Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Acum citeva zeci de minute, stind si uitindu-ma la TV, am vazut un stolișor de pasarele, care au zburat rapid, de pe acoperisul casei ,pe cele  citeva suluri de plasa lasate de mine, intr-un colt al gardului, ascunzindu-se intre sulurile de plasa. Am iesit din casa, sa vad din, ce cauza, pasarelele s-au agitat atit de tare. Pasarelele erau foarte agitate , ascunzindu-se printre sulurile de plasa. Am intrat in casa ascunzindu-ma dupa perdeaua de la usa ca sa vad ce le-a speriat atit de tare. N-au trecut citeva minute ca, un uliu pasarar a venit in zbor, asezindu-se pe gard.  Saracele vrabii, erau adunate toate intr-un loc fara sa scoata nici macar un sunet.

Dupa ce a stat destul de mult timp pe gard, acesta si-a luat zborul, indreptindu-se spre zavoiul din apropiere. Pasarelele se strecurau printre ochiurile plaselor din sirma, uitindu-se daca uliul, mai este prin apropiere. Deodata am vazut uliu zburind foarte aproape de pamintpe gard,  asezindu-se pe sulurile de plasa. Uliul a facut citeva incercari de a ajunge la bietele pasarele, dar fara nici un rezultat. Dupa mai multe tentative , acesta si-a luat zborul spre zavoi.

Pasarelele au asteptat o vreme , dupa care s-au apucat de mincat ,din cind in cind, intrind si iesind intre plasele de sirma, unde aveau ascunzisul. Dupa un timp, cind incepuse sa se insereze, pasarelele si-au luat zborul , indreptindu-se ,probabil, spre locul unde-si aveau culcusul, peste noapte.

Editat Ianuarie 28, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 17 ore, Ion_Bumbu a spus:

Pun ceva foto de cind era nou utilajul:

 

 

La pugul acela i`am atasat cutitul, merge mai bine si mai ales tine directia.

De, foto din 2012 martie, era proaspat cumparat!

Merge la fel de bine doar ca`i mai "jerpelit" ...

Nu pare jerpelit utilaju! Dimpotriva! Important  e, ca poti sa-ti faci face treaba cu el.

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi m-am hotarit, sa merg pina la gradina, ca sa-mi aduc citeva scinduri, pentru a confectiona, niste casute pentru pasarele,( pitigoi, sticleti, etc) . Fiind destul de frumos, ma gindeam ca voi vedea ceva pasarele. Intradevar, am vazut citeva pasarele, printre care pitigoi mari, sticleti si daca nu ma-nsel, scatii, daca e sa ma iau dupa culoarea penajului .

In gradinile din vecini sint mai multi pruni, destul de batrini. An de an, am vazut multe pasarele , care-si faceau cuiburile in pomii din gradini. In gradina, celui de-al doilea vecin , este un ciine ,care de fiecare data ma latra cind ma vede. Ciinele, de talie medie, spre mare este destul de tinar, avind in vedere ca atunci cind ma vede, latra dind din coada, dovada ca ar vrea sa se joace cu mine.

Azi, ciinele, ca de fiecare data ma intimpinat, cu latraturi si fluturari din coada. Am inceput sa fug pe linga gard, ciinele fugind in paralel cu mine. Deodata ciinele s-a oprit din fuga, uitindu-se insistent si latrind, inspre magazia unde tinem sculele.

M-am uitat si eu in directia aceea ,fara sa vad ceva. In stinga noastra, este o familie,  care au doi ciini, destul de mari  care de fiecare data ma latra. Si acum au inceput sa ma latre uitinduse inspre mine. Eram convins ca ma latrau  nevazindu-ma de ceva timp. Ciinele cel tinar, cu care ma jucam, de cite ori cind mergeam la gradina, continua sa latre , uitindu-se inspre magazie, nicidecum la ciinii care continuau sa ma latre. Am ales trei  scinduri cu latimea de aproape 30cm. Vazind ca ,catelul, continua sa latre, m-am hotarit sa merg pina-n spatele magaziei, sa vad , la ce latra atit de inversunat.

Scheletul magaziei l-am confectionat-o din stilpi de brad de forma patrata cu latura de circa 15cm, imbracind-o in scinduri tot din brad. Scheletul magaziei l-am asezat pe 8 piloni de beton cu inaltimea totala de 45 cm, 30 de cm in pamint si restul deasupra. Doua treimi din magazie l-am rezervat uneltelor, restul fiind alocat WC-ului. Magazia, este incuiata  cu un lacat pentru ca posibilii  furaciosi sa nu poata intra-n magazie, cu toate ca in imprejurimi sint vecini care au ciini. Ultimul compartiment , alocat WC-ului este prevazut cu usa inchisa doar cu o banala inchizatoare. 

Am dat roata magaziei, pentru a vedea, ce-l face pe ciinele tinar sa latre atit de inversunat. M-am aplecat, sa vad, daca nu cumva vreo pisica sta ascunsa sub magazie. Nu bine m-am aplecat ,ca o pisica mare ,neagra, a tisnit ca fulgerul de sub magazie, escaladind gardul  de circa 1,5m, trecind in curtea vecinului, casa nefiind finalizata.

Mi-a parut rau ca am alungat-o fara sa vreau. In magazie am gasit o punga cu seminte de trifoi, sparta , semintele fiind  imprastiate peste tot. M-am hotarit, ca atunci cind voi mai merge pe la gradina, sa fac galagie cit mai putin, pentru a nu speria, inutil, pisica. 

Editat Ianuarie 29, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Ieri, am fost,din  nou, la gradina, profitind de  frigul  care s-a lasat, putind in acest fel, sa curat bucatile de teren, pe care, anul trecut,  am cultivat, legume. Multe resturi vegetale  le-am  introdus in compostorul, pe care l-am instalat, in partea din spate a gradinii. Unul dintre cele doua, compostoare instalate in urma cu doi ani, era plin  pina la refuz, al doilea compostor, plin anul trecut, scazuse atit de mult, incit puteam jura ca cineva luase compostul de acolo. De fapt resturile, incepind, din vara, au avut suficient timp sa se transforme in compost. Citeva resturi vegetale  lemnoase, le-am transportat inafara terenului, cultivat anul trecut, dindu-le foc. In tot acest timp, am vazut pitigoi, si alte pasarele, viu colorate,care zburau, ciripind de mama focului. Poate ca este cam prematur, sa-si faca cuiburi, avind in vedere ca iarna,  n-a ''mincat-o lupul'', putind, inca , sa ne dea de furca. Binenteles ca imediat ce am intrat in gradina, ciinii din vecini, m-au intimpinat cu latraturi, plictisindu-se destul de  repede.  Ciinele cel tinar nu si-a facut deloc aparitia, semn ca stapinul, nu l-a lasat sa iasa din curte.  Stind si supraveghind  focul, am vazut pisica cea neagra, ca un drac, care trecuse, peste gardul celui de-al doilea vecin, indreptindu-se spre gardul nostru. Am stat nemiscat tot timpul uitindu-ma sa vad, ce va face. A escaladat gardul, trecind in gradina noastra. Dupa ce a dat tircoale, mirosind terenul , s-a indreptat spre compostiere. A urcat pe compostiera plina ochi, mirosind continuu. In tot acel timp am stat nemiscat ,observind-o continuu. Apoi a sarit in cel de-al doilea compostor unde a stat destul de mult, probabil mirosindu-i a soarece. Dupa ce a zabovit o vreme, a iesit dind tircoale compostoarelor. 

Cum focul se cam domolise, m-am aplecat sa reasez resturile partial arse. Atit i-a trebuit pisicii!  Vazind miscare, dintr-un salt a fost pe gard , de acolo, sarind in curtea vecinului, rupind-o la fuga.

Am zabovit o vreme pina cind ultimele resturi au ars in totalitate. Dupa ce m-am convins, ca focul, s-a stins complet, mi-am luat catrafusele si am plecat spre casa.

Scindurile aduse acasa de la gradina si depozitate in podul casei, au inceput sa se usuce, in pod fiind destul de cald. Intentionez sa le mai las ceva vreme acolo , dupa care ma voi apuca de confectionat casutele pentru pitigoi.

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Ieri am fost iar la gradina.

Vremea n-a fost chiar atit de buna, de stat, doar asa. Ma gindeam ca voi putea sa sap cit de cit, dar atunci cind am intrat pe teren , am avut o surpriza. Pamintul era destul de moale, incit sa nu pot face ce mi-am propus. Ma gindeam ca poate ,poate voi reusi sa fac ceva. Incercind sa curat  terenul,m-am ales cu niste ''opinci'' de toata frumusetea, care mi s-au prins zdravan de incaltaminte. Cum inainte cu doua zile, am adunat resturile vegetale, bagindu-le in compostiera cea noua, am constat ca aceasta s-a umplut pina-n gura, nemaiputind sa mai bag si altceva. Neavind ce face ,m-am apucat de scos resturile vegetale pe care le bagasem cu doua zile in urma. Am luat un foarfece  pentru curatat pomii si m-am apucat de tocat resturile scoase din compostiera. Gramada de resturi era destul de mare, apucindu-ma groaza ,cind ma gindeam cit am de tocat. Mai greu a fost inceputul! Incet, incet , mi-am intrat in ''mîna''. La inceput a fost usor, dar pe masura ce continuam cu tocatul, activitatea devenea tot mai grea. Mina dreapta, fiind cea mai solicitata, a inceput sa-mi dea de furca, aparind crampele musculare. Am sistat activitatea pentru vreo 10 de minute, timp in care am facut alte activitati, mai putin solicitante din punct de vedere  fizic.  Gramada  de vegetale uscate, inca mi se parea destul de mare, in compostiera, nivelul tocaturii, fiind inca destul de mic. Mi-am luat  avint , apucindu-ma cu ''elan muncitoresc'' de tocat. Cu timpul gramada de vegetale scadea destul de incet. Cind mina-mi obosea, ma opream, facind miscari de inchidere si deschidere a pumnului. Ultimele resturi mi s-au cele mai greu de tocat. Cind am terminat, mi-am facut cruce, multumit ca am resuit sa toc toate resturile. Tocindu-le marunt, am ramas surprins, cind am vazut ca nivelul tocaturii, era de citeva ori mai mic, decit atunci cind la bagasem intregi. Am turnat citiva litri de apa peste tocatura din comopstiera, in ideea ca se tocatura se va aseza. Si chiar asa s-a si intimplat. Am pus capacul la compostiera si apoi m-am apucat de smuls  niste buruieni care crescusera toamna dupa culegerea cartofilor. Dupa smulgerea buruienelor m-am dus la magazie sa-mi iau rucsacul si sa plec acasa. Inainte de asta,  am dat jos capacul  compostierei sa vad inca odata cum s-a asezat tocatura. Introducind mina pina la nivelul tocaturii, am simtit caldura. Daca, citeva, zile temperaturile vor fi peste O grade ,procesul de descompunere se va  activa. Daca-s fi avut gunoi de grajd, procesul  de descompunere ar fi fost activat mult mai devreme. Deocamdata sint multumit de cum decurg lucrurile.

 

Editat Februarie 1, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi dimineata am auzit o stire la TV in care ni se spunea ca in zilele anterioare, au avut loc citeva transplanturi de inima , colectate de la persoanele aflate in moarte cerebrala. Tot atunci se spunea ca ar fi bine ca , inimile si alte organe recoltate , sa fie transportate cu avione de mici dimensiuni. In mare cam asa a ''sunat'' anuntul.

Imi amintesc ca in anii '60, de doua ori pe saptamina, un avion(pe care era inscriptionat AVISAN) de mici dimensiuni, zbura, facind doua trei ocoale, pe deasupra satului, in final zburind ,la mica inaltime, pe directia unde era dispensarul. La citeva sute de metri de dispensar, erau lansate colete cu medicamente. Noi copii fugeam sa ajungem acolo unde ateriza pachetul. Noi le ziceam parasute. De fapt erau niste bucati destul de marisoare  de pinza, care faceau ca viteza de cadere sa fie mult atenuata. Cind ajungeam acolo, unde ateriza coletul, il inhatam si o luam la fuga spre dispensar, unde, coletul,  era predat, surorii medicale, la rindul ei , predindu-l medicului.

Inchipuiti-va ca asta se intimpla in anii de gratie '60. Nu odata, coletul a aterizat in pomi, noi catarindu-ne sa recuperam coletul.

Acum prin putine sate mai gasesti vreun medic. De multe ori bolnavul este transportat  cu autoturisme(in cazul cel mai fericit) sau cu carute cu cai, de cele mai multe ori, transportul bolnavului, agravindu-i starea de sanatate.

Acum orice absolevnt de medicina, care n-a reusit sa  treaca de rezidentiat, devine automat medic de familie. Orasele sint pline de  cabinete de medicina de familie, la tara, fiind, in cel mai bun caz, o asistenta, absolventa de Spiru Haret. Ca sa devina asistenta, o tinara absolventa de liceu, mergea odata pe saptamina la cel mai apropiat oras unde se tineau cursuri de asistente medicale. Cu ce au ramas in cap , e greu de stabilit, cert e ca se alegeau cu o diploma de asistenta medicala, multe nefiind in stare, sa faca o banala injectie. In anii '70 erau scoli profesionale de surori medicale.  Multe absolvente (absolventi)de liceu, care n-au reusit sa intre la facultatile de medicina, au urmat  cursurile post liceale de doi ani  sau trei ani(depinde ce specialitate urmau), la absolvire devenind asistenti,(asistente) medicale. Acei absolventi (absolvente) chiar erau pregatiti!

Acum ne miram ca lucrurile  merg prost in sistemul sanitar! Tot la Spiru Haret multi  absolventi de liceu, si-au obtinut diplome de medic, urmind( de multe ori) cursuri la fara frecventa sau cu frecventa redusa. Cine s-ar da pe mina unuia care a urmat acele cursuri de scurta durata? Eu in nici un caz, nu m-as da pe mina unui  astfel de absolvent , chiar daca as avea o banala unghie incarnata. 

Ma intreb de ce absolventii de medicina generala( care n-au trecut rezidentiatul) , sa nu poate fi obligati sa ocupe locurile vacante de la sate?

Si ne miram ca, cabinetele de medicina generala, de la orase , au rasarit ca ciupercile dupa ploaie.

 

 

Editat Februarie 2, 2020 de GEO 53 BN

[franzm]

Aceeasi problema, lipsa medicilor la sate, o avem si aici în Germania. Cauzele? Daca raspundem, o dam musai în politica. Pretextul? Costurile! Remedii posibile? Sunt, dar iara o dam în politica.

[GEO 53 BN]

Eu, ma duc odata, la trei luni, la medicul de familie si atunci doar ca sa-mi prescrie  reteta pentru medicamente.

La clinica Oncohelp merg de doua ori pe an, odata pentru  ,pentru C.T. si la sase luni, pentru testul cu marcheri tumorali.Tot la doi ani mi se face colonoscopie, avind in vedere ca acolo am avut problema.

Atunci trebuie sa cer medicului de familie ,trimitere catre clinica Oncohelp, cu toate ca n-are nici o treaba cabinetul  medical  cu clinica Oncohelp. Sigur acolo a intervenit Casa de asigurari de sanatate, pentru ca medicii de familie sa aiba si ei activitate. E doar o simpla  formalitate!  La acel cabinet, sintem  inscrisi, atit eu cit si fiul meu si sotia lui(noramea).

Fiul meu a fost cel ce mi-a recomandat-o pe doctorita, medic de familie. Tot el i-mi spunea ca nu-i nu stiu ce de capul ei , in schimb, da trimiteri la cabinete cu medici specialisti buni, ceea ce-i un lucru bun. Din acest punct de vedere ,n-am nimic sa le reprosez!

 

Colegu @franzm! Situatia de la voi  ,chiar daca sint probleme, nu seamana nici pe departe cu situatia de la noi. Doamne fereste, (vorba marxistului), daca romania s-ar confrunta, cu o problema asemanatoare cu situatia din China, romanii ar muri pe capete. Daca nici masti de protectie  nu sint  in farmacii, atunci la ce sa ne putem astepta? Sa luam batiste inmuiate in tuica si sa le aplicam pe ''botelniță'',sperind ca vom scapa de primejdie?  Nici banalul spirt sanitar nu se mai, gaseste! Ce-i drept, nici n-am fost atit de  curios, se intreb  daca mai exista sau nu!

Apropo! Spirt sanitar se mai gaseste in magazine? Daca da , atunci, sigur, bețivăocii au golit magazinele, de spirt sanitar, trecindu-l prin piine si apoi bindu-l. De la atita spirt, baut zilnic, au devenit imuni la sustantele toxice din spirtul sanitar. Spirtul sanitar e mai ieftin ca braga, compartiv cu tuica de prune! De aceea(spirtul) are atita trecere!

Rîdem noi, rîdem, da' nu-i de șaga!

Editat Februarie 2, 2020 de GEO 53 BN

[doru3160]

Acum 41 minute, GEO 53 BN a spus:

spirt sanitar, trecindu-l prin piine si apoi bindu-l.

Acum nu mai consuma paine...am vazut ca il beau asa. Cica albastrala aia ii buna pt gat, iar restul pt raceala.

[Ion_Bumbu]

Albastreala aia nu era toxica, doar mirosea urit, ce gust avea, nu stiu.

 

[doru3160]

Ei, probabil intre timp s-au obisnuit cu gustul. Am vazut de cateva ori ca se tratau pt dureri de gat, fara sa-l mai treaca prin paine.

https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/bihorenii-beau-cocteil-fatal-cu-spirt-sanitar-366523/

Editat Februarie 2, 2020 de doru3160

[GEO 53 BN]

Acum 20 ore, doru3160 a spus:

Ei, probabil intre timp s-au obisnuit cu gustul. Am vazut de cateva ori ca se tratau pt dureri de gat, fara sa-l mai treaca prin paine.

https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/bihorenii-beau-cocteil-fatal-cu-spirt-sanitar-366523/

Io, sincer, nu m-as incumeta sa beau asa ceva. De fapt nu sint consumator de ''spirtoase''. Rar de tot , doar  la sarbatori, sau la evenimente, ce pun pe limba , tarie.

In satul natal, tuica se consuma, in general, la sarbatori, nunti , etc.  La noi, a fost mina de carbuni, citeva zeci de ani, pina dupa '89 cind mina a fost inchisa. Pentru mineri , viata era o loterie  si probabil de aceea , erau (nu toti)mari consumatori de tarie(pălincă de prune). Obiceiul s-a pastrat, consumatorii fiind mult, mai putini decit  inainte.

Editat Februarie 3, 2020 de GEO 53 BN

[doru3160]

Trebuie ceva antrenament si pregatire psihica pt a da pe gat asa ceva. Nu oricine reuseste. Asemenea indivizi nu sunt de invidiat. La inceput cred ca si ei bagau pe gat numai fineturi, dar cu timpul, neavand fonduri sa sustina viciul si dependenti fiind, au ajuns in halul asta. E trist, dar nu putem spune ca nu exista.

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Va spuneam intr-un post, ca acum vreo 20 de ani, nivelul apei din fintini a inceput sa scada, procesul de scadere al al apei, din fintini continuind. Explicatia celor care au studiat  fenomenul, a fost ca , datorita inchiderii minei, galeriile, nemaifiind sustinute, s-au surpat . Galeriile sau intins pina sub sat, urmind stratul de carbune. Cind, tata, inca traia, ne spunea ca nu va trece multa vreme pina cind fintinile vor seca, sau in cel mai bun caz, nivelul apei va scadea drastic. Cind l-am intrebat, pe ce se bazeaza, cind afirma, ca fintinile vor seca, a venit cu o explicatie ciudata, pentru mine.

M-a intrebat daca-mi mai amintesc  de baltoacele din sat, din apropierea  fostului sediu al CAP, care oricit de cald era, apa din ele nu seca. Apa din vale se mentinea  constanta, fiind alimentata cu apa din cele citeva izvoare(destul de marisoare ca debit) din apropierea padurii comunale, situata in amonte  de sat. Nu departe de centru, valea Sighetului si valea Chiesdului se uneau, albia devenind mult  mai mare. Pe pasunea satului, pe deal erau doua fintini, pline ochi de apa, din care, apa,curgea continuu. La cele doua fintini, cu cumpana, se adapau vitele satului, deci debitul apei din vale, se mentinea constant. Spre sfirsitul iernii, inceputul primaverii  cind zapada se topea,  nivelul apei din vale crestea foarte mult , uneori iesind din matca.

Apoi, tot tata-mi spunea ca ''părăul'' care era alimentat de cind lumea ,cu apa dintr-o fintina, situata la circa jumatate de km de vale, nu mai are nici pe departe, debitul de odata, acum fiind doar un pîrîiaș, pe care curge un firisor subtire de apa.

Tot tata-mi spunea ca din sus de sat, era un put de aeraj, de unde curgea apa , pompata, din mina, aproape continuu, altfel existind riscul  inundarii galeriilor.

Aproape de noi era un ''rît'' (teren cu iarba) unde era o baltoaca, in care nivelul apei era constant, cu toate ca diferenta de nivel , dintre vale si baltoaca, fiind semnificativa.

Acolo, iarna, dupa ce apa din balta ingheta, mergeam sa ne dam pe gheata .

Toate baltile  enumerate au secat de mult, apa din ele secind cu totul. Cele doua văi sau colmatat, pe vai curgind doar un firisor de apa. Fintina de pe părău a scazut destul de mult, existind riscul secarii complete.

Toate astea mi-au fost povestite de catre tata. Tot el mi-a spus ca, reaparitia, izvoarelor se va produce in zeci sau , poate, sute de ani. Pina la urma , previziunele tatalui meu , in parte, sau adeverit.

Deja satul duce lipsa de apa , singura rezolvare fiind aducerea apei din lacul de la Virsolt. Ori din Virsolt si pina in Chiesd sint citeva zeci de km.  Poate, zic poate, ca printr-un miracol, noi izvoare sa reapara. Poate!

Cit de nociv e, cind omul, intervine in natura, fara sa se gindesca la posibile consecinte!

Cind ma gindesc, cit de frumos era, cind,  fiind copil, baietandru, adolescent si apoi adult , ma napadesc nostalgiile. Ce n-as da, sa mai traiesc, inca odata, acele vremuri!

 

Editat Februarie 3, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Am considerat, ca e cazul, sa pun capat povestirilor prezentate de mine , de-a lungul a aproape doi ani.

In ultimul timp, am observat, un tot mai putin interes, a celor, care, odata-mi , citeau, cu mai mult sau mai putin interes, povestirile. 

Era (si cred ca inca mai circula) o vorba, pe la noi, care spunea, ca mincarea incalzita de mai multe ori , i-si pierde din gust. O alta vorba  spunea, ca ''de zeama servita prea des, se satura si ciinii''. 

Ce-i drept, cam asa-i!

Multe povestiri le-am trait personal. Unele le-am auzit povestite de cei mai in virsta, sau de catre cei cu care am copilarit. Copilaria la tara, a fost una din cele mai frumoase perioade, traite vreodata, de mine si nu numai. Am prins vremurile,cind, inca,  bunicii, bunicile isi faceau vreme, sa ne povesteasca multe patanii pe care le-au trait de-a lungul timpului. Chiar parintii nostri ne povesteau, multe patanii traite de ei in vremurile dinainte de razboi, din timpul razboiului si dupa razboi. Sint convins, ca multe povestiri auzite de la batrini ,le-am uitat.  Si e normal sa fie asa. Omul nu poate asimila chiar tot. Apoi, cu timpul, neuronii incep sa dispara(sa moara), multe date, evenimente, de mai mica sau mai mare importanta, disparind odata cu ei.

 Ce sa facem! Nn ne putem opune unor transformari ale creerului! Putem (poate) doar incetinii, acest proces ireversibil.

Acum la final, multumesc tuturor  care mi-au citit, cu mai mare sau mai putin interes, cele povestite.

Toate cele bune, stimati cititori si prieteni!

 

PS. Nu voi cere nicioata moderatorului @validae sa stearga sau sa blocheze topicul! Cine va vrea sa posteze aici, e liber s-o faca. . 

Editat Februarie 5, 2020 de GEO 53 BN