Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Va spuneam intr-un post anterior, ca am construit doua casute pentru pasarele.

Constructia casutelor a durat circa doua zile, avind in vedere, ca acele casute,  le-am vopsit cu vopsea  pe baza de apa. Uscarea a durat ceva. Dupa finalizarea casutelor, le-am fixat pe niste stilpi din teava metalica, patrata. A trecut ceva timp pina cind pasarelele si-au invins frica. Cu toate ca pe platforma din fata casutei era hrana in permanenta, pasarelele evitau sa poposeasca pe mica platforma, si totodata sa se hraneasca. A durat vreo 2 saptamini ,pina cind o pasarica a aterizat pe micuta platforma ciugulind citeva boabe (zdrobite) de porumb, griu si floarea soarelui. La cea mai mica miscare, pasarica-si lua zborul oprindu-se pe coama acoperisului. Incet, incet, si alte pasarele au inceput  sa frecventeze platforma casutei. Frica a disparut incet, incet. Vazind ca doar o casuta este este frecventata,  de catre pasarele, am lasat ca hrana sa se epuizeze. Citeva zile pasarelele au  stat pe gard in apropierea casutei, din cind , in cind asezindu-se pe platforma pe care de obicei era  hrana. 

Intr-o zi o pasarica s-a asezat pe gard in apropierea celei de-a doua casute. La cea mai mica miscare, pasarica-si lua zborul, asezindu-se pe gard in apropierea  primei casute. Dupa o perioada de tatonare, a  inceput sa se apropie, incetul cu incetul de casuta, fara sa se aseze pe platforma celei dea doua casute. I-a trebuit ceva timp pina cind si-a invins frica, asezindu-se pe platforma casutei, unde o astepta hrana. Tot mai des dadea tircoale casutei, asezindu-se pe platforma unde era mincarea.Ciugulea citeva boabe de hrana dupa care-si lua zborul.  Apoi si celelalte pasarele au inceput sa frecventeze casuta a doua. Daca inainte, cind ieseam din casa, nu ma  puteam apropia prea mult, acum ma pot apropia pina la 3 metri de ele cu conditia sa nu fac miscari bruste. Aproape toata ziua, stau cocotate, atit pe gard cit si pe platforma casutelor. Apoi numarul pasarelelor a crescut ajungind de la 8-9 pasarele,la 14-15 pasarele. Pitigoii inca nu si-au facut aparitia.

Nu departe de noi,  este un(sa zic asa) zavoi, unde salasuiesc diferite pasari, printre care si fazanii si mierlele. Iarna asta, nefiind zapada, pasarelele o duc destul de bine, hrana nefiind, o problema. Acolo gasesc seminte de maces, porumbrel si semintele unor ierburi.

Editat Ianuarie 14, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Cind credeam ca iarna si-a intrat in drepturi, am constatat, ca de fapt iarna-si cam bate joc de noi.

Noaptea ce se mai raceste, temperaturile, scazind cu citeva grade bune ,sub 0. Ziua, temperatura creste binisor.

Ieri nu departe de noi, la circa 20 de metri, au iesit citeva fazanite la ciugulit (probabil firisoare de griu). Intr-o parte, un fazan, ciugulea si el( probabil aceleasi firisoare de griu). M-am apropiat incet de gard, fara ca fazanul sa se alarmeze.

Doua elicoptere militare (foarte zgomotoase) faceau exercitii, survolind zona. Abia atunci fazanitele au tulit-o la fuga , ascunzindu-se in zavoiul aflat la circa150m sau chiar mai mult. Dupa ce elicopterele s-au departat, fazanitele au iesit la iveala continuindu-si activitatea.

Am intrat in casa frigul fiind un pic cam aspru, uitindu-ma la ele cum se hraneau. Ceva a speriat fazanitele, acestea luindu-si urgent  zborul, spre zavoiul unde, de regula, sa ascundeau cind erau speriate de ceva.

Deodata, au aparut, doi ciini de pripas, care, de ceva vreme-si faceau veacul printre casele (duplexurile) noastre.  Acum ciinii erau porniti la vinatoare, sperind sa puna laba pe un fazan sau o fazanita. Se vedea pe felul cum actionau, ca nu erau, la prima lor vinatoare. Fazanii s-au ascuns rapid, ciinii abandonind vinatoarea, dupa ce au scotocit prin zavoi, o buna bucata de vreme.

Azi dimineata am  scos un sac din plastic  plin cu deseuri reciclabile, lasindu-l in spatele Logan-ului, nu chiar in drum.  Am intrat in casa  iar dupa circa jumatate de ora am iesit afara sa vad daca au venit cei care colectau sacii. La citeva case de noi , ciinii deja sparsera doi saci , imprastiind continutul sacilor ,pe jos.  Am luat-o la fuga dupa ei alungindu-i o buna bucata de vreme. Nu erau la prima lor ''abatere'', sacii mai multor vecini, fiind sparti, continutul lor fiind imprastiat pe jos. Cineva, dintre vecini, cred ca au hranit ciinii, acestia facindu-si un obicei din a sparge sacii. De mai multe ori noaptea ii auzim latrind, naiba stie la ce. De mai multe ori am luat-o la fuga dupa ei, alergindu-i pina departe. Deja ma cunosc bine de tot! Cum ma vad, cum o iau la fuga. E suficient sa fluier dupa ei  si sa tropai,  ca si iau viteza.

 

 

 

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Citi dintre voi a-ti circulat vreodata cu mocanita? Ati vazut vreodata o mocanita? Ce impresie va facut?

Eu impreuna cu familia am circulat si nu odata ,de la Tg Mures-Sovata si invers.

Nici nu va inchipuiti  cit de frumos poate fi. Viteza nu cred ca depasea 25-30Km/h, poate si mai putin. In unele locuri te puteai da jos din trenulet, sa culegi niste mere, dupa care o luai la fuga dupa Mocanita, ajungind-o in scurt timp.

Toata lumea din vagoane, era la geamuri, admirînd peisajele nespus de frumoase. Nu inteleg de ce in unele zona ,pe unde au circulat Mocanite, sinele au fost furate ,traversele din lemn, la fel au fost furate de catre oamenii  fara suflet, punindu-le pe foc.  Pina la urma s-au gasit oameni care au reabilitat liniile de cale ferata inguste, facindu-le functionale. Locomotivele(mocanitele) cu aburi, lasate de izbeliste, au fost reconditionate, inhamindu-le la cele doua , trei vagoane pline cu calatori, care de asemenea erau si ele reconditionate . 

Imi aduc aminte cind in anii 60-70 , trenurile de calatori erau trase de catre locomotivele cu aburi. In '69 la nivelul liceului s-a hotarit organizarea unei excursii la EREN  '69(Expozitia Realizarilor, Economiei Industriale) din Bucuresti. Costul excursiei a fost suportat de catre ministerul invatamintului. Am pornit din Zalau noaptea pe la ora 22 si am mers pina-n Jibou, unde vagoanele au fost atasate trenului accelerat , care circula pe relatia Baia Mare-Bucuresti. Am pornit  la drum pina-n Brasov, unde, vagoanele au fost legate la o locomotiva electrica, care ne-a dus pina-n Bucuresti, in Gara de nord.

Seara am pornit spre Gara de Nord, unde ne-am imbarcat ln vagoane, trenul de pasagei, fiind tractat de catre o locomotiva electrica pina-n Brasov. Din Brasov trenul , a fost legat la o locomotiva cu aburi circulind pina-n Jibou. In Jibou vagoanele au fost dezlegate  fiind  atasate unui tren care circula pe relatia Jibou - Zalau. Am ajuns in Zalau in jurul orei 11(cred) de unde am pornit spre internatul scolii, unde ne-am pus pe somn, fiind rupti de oboseala.

Cind am calatorit  spre Bucuresti am stat mai tot timpul la ferestrele vagonului, zgîindu-ne. 

Editat Ianuarie 17, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 18 ore, GEO 53 BN a spus:

 la EREN  '69(Expozitia Realizarilor, Economiei Nationale) din Bucuresti.

........................................................

Scuze pentru gresala comisa!

Editat Ianuarie 18, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi, o sa va prezint, un fenomen (daca-i pot spune asa), mai putin  cunoscut, de catre multi dintre voi! 

Intr-un post, anterior, va spuneam, ca pe la inceputul anului '78, mai precis in luna martie, am fost primit in rindul vinatorilor.

Inca de pe vremea cind eram copil, am fost un impatimit al vinatorii, fiind nelipsit de la vinatorile organizate.

Am fost  de foarte multe ori, iarna, impreuna cu tata, aproape la toate, la vinatorile de iepuri si fazani. De fiecare data  ori, cind jupuiam, iepurii impuscati, ne minunam de faptul, ca alicele care loveau iepurii, le gaseam sub piele. Nu gaseam niciodata alice care sa fi strapuns muschii, lovind organele vitale. La fel si in cazul fazanilor. La iepuri se foloseau alice cu diametru de 4mm , iar la fazani alice cu diametru de 3-3,5mm. De fiecare data ne minunam, cind vedeam, ca iepurele sau fazanul, au cazut in foc, fara ca nici un organ vital sa fie atins.

Intr-o revista Vinatorul si pescarul sportiv, un cititor a intrebat, cum se poate ca un iepure sa cada in foc, fara ca nici o alica sa strapunga muschii sau alt organ vital. Explicatia primita a fost ca,  pielea este intesata cu nervi, care fac ,ca fazanul, iepurele sa moara datorita paraliziei produse de alicele care loveau multitudinea de nervi periferici. Asta a fost explicatia data de cel ce a raspuns la intrebarea pusa de catre cititor.

Aceasta informatie  am aflat-o  si pe net. Tot de acolo am aflat ca , un iepure sa cada in foc , rebuie sa fie lovit de cel putin 5 alice.

 

Editat Ianuarie 20, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

..........................continuare la postul anterior!

Animalele de talie mai mare, sint in general, imune la alicele cu diametrul de 4-5mm si aici vorbesc de mistret, cerb, urs, lup ,caprior, etc.

Vinarea mistretului, lupului, ursului, capriorului, se face cu glont, nu neaparat cu carabina. Si cu o arma de vinatoare cu tevi lise, poti dobori un animal de taile mare, folosind glontul Brenneke. Avantajul glontului Brenneke, e ca la impact, glontul se deformeaza provocind ravagii in corpul animalului. In urma cu ani multi, erau folosite asa zisele ''poște'', alice cu diametrul 6-8mm sau chiar mai mari in diametru. Acestea au fost interzise, pentru ca de foarte multe ori, animalul nu cadea imediat , in foc, alergind, pina cind animalul, cadea datorita  pierderii masive de singe. Destul de rar se intimpla ca un animal sa cada in foc. Fara un ciine specializat in urmarirea pe urma de singe, de cele mai multe ori, se intimpla ca animalul sa fie pierdut definitiv.

Pe vremea ''impuscatului'' obtinerea unei arme cu glont ,era extrem de greu de obtinut. Doar ''notabilitatile vremii'', aveau sanse pentru obtinerea unei arme cu glont(carabina). Deasemenea, padurarii, primeau arme cu glont, fiind considerate arme de serviciu si aparare, numarul de cartuse fiind limitat la 10 bucati( asa-mi amintesc). Orice cartus tras ,trebuia justificat. Daca padurarul nu putea justifica cartusul tras, risca concedierea sau chiar puscaria.

Cu toate restrictiile , unii vinatori , inlocuiau alicele,  cu poște. Cum orice vinator, putea sa detina, 100 de cartuse cu alice, 100 de capse si o cutie de 200g de praf de pusca, multi vinatori  goleau alicele din cartuse, inlocuindu-le cu ''poște''. Foarte rar se intimpla ca militienii de la biroul de Arme si munitii sa  faca verificari la cei care erau vinatori. Cu aceasta ocazie se faceau verificari la numarul de cartuse detinute, a capselor si a prafului de pusca. La magazinul  de unde puteau fi cumpate , cartuse, praf de pusca si capse, cartusele cu glont (Brenneke) deasemenea puteau fi cumparate. Unii vinatori goleau cartusele cu alice, inlocuindu-le cu bile crestate in loc de Brenneke, De ce le cresteau? O bila cu diametrul egal sau cu putin mai mare, a glontului ,Brenneke'', daca nu era crestat, putea sa provoace craparea tevilor sau umflarea lor. La capatul tevii diametrul se reducea cu circa 2mm. Tot in magazine unde se gaseau gloante Brenneke, se mai gaseau gloante  cilindrice,inelate, pe exterior, pe interior fiind prevazute cu un orificiu conic, asa zisele ''fluiere''. Gloantele ''fluiere'' nu erau atasate  de ''bura'' care izola compartimentul  cu pulbere, de compartimentul unde era glontul(fluierul). Gloantele Brenneke cu virful conic, aveau pe exterior niste ghinturi elicoidale  care, la iesirea din teava, aceste ghinturi se toceau , diametrul glontului ,fiind egal cu diametrul tevii la iesire . Gloantele Brenneke aveau atasate ''dopuri'' din pisla, dopurile fiind prinse de glont cu un holsurub. Pe capatul unde era  pulberea, dopul de pisla avea o rondea din carton asemanator cu prespanul.

Editat Ianuarie 22, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Acum citeva zile, mi-a cazut netu'. Cel, ce na da net, a fost plecat din localitate si in consecinta n-am avut net. A trebuit sa stam fara net, pina azi la ora 19 si ceva, cind a venit sa rezolve problema.

Va povesteam, intr-un post anterior, ca m-am apucat de construit doua casute pentru vrabii si nu numai. Au trecut citreva zile pina cind  o vrabie s-a incumetat sa se urce pe platforma unde era asezata mincarea. Incet, incet vrabiile au capatat curaj, aterizind pe platforma, unde era pusa mincarea.

Acum sint cel putin 20 de vrabii, care, zi de zi i-si duc veacul ciugulind hrana pusa de mine.  Alte pasarele(pitigoii, mierlele, etc) pe care le-am vazut dind tircoale casutelor, au indraznit sa aterizeze pe platforma  casutelor, ciugulind hrana pusa de mine acolo. Imediat ce am ''disparut'' in casa, vrabiile au si navalit peste pitigoii si mierlele care au  indraznit sa ciuguleasca  mincarea pusa de mine, alungindu-le. Citeva zile n-am vazut pitigoii si mierlele pe linga casute. Numarul mare de vrabii,au ajuns sa  intimideze, pitigoii si mierlele, care sint cu mult mai putine decit vrabiile. In timp ce se hranesc pe platforma, vrabiile au obiceiul de a imprastia hrana pe jos, unde multe pasarele ciugulesc hrana cazuta pe jos. Pe de alta parte, aceasta iarna asta n-a fost (deocamdata)aspra, deloc, fiind destul de blinda. Faptul ca zapada fiind aproape inexistenta, fac  ca multe pasarele, sa-si gaseasca hrana si pe altundeva, nu neaparat pe linga casutele facute de mine. Oricum iarna , inca nu si-a spus ultimul cuvint. Mai este inca o luna buna de iarna, suficienta, ca hrana sa le dea de furca. In zilele ce vor urma ,am de gind sa construiesc si doua  casute pentru pitigoi ,pe care le voi atirna intr-un prun batrin.

Editat Ianuarie 27, 2020 de GEO 53 BN

[+_Florin_+]

Care iarnă? ... 

Cel puțin la noi în sud unii își pregătesc deja utilajele agricole, sunt gata să sară în ele 

[Ion_Bumbu]

Eu deja am pus plugul la lucru!

 

Am reusit sa ar ce n`am apucat in toamna.

[daniels]

La 22.01.2020 la 14:06, GEO 53 BN a spus:

Cu toate restrictiile , unii vinatori , inlocuiau alicele,  cu poște. Cum orice vinator, putea sa detina, 100 de cartuse cu alice, 100 de capse si o cutie de 200g de praf de pusca, multi vinatori  goleau alicele din cartuse, inlocuindu-le cu ''poște''. Foarte rar se intimpla ca militienii de la biroul de Arme si munitii sa  faca verificari la cei care erau vinatori. Cu aceasta ocazie se faceau verificari la numarul de cartuse detinute, a capselor si a prafului de pusca. La magazinul  de unde puteau fi cumpate , cartuse, praf de pusca si capse, cartusele cu glont (Brenneke) deasemenea puteau fi cumparate. Unii vinatori goleau cartusele cu alice, inlocuindu-le cu bile crestate in loc de Brenneke, De ce le cresteau? O bila cu diametrul egal sau cu putin mai mare, a glontului ,Brenneke'', daca nu era crestat, putea sa provoace craparea tevilor sau umflarea lor. La capatul tevii diametrul se reducea cu circa 2mm. Tot in magazine unde se gaseau gloante Brenneke, se mai gaseau gloante  cilindrice,inelate, pe exterior, pe interior fiind prevazute cu un orificiu conic, asa zisele ''fluiere''. Gloantele ''fluiere'' nu erau atasate  de ''bura'' care izola compartimentul  cu pulbere, de compartimentul unde era glontul(fluierul). Gloantele Brenneke cu virful conic, aveau pe exterior niste ghinturi elicoidale  care, la iesirea din teava, aceste ghinturi se toceau , diametrul glontului ,fiind egal cu diametrul tevii la iesire . Gloantele Brenneke aveau atasate ''dopuri'' din pisla, dopurile fiind prinse de glont cu un holsurub. Pe capatul unde era  pulberea, dopul de pisla avea o rondea din carton asemanator cu prespanul.

Tatal meu a fost in silvicultura, a avut arma de serviciu calibru 12 ruseasca. Acuma padurarii nu mai au niciun fel de arma de serviciu.

Nu tin minte sa fi justifivcat cartusele trase. Aveau norma de cartuse pe care le primea, dar avea si dispozitive de umplut tuburile folosite. Le umplea de 2-3 ori dupa care le arunca. Capsele.,praful de pusca, alica sau bremmeke-ul il procura de la inspectoratoș silvic.Avea un dispozitiv cu care scotea capsa percutata (de fapt un suport pe care aseza tubul cu un locas unde iesea capsa si un dorn), Un fel de dorn cam cat diametrul tubulu, cu care batea capsa (defapt batea tubul peste capsa) ca sa nu pocneasca capsa, dintr-un fund de tub la care alamise o toarta avea facuta o masura pentru pulbere (la tub partea care se umplea cu pulbere era toata din alama, chiar daca pe dinafara era carton), pentru bura si cartonul cu care inchidea tubul avea o pleducea. Pentru a face marginea aia care inchidea tubul avea un dispozitiv cu o manivela ca la masina de tocat, in capul axului avea un capac profilat care prin imvartire indoia cartonul tubului peste discul din carton.

A tras cu poste dupa capre, daca nu murea, se  lua dupa pata de sange. Nu ajungea departe. pentru pasari se numea ploaie (alica 2-3mm). Brenneke am vazut de mai multe feluri: bila, plin cu varf si ghinturi la exterior, cilindric cu ghinturile pe interiorul cilindrului, cilindru gol care avea in mijloc un fel de elice. Ghinturile aveau rolul de a imprima glontelui o miscare de insurubare in aer. Parundeau mai bine. Cu brenneke se putea trage numai cu teava dreapta.

Editat Ianuarie 27, 2020 de daniels

[GEO 53 BN]

Acum 10 ore, daniels a spus:

Tatal meu a fost in silvicultura, a avut arma de serviciu calibru 12 ruseasca. Acuma padurarii nu mai au niciun fel de arma de serviciu.

Nu tin minte sa fi justifivcat cartusele trase. Aveau norma de cartuse pe care le primea, dar avea si dispozitive de umplut tuburile folosite. Le umplea de 2-3 ori dupa care le arunca. Capsele.,praful de pusca, alica sau bremmeke-ul il procura de la inspectoratoș silvic......................................................

 

Colegu'@daniels!

Eu m-am referit la padurarii care aveau arme de serviciu(carabine), nu arme cu tevi lise. In padurile (de stat)de la noi, doar padurarii aveau ca arme de serviciu, carabine. Padurarii care aveau grija de padurea satului, aveau arme de vinatoare cu tevi lise. Cel putin asa era pe la noi!

[daniels]

Asa era si aici. Denumiri ca ploaie, posta, brenneke erau pt tevi lise. Alica e pt tevi lise. Cel putin asa stiu eu.

Mi-am adus aminte ca mai avea o masura pt pulbere foarte mica. La unele cartuse punea deasupra capsei un strat foarte subtire de pulbere neagra foarte fina, dupa care completa cu pulbere normala. Nu imi mai amintesc pt ce cartuse proceda asa.

 

[GEO 53 BN]

Acum 3 ore, daniels a spus:

Asa era si aici. Denumiri ca ploaie, posta, brenneke erau pt tevi lise. Alica e pt tevi lise. Cel putin asa stiu eu.

Mi-am adus aminte ca mai avea o masura pt pulbere foarte mica. La unele cartuse punea deasupra capsei un strat foarte subtire de pulbere neagra foarte fina, dupa care completa cu pulbere normala. Nu imi mai amintesc pt ce cartuse proceda asa.

 

Pulberea era de doua feluri, neagra cu fum si fara fum. Daca  incarcarea  tuburilor se facea  cu pulbere(neagra) cu fum, atunci cind trageai un foc, se dagaja un fum foarte gros, pe interiorul tevilor lasind un strat destul de gros, lipicios. Fumul se imprastia destul de greu. La curatarea tevilor, cirpa cu care se curatau tevile armei, aceasta era imbicsita cu un fel de funingine lipicioasa. Prin anii '60 s-a renuntat la pulberea cu neagra cu  fum, trecindu-se la pulberea fara fum. Din cite stiu eu, pulberea fara fum este(parca) de circa trei ori mai puternica,decit pulberea neagra cu fum, pe interiorul tevilor, depunerile fiind foarte scazute.

Arma pe care am avut-o a fost una BAIKAL calibru 16. Tata(fie iertat) a avut o arma calibru 12 fabricata-n Belgia. Pe permisul de vinatoare era trecut doar ''Belgiana''.  A renuntat la vinatoare spre sfirsitul anilor'80.

 

PS: Cu arma de vinatoare incarcata cu Brenneke se putea trage cu ambele tevi, diametrul interior al tevii fiind acelasi  pina la circa 50-60 mm de capatul tevii, de unde diametrul tevii sa micsoreaza(progresiv) cu citeva zecimi de mm.

 

Editat Ianuarie 28, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 18 ore, Ion_Bumbu a spus:

Eu deja am pus plugul la lucru!

 

Am reusit sa ar ce n`am apucat in toamna.

Faină lucrătură! Sa-l folosesti sanatos!  Ce ''inhami'' la plug?

[Ion_Bumbu]

Pun ceva foto de cind era nou utilajul:

 

 

La pugul acela i`am atasat cutitul, merge mai bine si mai ales tine directia.

De, foto din 2012 martie, era proaspat cumparat!

Merge la fel de bine doar ca`i mai "jerpelit" ...