit, intr-o  zona colinara, inspre deluroasa. Apoi am stat o vreme intr-o zona submontana. Peste tot m-am acomodat foarte repede.

 Cind m-am mutat la ses, nu m-am putut acomoda de nici un fel. Daca sotia ar fi trait, am fi ramas in Bistrita, sau poate, m-as fi stabilit la tara, tot in aceeasi zona submontana. 

Zonele  de ses, nu se compara ,nici pe departe, cu zonele  colinar-o deluroase, sau si mai mult, cu zonele submontane.

[BRANCA]

 Geo.Mai merg cate o zi la niste prieteni langa Vanju Mare.Zona de campie.Mai sunt pomi si verdeata prin comuna aceea.Cand da caldura insa zici ca fierbe pamantul!...La tara,langa Bala,unde avem o casa batraneasca, te crezi in statiune!La o juma de kilometru incep deja stancile...Copaci si padure cat cuprinde.Noaptea trebuie sa te invelesti cu ceva gros sa nu dardai...

 Superba zona noastra dar saraca.Pamant foarte slab agricol,extrem de argilos.Vara,cand e cald,daca vrei sa sapi o groapa si cu tarnacopu abia te descurci!Tineretul aproape tot "zburat".Vitele sunt pe cale de disparitie.O multime de pasuni,in panta,abandonate.Sunt buruieni impaslite de 1m!Au aparut si rasi...Au aparut,mai rar,sacali...

[GEO 53 BN]

 Colegu'Branca! 

Asa cum am mai spus-o si altadata, m-am nascut la tara, intr-o zona deluroasa, frumoasa, din punctul meu de vedere. Chiesdul a fost si inca este , o comuna prospera, mai bine dezvoltata decit inainte. Acum cind am fost pentru doua zile, la casa parinteasca, am ramas surprins de cita vinzoleala, era in sat.  Strazile asfaltate, in proportie de 90% ,multe case noi ridicate. Credeam ca viile sint lasate in paragina! Da de unde!

Pe pasunea satului, situata  in partea de sus a comunei, este iarba cum n-a fost niciodata. Ce-i drept nici numarul animalelor(vitelor) nu mai este la fel de mare ca inainte. Am vazut citeva Market-uri, buticuri. Oamenii nu mai muncesc cu animalele, lucrarile cimpului fiind facute cu masini agricole. Asta spune multe. Sint citeva crescatorii  porci si oi. Mai mult ca sigur, ca pe viitor, Chiesdul se va dezvolta si mai mult, decit acum. Pe strazi am vazut destul de multi copii. Ce va fi mai tirziu, vom afla. Posibil ca pe viitor exploatarea carbunelui din Valea Vaca, sa fie repusa in functiune. Din datele rezultate dupa prospectiunile geologilor, se spune ca ar fi carbune de exploatat,pentru cel putin 100 de ani, daca nu si mai mult.  

 

Editat Iulie 13, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 Pai ce pozitie are Chiesdu...Si ce terenuri bune de agricultura...In vagauna noastra juma din terenuri sunt pe pante la 45°!Ce agricultura mecanizata sa faci acolo?Si cand da seceta cu ce uzi?

 Zicea un specialist austriac ca orice cultura,orice plantatie pe teren cu panta mai mare de 15° este nerentabila!Si,din pacate,este real.Nu poti sa-i bati pe cei de la camp.Pe langa ca au soluri mult mai bogate au o super mecanizare si posibilitati de irigatii.

 Insa la tara,chiar in zonele favorabil agricol,se va rari lumea.Pe modelul din Vest.Citisem undeva ca Marea Britanie nu are nici 5% oameni in agricultura...

 Incet,incet intram in epoca industriei agricole...Mecanizare,ierbicide,fungicide,samd...

[GEO 53 BN]

La 09.07.2020 la 8:04, icar a spus:

Thunderer, doua din modele, un Zero si un He-111

 

 

Frumoase modelele prezentate!

[GEO 53 BN]

Acum 2 ore, BRANCA a spus:

 Pai ce pozitie are Chiesdu...Si ce terenuri bune de agricultura......................

Chiesdu' este situat  in nord-vestul Sălajului, la granita cu judetul Satu Mare, dealurile terminindu-se chiar acolo.

De cultivat se cultiva porumb, floarea soarelui si pe alocuri griu. Pamintul nu este chiar grozav, dar muncit cu simt de raspundere, se obtin recolte multumitoare. Pe linga vale sint finate, unii cultivind si cartofi. In Chiesd pe dealurile de deasupra satului sint  7 locuri cu vie expunerea fiind sudica.

Diferenta de nivel dintre ses si virful dealurilor sint intre 100 si 200-250  de metri.

Ce merge foarte bine, e vița de vie. Multe terenuri agricole au fost date in arenda unor straini. Prunii sint pomii cei mai raspinditi, Chiesdul fiind renumit pentru pălinca de 52-54*, functie de cit de ''tabacit'' este gîtul  consumatorului. La noi din boasca rezultata din presarea strugurilor se fabrica o tuica putin mai slaba decit tuica din prune. Pe vreme ''șușterului''(păpucarului) raziile pentru confiscarea cazanelor de tuica, se faceau foarte des. De la o vreme militienii se dadusera de partea ''dusmanului'', raportind la judet tot mai putine cazane confiscate. Periodic  militienii, erau schimbati, pentru a nu pentru a nu fi momiti de catre cei care aveau cazane. Dupa '89 lucrurile au intrat in ''normal'' , militienii vazindu-si de ''meseria'' lor.

Editat Iulie 13, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 In zona noastra de ani buni nu se mai fac prune!S-a tampit de tot clima!

 Bunicul sotiei facea prin anii '50 si 2500 litri de tzuica olteneasca.Din prun romanesc,nealtoit.

 Nici ananasul negru,strugurele,nu mai merge in vie.Se maneste in fiecare an.Noi am si renuntat sa mai ingrijim via.

 Anul asta e si fara corcoduse,"surogatul" prunelor.Le-a terminat inghetul in floare.

 Ce naiba ploua din cer nu stiu dar rosiile din camp,chiar stropite,se manesc.Si la prietenii de la camp aceiasi poveste.Si nici n-au legat multe.Rosii putine si amarate.Noroc cu astia cu solarii.

[GEO 53 BN]

1 oră în urmă, BRANCA a spus:

 In zona noastra de ani buni nu se mai fac prune!S-a tampit de tot clima!.......................................

 ......................................................

La noi sint pruni care fac fructe de un rosu inchis. Li se spune pruni ''dăbălani''. Prunele se coc prin iulie.  

De regula prunii rezista aproape 100 de ani , daca sint curatati in fiecare an si stropiti. Prunele se coc prin iulie, cazind pe jos. Sint fructele perfecte pentru o țuica multa si de calitate. In fiecare an, prin februarie, tata si bunicu, curatau prunii. Dupa ce-am mai crescut, il ajutam pe tata la curatatul prunilor. Tot la noi erau si pruni bistriteni, al caror fructe se coceau toamna spre sfirsitul lunii septembrie. Fructele coapte erau foarte dulci, desprizindu-se foarte usor de simbure. Din prunele bistritene se facea  ''silvoita'' un fel de dulceata groasa, fara sa fie adaugat zahar. Dupa ce se racea, facea o crusta lucioasa. Prunii ''dăbălani'' si prunii bistriteni, sint foarte rezistenti, traind si 100 de ani

Editat Iulie 13, 2020 de GEO 53 BN

[morocanosul]

Acum 13 ore, GEO 53 BN a spus:

La noi sint pruni care fac fructe de un rosu inchis. Li se spune pruni ''dăbălani''. Prunele se coc prin iulie.  

De regula prunii rezista aproape 100 de ani , daca sint curatati in fiecare an si stropiti. Prunele se coc prin iulie, cazind pe jos. Sint fructele perfecte pentru o țuica multa si de calitate. In fiecare an, prin februarie, tata si bunicu, curatau prunii. Dupa ce-am mai crescut, il ajutam pe tata la curatatul prunilor. Tot la noi erau si pruni bistriteni, al caror fructe se coceau toamna spre sfirsitul lunii septembrie. Fructele coapte erau foarte dulci, desprizindu-se foarte usor de simbure. Din prunele bistritene se facea  ''silvoita'' un fel de dulceata groasa, fara sa fie adaugat zahar. Dupa ce se racea, facea o crusta lucioasa. Prunii ''dăbălani'' si prunii bistriteni, sint foarte rezistenti, traind si 100 de ani

GEO 53 BN: Este exact descrierea  anilor..din vremuri..indepartate...!! Le-am trait si eu,chiar imi pare ..rau ca schimbarile CLIMATICE,POLUAREA,etc..! Au dus la...incalzirea planetei,cu toate consecintele...!! PS. Fara albine(polenizatori) vom muri de foame !! Desi stau, in oras (Cluj-N),in anii 70-75 trebuia sa facem cate un...''ierbar''(plante recoltate etc),un...insectar,o multime de fluturi...!! Pe atunci gaseam si ''coada-randunicii'',fluturi monarh,etc ! La carabusii de mai(luna) ni se promitea o ...minge de fotbal contra...100 grame de...''aripioare''...!!

 

[BRANCA]

 Geo.Daca ai ocazia pune o poza cu prunele de "dabalani".Am crescut in Ardeal dar n-am auzit si n-am vazut soiul asta.In partea Bistritei pentru tzuica se folosea aproape excusiv "bistriteana".

 Am plantat si eu doi la tara.Au 5 ani si n-au facut o pruna!Desi au crescut cat casa!...

 Pruna bistriteana e excelenta pentru magiun,ca si soiul "Stanley".Are zeama putina.La tzuica mie mi se pare nu prea grozava.Pruna romaneasca,a mica,lunguiata si vanata,o bate.E foarte zemoasa si dulce.Cand se coace si cade jos ti se lipesc degetele de ea...Si tzuica,bine facuta,este f aromata.

 Cea mai buna,la gust,e tzuica de 38-42°.Cea care o distili a doua oara pierde mult din aroma.

 Foarte greu gasesti o tzuica facuta bine.Se culeg si prune necoapte sau stricate.La fermentat nu se arunca toata partea oxidata de pe boasca...Si mai baga unii zahar la greu...

[GEO 53 BN]

Colegu' BRANCA!

Nu stiu ce fel de pruni sint aceia! E posibil sa fie ceva pruni salbatici. Daca nu sint altoiti n-o sa faca fructe niciodata.

Prunii de care vorbesc, n-au fost altoiti niciodata. Din fructele care cad pe jos, rasar mladite, care la rindul lor, dupa tulpina s-a ingrosat, de circa 4-5 cm o sa faca prune, la inceput putine apoi din ce in ce mai multe.

Acasa,  in capatul gradinii, au iesit o gramada de mladite, care dupa ce s-au ingrosat suficient, au inceput  rodeasca.

O sa culeg citeva prune, care dupa ce se vor coace , voi aduna mai multi  simburi pe care o sa tii trimit. Nu sint pretentiosi de nici un fel. Fructele sint  rotunjoare dulci si marisoare. Anul asta, prunii care  au ajuns la grosimea de 4-5cm au facit citeva prune.  Prunul cel  batrin a facut fructe, destul de multe. Acum se  coc,  fructele  cazind pe jos.

Editat Iulie 14, 2020 de GEO 53 BN