Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

1 hour ago, Ion_Bumbu said:

..........................................

Lesierul in Ardeal era ce spune Geo.

Lesierul mai era mai folosit si la caratul buruienilor, volbura,iarba lui tatin, loboda salbatica, stir, laptuca,etc,etc, culese din ograda(gradina) pentru animale, porci , vitei, vaci,giste, rațe . Avantajul lesierului fata de sac, era ca la umplerea sacului trebuia sa tii cu o mina gura sacului si cu cealalta mina sa indesi buruienele in sac. Lesierul trebuia doar sa-l asterni si sa pui buruienile pe el. Cind se umplea ii legai colturile,il luai la spinare si ........drumu' catre casa. Nimeni nu spunea nimic, pentru ca le faceai un bine, scapindu-i de buruieni.

In Ardeal sint o gramada de denumiri pe care nu le gasesti, nicaieri, altundeva.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Mai devreme sau mai târziu, mai toti am învatat sa mergem pe bicicleta. Bunicul avea o bicicleta Carpati, de culoare gri-bej. Fiind barbateasca, era destul de greu sa înveti sa mergi cu ea "pe sub ruda", asa ca bunicul a promis ca-mi cumpara una mai potrivita când încep clasa întâi.

El se hotarâse deja sa plece de la noi si pentru ca măştihoiu sa n-o transforme în "ulei de gât" (dispareau frecvent lucruri din casa si reapareau pe la cei la care facea datorii), mi-a cumparat o bicicleta pentru copii, ceva mai mica decât alea cu roti de 26", zise trei-sferturi.

Se gaseau asemenea biciclete românesti, de dama. Unisex cum îi zice mai nou. Dar el mi-a luat o bicicleta "barbateasca", cehoslovaca. Era ce-i drept folosita, dar robusta si relativ rara. Pâna acuma n-am mai vazut alta la fel; doar una de dama, la o fata din sat. Gumele de la alea românesti erau putin mai mari, asa ca fusese modificata ca sa se potriveasca (bunicul sudase cercuri de sârma pe jante). Si ghidonul era mai subtire si mai curbat. Era deci usor de recunoscut în caz ca disparea. În vara dinaintea clasei întâi am învatat sa merg pe bicicleta. Si când o început scoala, am putut sa merg la scoala pe bicicleta mea. Nu erau multi copii cu bicicleta proprie în sat; cei mai multi veneau cu bicicletele parintilor si nu puteau dispune de ele dupa bunul plac.

Din momentul ala am petrecut mult timp pe bicicleta. Un baiat de pe ulita noastra mi-a dat un "kilometraj" din alea ce se pun pe furca. Fiind pentru o bicicleta normala, contoriza mai mult decât mergeam în realitate. Dar si asa, pe vreme buna, faceam vreo 20-30 de kilometri pe zi.

Pe strada noastra statea bunica unui baiat ceva mai mare ca noi, baiat care avea sa devina un cunoscut ciclist român (câteva locuri doi si trei la "Turul României", etc.). Venea la bunici în vacante. De la el am învatat sa-mi adaptez bicicleta si sa merg corect pe ea.

Link spre comentariu
2 hours ago, franzm said:

Asa-i. Da am vrut numa sa mai zâmbim oleaca, nu sa ne încruntam.

Nu ne incruntam , noi stim despre ce`i vorba da sint altii mai tinerei si poate o iau de buna, de unde sa auda de lesie, cilti, mielita si multe altele uitate demult...

Link spre comentariu

Felicitari colegu' FRANZM! Se vede de la o posta ca ai radacini de  Ardelean. Nu stiam de Dictionarul de regionalisme din Ardeal. Miine sau in zilele urmatoare am sa va prezint si eu citeva cuvinte (regionalisme) de la noi din sat, din Ardealu' de nord. Multe cuvinte folosite la noi in sat, sint prezente si-n Dictionarul de regionalisme. Unele difera ca forma(nu mult)de cele prezentate.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare colegi,

Așe cum ma lăudam asară va voi prezenta unele regionalisme din satul meu, din Ardealul de nord. N-o sa vi le prezint in ordine alfabetica ci doar asa, cum mi-au venit in minte. Sa incep!

 

iosag--animal rumegator mare ,vacă,bivol

furcitură--claie de fîn mica

galițe--păsări de curte

mascur--porc castrat

lipideu--cearceaf

stog--claie mare de fîn sau de snopi de grîu

șpaiț--cămară de alimente

moșocoarne--un fel de ''brînzoici'' umplute cu brînză de vacă sau varză călită,coapte-n cuptor

laboș--cratiță

porodici--rosii

păsulă--fasole

hurdău--butoi

șitău--presă de struguri

mojorlău--zdrobitor de struguri

dreve-- resturile rămase de pe urma presării strugurilor la șitău

legheleu--pășune

tinghirele--caise

ciubăr-- vas din lemn pentru cărat apa sau in care se depozitau cereale, avînd si alte întrebuințări

ruptură-- loc in care a alunecat terenul

poiată--grajd de animale

permetezău-- pompă pentru stropit via,cartofii împotriva manei sau dăunătorilor

păruit--intorsul parilor din vie,capătul din pămînt, ajungînd deasupra,operație facută-n fiecare an

dejă--vas din lemn in care se adunau lăturile(resturi de mîncare) pentru porci,dar avind și alte întrebuințări

șitar--vas in care se mulgea laptele de la vaca

hîrb--vas din lut smălțuit cu care se ducea mîncarea lichidă(ciorba) la cîmp

ol, uăl--vas din lut in care se ducea apa de băut, atunci cind  mergeau la muncă, la cîmp și care ținea apa rece

ulcea,ulcele--vas din lut smălțuit în care se punea laptele la prins

videre--găleată

socală-- o mașinarie manuală cu care se umpleau țevile din soc,cu ața folosită la tesut

marhă--vită

șireglă-- o extensie a căruței cind se transportau lucruri sau lemne mai lungi,fînul,paiele,etc

țuiap--un par mai lung care se bătea in pamint pentru a sprijini gardul

rugău--arc

colac-- cozonac

bedenț-- vas din tabla smălțuit, cu toartă si capac, folosit la dusul  mîncarii la cîmp

strujac--saltea umpluta cu paie

grebăn--piaptăn pentru curatarea cînepii de resturile lemnoase

țoaptă--o bucată de lemn mai lungă folosita la fixarea prin strîgerea cu un lanț, a lemnelor aduse din pădure

merindare--un fel de prosop mai mare de forma pătrată cu care se ducea mîncarea solida la cîmp: pîinea, slănina,ceapa,brînza,cîrnațul,ouăle fierte, roșiile etc,etc

ștergură-- stergar,prosop

ieraș--parcela din vie, o vie avind mai multe ierașe

pepeni--castraveți

groștior--smîntînă

sămatișă--laptele acru,(iaurtul)rămas după ce se aduna smîntîna

cadă-- vas din lemn lunguieț de capacitate diferita in care se punea slanina,carnea de porc la saramura,sau vas in forma de trunchi de con in care se tineau prunele pentru tuica,sau se zdrobeau strugurii. Cada pentru pus slanina si carnea de porc la saramura n-avea alta intrebuințare. La fel căzile in care se puneau prunele,merele,perele  pentru tuica.

căscănea-- un fel de batic,dar mai gros cu care-si acopereau femeile capul

buică-- o haină groasă scurtă imbracată de femei, iarna, cind era foarte frig

uioș-- haina pe care o imbracau barbatii

șopă-- haina groasa purtata de barbati atunci cind era foarte frig

pătură--foaie de taieței facuta-n casa din faina,apă si ouă

scoacă-- brînză de vacă cu foarte putină grăsime,obtinuta prin stoarcerea iaurtului rămas dupa adunarea smîntînei(groștiorului)

 

.................. si mai sint o gramada de cuvinte cu denumiri proprii zonei ,ciudate ,din punctul de vedere al unora.

 

 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Mai adaug citeva regionalisme.

 

ni--uite,uită-te

credenț-- un fel de dulap puțin înalt, cu doua,trei sertare in care se pastrau hainele,prosoapele,hainele de pat,etc, spălate si călcate

știoacă-- o sapă ingusta cu coada scurtă,folosită la săpatul pămîntului tare si la curățatul de rădădcini si a vlăstarilor de pe  terenul, care urmează a fi cultivat

pemniță--pivnită

coltauă-- canale facute de apa care stagna pe teren,crescind rogoz

valău-- jgheab din care beau apa vitele,caii,  sau jgheabul in care sa pune mincare porcilor

furcoi--furcă

temeteu--cimitir

țințirim--loc in curtea bisericii unde mergeam,cind eram copil,sa ne jucam, sau de Paște, la ciocnit ouăle rosii. Tot acolo erau îngropați preoții care au slujit la biserică de-a lungul anilor.

răfogauă-- clești cu care se tăiau unghiile vitelor ,crescute execsiv,datorat statului mult in grajd,iarna.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări