Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[icar]

Prin Ardeal nu se fac case din chirpici. Adica nu asa! Casele sunt facute exclusiv din caramida. Caramida se face din lut amestecat cu paie. Pe pun in forma, dupa care se scot si se lasa, la uscat, la soare. Cine vrea, le poate arde, cine nu, le lasa asa. Ca mortar se foloseste un lut amestecat cu apa si un nisip lutos, cu care se lipesc sobele de teracota. Eu, cel putin, nu am vazut case de chirpici. Prima data le-am vazut in Bucuresti si chiar m-am mirat. Aici, toate casele, vechi, au fundatie, inalta, pe piatra de riu. Cele mai multe case au si o pivniță.

[doru3160]

1 oră în urmă, icar a spus:

Caramida se face din lut amestecat cu paie. Pe pun in forma, dupa care se scot si se lasa, la uscat, la soare. Cine vrea, le poate arde, cine nu, le lasa asa.

Paiele sunt folosite drept armatura pt lut. Caramida/chirpicul odata format se usuca la soare. Daca se arde, se distruge, pt ca paiele se ard si ramane doar lutul fara nici o armatura. Cand se fac caramizile arse, nu se folosesc paie, si materia prima nu mai e lutul.

[adrian_pic]

@doru3160 da le ai vad. Da sa te intreb ceva: caramizi arse din argila se puteau face si in regim DIY? Sau numai la fabrici cum era aia de la Ciurea se faceau? Ulcioare, oale si ulcele mai facea olarul, dar caramizi in regim DIY nu stiu daca s-au facut. 

Editat Martie 13, 2020 de adrian_pic

[ratza]

Poţi face, dar unde şi cu ce le arzi? E de muncă la cărămzi, nu se compară cu chirpicii.

[icar]

Da, ai dreptate, la caramizile arse, nu se folosesc paie. Dar se fac dintrun fel de lut, gasit din abundenta pe malul Secasului. Si romanii au facut caramizi si tigle din acel lut. Prin zona, trece drumul romanilor, de la Apulum la Sibiu, apoi, mai departe pe valea Oltului, pina la Dunare. Cind eram copii si mergeam la scalda pe Secaș, vedeam tiganii care faceau caramizi si mai cascam gura la ei. Tot pe malul Secașului, sunt multe, defapt erau, cariere cu un nisip lutos, pe care il foloseau sobarii la lipit sobele de teracota. Acuma, nu se mai ocupa nimeni, nici cu caramizi, nici cu sobe.

[doru3160]

Acum 4 minute, ratza a spus:

E de muncă la cărămzi, nu se compară cu chirpicii.

Cu alte cuvinte, cam asta am vrut sa spun si eu. Chirpicul era caramida saracului.

[adrian_pic]

Acum 5 minute, ratza a spus:

Poţi face, dar unde şi cu ce le arzi? E de muncă la cărămzi, nu se compară cu chirpicii.

Asta era nedumerirea mea: daca se pot arde intr-un cuptor cum ar fi cel al olarului, dar as zice ca nu. 

[BRANCA]

Cuptorul tot cuptor,indiferent ce "coci".Problema e ca trebuie sa stii tot lantul tehnologic...

Chirpiciul are marele avantaj ca-ti faci casa singur,eventual ajutat de rude,prieteni sau vecini.Corect realizate erau f bune deoarece lutul respira.Respira mai bine ca lavabilele noastre moderne...

[doru3160]

Da, dar in caz de inundatie, se inmoaie ca biscuitul. Daca nu ai structura de rezistenta, pica casa pe tine.

[ratza]

Păi chirpicii erau folosiţi exclusiv pentru pereţi, structura era din bîrne. Cel puţin aşa sînt casele pe care le ştiu eu.

[doru3160]

Nu neaparat. Am vazut multe case facute doar din chirpici si doar la ferestre si tavan/acoperis folosit lemn. De fapt acum cativa ani cand au dat imagini de pe la inundatii, s-au vazut clar cum s-au topit unele case din cauza ca s-au inmuiat chirpicii. La bunici casele vechi, erau din ceea ce satenii numeau valatuci. Era o structura din lemn, cu stalpi si grinzi, intre care se bateau sipci, care se acopereau cu pamant amestecat cu paie. Cred ca era reteta de chirpici, doar ca nu mai erau formati, se aruncau direct pe perete. Erau mai rezistente decat cele din chirpici, dar le faceau doar cei care nu-si permiteau chirpicii.

[vio2007]

Acum 47 minute, doru3160 a spus:

Era o structura din lemn, cu stalpi si grinzi, intre care se bateau sipci, care se acopereau cu pamant amestecat cu paie.

In zona noastra se numeste  paianta.

[icar]

Acum 7 ore, adrian_pic a spus:

Poti face, dar unde şi cu ce le arzi?

Cum va spuneam, i-am vazut pe tiganii caramidari, asa se numea breasla lor, cum faceau. Intradevar, e un cuptor asemanator cu cel al olarului. Caramizile se stivuiec in asa fel, incut sa ramina loc intre ele, cam de grosimea unei caramizi, pe unde circula aerul fiebinte. In centru, se face o vatra. Dupa ce au fost stivuite caramizile, constructia se lipeste cu lut, lasind niste gauri pe unde sa intre aerul. Se da foc si se arde pina lutul cu care a fost lipit cuotorul, se face rosu caramiziu. Se lasa sa se raceasca, se decoperteaza si se desface cuptorul. Unele caramizi se mai farima, deci pierderi. Caramida rosie, arsa, era mai scumpa decit cea nearsa, dar si mai rezistenta. In oras, si acum mai sunt case vechi, facute din caramida nearsa. Si sunt case mari, aratoase.

 

Acum 7 ore, doru3160 a spus:

dar in caz de inundatie, se inmoaie ca biscuitul

In Ardeal, casele se fac numai pe fundatie din piatra de riu. Normal, mai modern, pe fundatie din ciment. Toate sunt inalte, trebuie sa urci citeva trepte bune, pentru a intra in casa. Pina si sura are fundatie, e drept, mai mica. 

Branca, jaba faci casa din paianta/caramida, daca dai pe pereti cu lavabila! Inainte, toate incaperile se dadeau cu var, se varuiau. Varul, dezinfecteaza, e rezistent, lasa peretele sa respire si absoarbe umezeala. O casa, doar prost construita, avea mucegai sau igrasie. 

[doru3160]

Acum 1 oră, icar a spus:

 

In Ardeal, casele se fac numai pe fundatie din piatra de riu. Normal, mai modern, pe fundatie din ciment. Toate sunt inalte, trebuie sa urci citeva trepte bune, pentru a intra in casa. Pina si sura are fundatie, e drept, mai mica. 

 

Ei, parca numai în Ardeal....peste tot se înaltă casa cu 50...60 cm, de unde și vorba, stau pe prispa și... Da, în zona Moldovei prispa ii spune, și e adevărat ca se înaltă casa, dar eu vorbeam de inundații, nu de ploi de vara. Când nivelul apei trece de ferestre, crede-mă ca fundația de care spui ca o fac ardelenii (și nu numai) nu prea mai ajuta. 

[GEO 53 BN]

Acum 9 ore, doru3160 a spus:

Paiele sunt folosite drept armatura pt lut. Caramida/chirpicul odata format se usuca la soare. Daca se arde, se distruge, pt ca paiele se ard si ramane doar lutul fara nici o armatura. Cand se fac caramizile arse, nu se folosesc paie, si materia prima nu mai e lutul.

Tiganii caramidari(voiogarii) amestecau argila cu pleava, intr-o cantitate stiuta doar de ei. Cind ardeau caramizile din argila, pleava ardea. Poate unii dintre voi a-ti vazut cum arata o caramida sparta, pe interior. Caramida  arsa corespunzator, trebuie sa aiba aceeasi culoare, adica rosu inchis,  lovita, sa scoata un sunet ascutit. Caramizile arse superficial, erau rosii la suprafata si negre la mijloc, sunetul scos la lovire, fiind infundat, nu ascutit.