Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[daniels]

Pe aici se aducea lut cu caruta si intindea in strat cam la 30-40cm, se uda, deasupra se intindeau paie de grau, dupa care cineva plimba o pereche de boi pana amesteca totul.

[franzm]

Si daca paiele (spicele) si pleava nu erau bine treierate si vânturate, te trezeai ca-ti înfloreste peretele.

[doru3160]

Un scenariu care probabil e doar in imaginatia unora. Nu s-a intamplat niciodata asa ceva. Ca sa germineze, o seminta are nevoie de caldura si umiditate. Daca in perete caldura sa zicem ca mai gasea, umiditate mai putin spre deloc...in orice caz nu in cantitatea care sa asigure germinatia.

[BRANCA]

Apropo de "arina" mentionata mai sus si prezentata ca nisip.Nu cred ca este un nisip curat.Nici un nisip nu are proprietati de liant.Si niciun nisip nu se inmoaie in apa.In fond este format din mici particule de roci,scoici etc.

 Probabil este vorba de un amestec de nisip cu argila.Chiar ar fi interesanta depistarea compozitiei.

[GEO 53 BN]

Acum 9 ore, doru3160 a spus:

Pe lutul ala trebuia si ceva plasa, altfel tencuiala din var si nisip nu prea statea. .............................

...........................................

Probabil ca faceau ei ceva  ca sa nu cada tencuiala de pe pereti!

In general cind se lucra la o casa , noi, copiii, nu prea  eram ''suferiti'', fiind alungati. Cind s-apucau de lucru si  ne punea ''necuratu''', sa ne invirtim printre adulti, eram certati si alungati, spunindu-ne: ''mereți in sărăcie la joacă și nu ne stați in picioare'', că dacă  vă dăm de lucru, mintenaș va apucati de mîrăit''. Multa dreptate aveau! Asta se intimpla de fiecare data, cind, adultii, aveau treaba.

 

 

[GEO 53 BN]

Acum 7 minute, BRANCA a spus:

Apropo de "arina" mentionata mai sus si prezentata ca nisip.Nu cred ca este un nisip curat.Nici un nisip nu are proprietati de liant.Si niciun nisip nu se inmoaie in apa.In fond este format din mici particule de roci,scoici etc.

 Probabil este vorba de un amestec de nisip cu argila.Chiar ar fi interesanta depistarea compozitiei.

Colegu' @BRANCA! Daca-i fi citit cu atentie, ai fi aflat ca ''arina''(de culoare galben, inchis , spre portocaliu) se gasea sub forma compacta, nu ca nisipul. Ca sa poata fi folosita, era zdrobita si cernuta, dupa care era folosita in amestec cu apa.

[-Atlas-]

Acum 4 ore, GEO 53 BN a spus:

Probabil ca faceau ei ceva  ca sa nu cada tencuiala de pe pereti!

 

 

 

Buna

In satul meu natal tiganii foloseau balega proaspata ca "liant".

Pentru intarirea peretilor mai faceau o impletitura din crengi subtiri,pana la 2 sau 3 cm.

Apoi impletitura respectiva era tencuita si pe interior si pe exterior.

Spor tuturor

Alex

 

[Vizitator]

P'aici prin sud balega se folosea inclusiv pentru podelele din pamant...

 

[Ion_Bumbu]

Parca termenul era se murluia pe jos.

[Vizitator]

Aici in sud (TR in cazul meu) se zicea ca se spoieste pe jos.

Balega se folosea si la spoit unii pereti din pamant (spre exterior si mai ales la baza), cum  a scris mai sus -Atlas-

[dan-a2]

Casa de paianta

[GEO 53 BN]

Acum 2 ore, Ion_Bumbu a spus:

Parca termenul era se murluia pe jos.

La noi , se spunea ''lipit pe jos''. Cind ''lipitura'' se sfarima, dupa atita intrat si iesit din casa, femeile, se apucau iar de lipit  pe jos, cu arină. Inainte de a se apuca de lipit cladeau lemnele in șpor, pregatindu-le pentru a le da foc, cind erau pe terminat cu lipitul. Cind erau aproape gata (cu lipitul), faceau un foc zdravan,in șpor(sobă). Inainte  de a termina de lipit, lasau o carare de la șpor la usa.  Cind ajungeau cu lipitul la usa, se duceau la șpor si mai bagau citeva lemne pentru ca focul sa tina mai mult, si sa se usuce mai repede ''lipitura''.

Va spuneam intr-un post,ca de la virsta de aproape doi ani, am fost ingrijit de bunica din partea lui mama(dumnezeu sa le ierte). 

Din ce mi-a povestit tata, au inceput lucrul la casa inainte de a ma naste. Initial au facut casa cu doua camere, perpendiculare pe drum, apoi au mai adaugat inca o camera spre drum si o bucatarie pe celalalt capat, casa avind forma de L.

In cele doua camere au pus pe jos dusumele. Dupa adaugarea, a inca unei camere la drum si  a unei bucatarii, in celalalt capat, cele doua camere au fost si ele ''podite''(pus dusumele). Poate ca unii dintre voi , na-ti inteles de ce o tot pomenesc pe bunica(maica). Ea a fost cea care m-a crescut pina cind am mers la scoala. Dumnezeu s-o ierte si s-o odihneasca!

Editat Martie 13, 2020 de GEO 53 BN

[franzm]

Acum 3 ore, GEO 53 BN a spus:

Poate ca unii dintre voi , na-ti inteles de ce o tot pomenesc pe bunica(maica). Ea a fost cea care m-a crescut pina cind am mers la scoala.

Cum sa nu. Si pe noi (eu +3) ne-a crescut bunica cu strabunicu. Strabunicu nu si-o dorit nimic mai mult decât sa ma apuce pe mine cu o meserie învatata.

[Ion_Bumbu]

La fel pina la 7 ani m`au crescut bunicii, ai mei erau amindoi agronomi si au prins repartitii aiurea, abia cind am ajuns in clasa I-a au ajuns la un job stabil.

[GEO 53 BN]

Acum 1 oră, franzm a spus:

Cum sa nu. Si pe noi (eu +3) ne-a crescut bunica cu strabunicu. Strabunicu nu si-o dorit nimic mai mult decât sa ma apuce pe mine cu o meserie învatata.

Pai care bunici si bunice nu si-au dorit, sa-si vada nepotii mari si realizati?  Să le fie tarina usoara!

 

1 oră în urmă, Ion_Bumbu a spus:

La fel pina la 7 ani m`au crescut bunicii, ai mei erau amindoi agronomi si au prins repartitii aiurea, abia cind am ajuns in clasa I-a au ajuns la un job stabil.

Eu am avut o bunica  piinea lui dumnezeu! Ea m-a invatat sa scriu sa citesc si sa socotesc.

Fie-i tarina usoara!

Cind a murit, (la o virsta inaintata), am crezut ca se darima cerul pe mine!

Bunicii  din partea lui tata erau mai ''militarosi'', trimitindu-ne(pe mine si pe verisorul meu  de aceeasi virsta) acasa cind calcam pe ''bec''!

 

Editat Martie 13, 2020 de GEO 53 BN