Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[alcon]

Aproape că nu era familie în comunele Gornet şi Măgurele din Prahova, care să nu aibă zmeură, o importantă sursă de venit.
Când eram mic o ajutam pe bunica să ducă zmeura la Fructexport pentru Republica Federală Germania, nu Germania de astăzi.
https://www.mediafax.ro/social/foto-video-zmeura-din-comuna-prahoveana-gornet-ajunge-in-strainatate-prin-intermediari-localitatea-renumita-pentru-productia-sa-16498561

[GEO 53 BN]

In ani '60, verile erau calduroase! Peste vara se intimpla sa cada cite 3-4 ploi, destul de consistente, reusind sa creasca nivelul apei din vale cu pina la 2-2,5 m, nivelul normal fiind de circa 20-30cm. Abia la confluenta dintre valea Chiesdului cu valea Sighetului,apa era mai marisoara, adincimea, fiind in citeva locuri de jumatate de metru, in unele locuri la ajungind la 1m, poate si mai mult.

Ce ni se parea noua ciudat! Norii apareau ca din senin, de multe ori trecindu-i cu vederea. Brusc incepea sa tune si sa fulgere, dupa care incepea ploaia. Ploua una doua ore, dupa care, norii se imprastiau, imediat aparind soarele. Pe pasune erau citeva  balti in care se aduna apa de ploaie. Cu toate ca ploua circa 1-2 ore, apa adunata in bălti era calduta. Ne tavaleam in apa calduta, adunata in bălti, ca purceii. Soarele era suficient de puternic,  incit, in citeva minute bune, sa ni se usuce hainele.

Cind se inoura si incepea sa tune, fugeam la complexul minier la ''scuteala''(adapost). Cum ploaia trecea, iesind soarele, cum eram in baltile pline cu apa calduta, unde ne balaceam. Inainte de a pleca spre casa, stateam la soare, citeva zeci de minute pina cind hainele se uscau pe noi. Ajuns acasa ,mama(fie iertata) ma intreba unde-am fost. Ii indrugam citeva povesti cam ''subtirele''. Dupa ce terminam  povestea,  mama ma lua si imi dadea cu degetul dupa urechi. Binenteles ca aveam un strat fin de praf, rezultat in urma scaldatului. Incalzea apa pe soba si ma punea sa ma spal temeinic in albia din scindura, dupa care imi dadea haine curate. Ma miram ca vedea praful depus dupa urechi , eu fiind bronzat mai al dracului decit tiganii voiogari (caramidari).

Ce mi se pare ciudat acum , e ca ploile, care cad acum, sint reci al dracului, cu toate ce soarele arde ca focul.

 

Editat Noiembrie 19, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 12 ore, alcon a spus:

Aproape că nu era familie în comunele Gornet şi Măgurele din Prahova, care să nu aibă zmeură, o importantă sursă de venit.
Când eram mic o ajutam pe bunica să ducă zmeura la Fructexport pentru Republica Federală Germania, nu Germania de astăzi.
https://www.mediafax.ro/social/foto-video-zmeura-din-comuna-prahoveana-gornet-ajunge-in-strainatate-prin-intermediari-localitatea-renumita-pentru-productia-sa-16498561

La noi, cu toate ca zona este una deluroasa, nu se gasea zmeura. Unii satenii, aveau zmeura in gradina dar era una pitica fructele fiind destul de mici.

Bunica din partea mamei avea in gradina citeva tufe de ''mană'', asa-i spunea ea. Fructele erau destul de mici, in schimb erau foarte parfumate. Stiu ca si ai mei au incercat sa rasadeasca citeva tufe de zmeura. Le-au rasadit ,dar au ramas pitice, fructele fiind mici de tot. Probabil pamintul nu era cel  mai potrivit pentru cultivarea zmeurei.

Editat Noiembrie 19, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

De aproape un an , trec  frecvent podul peste riul Bega de la intrarea in Remetea mare, dinspre Bucovat. De multe ori m-am gindit sa fac o vizita Asociatiei de vinatoare si pescuit sportiv, pentru a depune o cerere pentru obtinerea unui permis de pescuit sportiv.  De citeva ori am oprit , dupa trecerea peste pod, uitindu-ma  sa, vad vreun peste. Apa curge destul de lin in acea zona. Niciodata n-am vazut vreun peste  aproape de suprafata apei. Daca pesti sint in canalul Bega atunci, in mod sigur, sint si in rîul Bega.

Cind eram copil, pescuiam frecvent in valea Chiesdului, care trecea la 6-7m de noi, parintii mei, interzicindu-mi sa ma indepartez prea mult de casa.

Dupa ce am mai crescut, am inceput a pescui tot mai departe de casa, de multe ori ajungind pina in afara satului, unde albia piriului Chiesd  era mai mare si implicit apa  mai adinca.

Cind eram  in clasele V-VIII mergeam la pescuit pe vale, in amonte , unde erau citeva locuri de pescuit, apa fiind suficient de adinca(circa 60-70cm). In vacantele de vara si nu numai,mergeam la pescuit pe riul Maja(valea Corundului) unde adincimea apei in unele locuri  depasea 60-70cm. Primavara, cind zapezile se topeau, nivelul apei crestea substantial in unele locuri iesind  din albie ,inundind suprafete destul de mari.

Inundatiile nu produceau pagube mari , terenurile  din apropierea  vaii fiind rîturi (terenuri pentru nutret).  Terenurile cultivate erau la o distanta apreciabila de zona inundabila. 

Primavara, dupa topirea zapezilor, mergeam la pescuit de  porcusori, care  inotau  in cirduri, reusind de multe ori sa pescuim(la rîma rosie de gunoi)si 20-30 de bucati. Vara, cind nivelul apei scadea ,la nivelul normal, pescuiam  mrenute, clenuti si citeodata chiar stiuci destul de marisoare. Odata am prins  un somotei  destul de marisor. Nu va spun cit de bățos am fost.

Pe masura ce-am crescut, pescuitul a devenit un sport secundar, vinatoarea  fiind țelul la care aspiram. In '78 am devenit vinator. Vinatoarea era un sport total diferit  fata de pescuit, fiind foarte solicitant, de multe ori parcurgind  si cite 10 km pe jos.

Inainte de '89 partidele de vinatoare se organizau doar duminica si doar in cadru organizat.

Un accident de vinatoare, soldat cu moartea  unui foarte bun prieten, m-a determinat sa renunt  la calitatea de vinator. Si sincer ,n-am regretat nici un moment, pasul facut. Am ajuns la concluzia ca vinatul(animalul) merita sa traiasca si sa nu fie haituit de oamenii care doreau cu orice pret sa impuste ceva.

Oare cum ar fi padurile fara animale salbatice,(mistreti, capriori, cerbi , ursi, cocos de munte, etc ,etc) cimpiile fara pasari, fazani, potirnichi, (efectivul fiind in scadere) prepelite si cite alte specii de pasari. In loc ca vinatorii,sa diminuaze numarul de pasari rapitoare, ciorile grive, cotofenele, gaitele, acestia se axeaza pe vinarea  pasarilor folositoare,nedaunatoare.

Oare cind va intelege omul, ca disparitia unor specii de pasari, animale, este o pierdere incomensurabile pentru om,pentru umanitate. Citeva exemple : Zaganul, Bourul, Dropia si exemple sint destule. Se fac incercari, de reintroducere, in fauna tarii, a unor specii disparute. 

Ma intreb! Oare cum ar fi lumea fara animale si pasari (pasărele) salbatice?

. 

Editat Noiembrie 20, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

In postul anterior, ma intrebam, retoric, evident, cum ar fi lumea fara animale si pasari (pasarele) salbatice.

Imi aduc aminte ,cind eram copilandru, primavara devreme, mergeam cu tata la arat, eu avind rolul de a tine vita din partea dreapta  pe brazda. In timp ce aram, in spatele nostru pe brazde se adunau diferite pasarele care ciuguleau insectele  si diferitele  tiritoare scoase de plug. Cele mai multe erau codobaturile umate de niste pasari marisoare negre la care tata le spunea pasarica plugului. Cit timp aram ,pasarelele  ciuguleau in urma nosatra.

La fel, atunci cind mergeam la cosit , diferite pasarele ciuguleau insectele. Nu odata am fost  insotiti de berze, fazani (la distanta apreciabila)si stancute care ciuguleau insectele  care se aventurau deasupra pe brazde.

Va dati seama, daca n-ar fi pasari, care sa distruga insectele, ce s-ar putea intimpla? Folosirea insecticidelor, nu-i o alternativa. Odata cu folosirea  insecticidelor, mor si multe pasarele, care maninca insectele  moarte. Singurul fazanul,  care pe linga insectele  distruse, maninca si soareci pe care reusesc sa-i prinda.

O alta pasare folositoare, des vazuta ,este ciocanitorea care face ravagii printre daunatorii copacilor.

Editat Noiembrie 22, 2019 de GEO 53 BN

[valivoi]

Chiar si pasarile sau animalele "daunatoare" au locul lor bine stabilit in interiorul ecosistemului,eliminarea unei specii sau reducerea numarului de membri a speciei pentru a obtine omul un folos imediat, va aduce mai devreme sau mai tarziu un dezechilibru cu urmari grave.

[+_Florin_+]

De acord că fiecare specie are rolul său in cadrul ecosistemului, totuși nu-i poți lăsa să se înmulțească necontrolat. Astfel producatorii din agricultură vor ajunge să muncească pentru a hrăni daunatorii 

Si animalele periculoase trebuie reduse ca număr (din când in când). Vulpile sunt deja o prezență constantă (cel puțin) prin zonele din jurul Bucurestiului, dimineața la prima oră se joacă pe stradă, nu se mai sperie nici de mașină.

Urșii iar fac impresie prin orașele montane, mănâncă din tomberoane si adeseori sunt calcati de mașini.

Nu e tocmai o stare de normalitate ...

 

[gica70]

Dar cine stie sa aplice o schema corecta? Ma refer la "colectare", cum am vazut ca se spune, trebuie o cercetare amanuntita cu mijloace moderne (se urmaresc animalele cu track-ere, de ex.), numarul si traseul lor.Dar trebuie bani multi asa ca mai bine se recolteaza padurile iar animalele sa se descurce!

[GEO 53 BN]

Vulpile sint printre daunatori, care produc cele mai multe pagube. Apoi vulpile sint si purtatori ai rabiei. Vulpea maninca tot ce-i cade-n fata de la puietul de iepure, iedul de caprioara fatat nu de multa vreme, ouale si puii pasarilor care cuibaresc  pe sol, orataniile de pe linga gospodarie, etc,etc. Urmeaza ciinii vagabonzi care nu se feresc de loc de oameni. Inca de  prin anii ' 70 ciini vagabonzi au fost considerati animale daunatoare, Apoi numarul lupilor este in continuua scadere, puninduli-se-n cîrca animalele domestice, omorite  de ursi. Multi lupi au fost otraviti sau impuscati.

Acum ,cind numarul lupilor a inceput sa scada, au fost declarati animale ocrotite de lege , fiind impuscati  doar atunci cind au atacat animalele  domestice, si asta doar in urma eliberarii autorizatiei  de impuscare a lor, de catre AJVPS, sau cind erau turbati.

 

Editat Noiembrie 26, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

...........continuare la ultimul post!

 

Am uitat sa va spun, ca inca mai sint si alti daunatori care produc multe pagube in rindul pasarelelor cu adevarat folositoare .

E vorba despre cotofene si gaite, ciorile grive, care nu se sfiesc deloc sa ''devalizeze'' cuiburile bietelor pasarele, de ouale depuse si puii, inca incapabili de zbor.

 Cotofana, se numara printre pasarile rapitoare care produc pagube importante in rindul pasarelelor folositoare, ''furind'' ouale si puii iesiti  de curind din oua. Atita timp cit puii pasarelelor nu sint in stare sa zboare, acestia sint  expusi pericolelor, cauzate de pasarile  daunatoare. La rindul lor si ele sint amenintate de catre ciorile grive, care nu rateaza ocazia ''curatarii'' cuiburilor de oua si pui, nesfiindu-se sa atace puii de iepuri salbatici, puisorii de fazan, potirniche si multe alte pasari care cuibaresc  la sol.

Sa nu se confunde ciorile grive , cu ciorile(negre) de semanatura, care prin natura lor, se hranesc doar cu boabe de griu ,porumb, dar si cu insecte, producind pagube destul de importante, avind in vedere ca ciorile de semanatura zboara in cirduri mari ,de ordinul zecilor, citeodata sutelor de exemplare.

O alta pasare care produce pagube destul de mari, este gaita, care consuma, atit puii cit si ouale  pasarelelor,  larvele insectelor, cit si seminte si fructe pe care le depoziteaza, pentru iarna, ingropindu-le in pamint de multe ori , uitind unde au ingropat semintele, in felul acesta contribuind la raspindirea unor specii de pomi care produc fructe(stejarul, fagul , cerul, ciresul, nucul, etc,etc). Nu odata au rasarit  in gradinile oamenilor, puiet de cires , fag , nuc, etc.

Cind eram copil, iarna, se adunau o gramada de gaite la coșteiul de porumb ciugulind boabele de pe stiuleti. Cind ieseam afara , gaitele se refugiau intr-un măr batrin Tata , fie iertat, incerca sa la sperie tragind  cu arma de vinatoare, impuscind de multe ori cite-o gaita, pe care o atirna intr-un băț fixat, pe coama acoperisului costeiului. Citeva zile bune, gaitele nu se mai apropiau de costei, dupa care se obisnuiau, reluindu-si vechiul obicei.

 Confectionam din bucati de scinduri casute pentru pasarele in speranta ca vor cuibari acolo. Atita timp cit existau, pomi, pasarelele preferau sa cuibareasca in pomii din gradini, confectionindu-si cuibul acolo.

Unde locuiesc  acum, am confectionat din scinduri de brad, doua casute pentru pasarele, in speranta ca la iarna se vor adaposti in ele. Ma gindesc ca in primavara, pasarelele vor cuibari in casutele confectionate  special pentru ele. Deocamdata am pus seminte de griu, floarea soarelui, si porumb  pisat, pe platforma special confectionata. Deocamdata pasarelele au ce minca de pe cimp. Cind va cadea zapada, sigur se vor hrani cu mincarea oferita de mine. Sper sa le cistig increderea! Deasemenea sper sa-si faca cuibul in cele doua casute. Dintre toate pasarelele, pitigoii imi sint cei mai dragi. Deocamdata doar ciocirlanii si-au facut aparitia.

Intentionaz sa mai construiesc  inca o casuta pentru pasarele, pe care vreau sa o amplasez intr-un prun batrin din gradina fiului meu.

Aici unde locuim, am vazut de mai multe ori in spatele casei, niste pasarele  de marimea unei vrabii ,cu pene negre, pe coada si spate, penele fiind de un rosu inchis. Habar n-am cum se numeste acea pasarica. Seamana oarecum cu mierla. Poate stiti voi!

 

 

Editat Noiembrie 27, 2019 de GEO 53 BN

[ctepeo]

La 22.11.2019 la 19:55, GEO 53 BN a spus:

Salutare prieteni!

In postul anterior, ma intrebam, retoric, evident, cum ar fi lumea fara animale si pasari (pasarele) salbatice.

Imi aduc aminte ,cind eram copilandru, primavara devreme, mergeam cu tata la arat, eu avind rolul de a tine vita din partea dreapta  pe brazda. In timp ce aram, in spatele nostru pe brazde se adunau diferite pasarele care ciuguleau insectele  si diferitele  tiritoare scoase de plug. Cele mai multe erau codobaturile umate de niste pasari marisoare negre la care tata le spunea pasarica plugului. Cit timp aram ,pasarelele  ciuguleau in urma nosatra.

La fel, atunci cind mergeam la cosit , diferite pasarele ciuguleau insectele. Nu odata am fost  insotiti de berze, fazani (la distanta apreciabila)si stancute care ciuguleau insectele  care se aventurau deasupra pe brazde.

Va dati seama, daca n-ar fi pasari, care sa distruga insectele, ce s-ar putea intimpla? Folosirea insecticidelor, nu-i o alternativa. Odata cu folosirea  insecticidelor, mor si multe pasarele, care maninca insectele  moarte. Singurul fazanul,  care pe linga insectele  distruse, maninca si soareci pe care reusesc sa-i prinda.

O alta pasare folositoare, des vazuta ,este ciocanitorea care face ravagii printre daunatorii copacilor.

 

În China Mao Tze Dun a declarat război vrăbiilor, au fost omorâte mii şi mii de vrăbii  : şi rezultatul a fost că insectele au distrus culturile.

[GEO 53 BN]

 

Acum 21 minute, ctepeo a spus:

....................................................

În China Mao Tze Dun a declarat război vrăbiilor, au fost omorâte mii şi mii de vrăbii  : şi rezultatul a fost că insectele au distrus culturile.

Daca ar fi fost numai asta, n-aveam acum de ce ne minuna prea mult.

Cititi pe Wikipedia - Mao Zedong si o sa va minunati!

Editat Noiembrie 28, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

 Azi dimineata inainte de ora 6, afara, era ceata foarte densa incit nu se vedea nici la 10 metri. Acum ceata sa subtiat foarte mult, aproape ca a disparut cu totul.

Imi amintesc ca intr-o iarna, pe la jumatatea anilor '60, dupa sarbatori, tata a venit cu ideea sa mergem la o vinatoare ce iepuri. Dupa ce mama ne-a pus de mincare, am pornit  spre loc unde se vina mai rar , mai precis  spre Colonia Sighet. De ce se vina rar? Pina acolo erau citiva km buni si ca sa tavalesti un iepure, trebuia sa batem foarte mult teren.  Ciinii  nu-i luam, pentru ca, de cele mai multe ori mai mult ne incurcau decit ne ajutau. Vinatoarea practicata, la ''picior'' in astfel de conditii, presupunea  mult efort strabatind  o gramada de teren.

Cum iernile erau foarte friguroase si cu multa zapada, iepurii-si faceau culcus in zapada groasa de circa 30-40cm, de multe ori trecind la citiva metri de locul unde iepurele statea ascuns. Intre mine si tata era o distanta de 15-20m. Terenul fiind in panta, deloc  abrupta, mie-mi revenea sarcina  de a face galagie, in felul acela de multe ori iepurele o zbughea din culcus incercind sa treaca dealul prin fata tatei. Zapada fiind  destul de groasa si inghetata, aceasta  scirtiia si troznea  destul de tare , iepurele, luind-o la fuga. O vinatoare in astfel de conditii presupunea foarte mult efort, de multe ori intorcindu-ne acasa rupti de oboseala, de foame si cu traista goala.

Pe drum  spre locul de vinatoare s-a lasat o ceata destrul de groasa, soarele fiind zarit cu destula greutate. Tata spunea ca dupa ce vom trece dealul ceata se va subtia  sau chiar  va disparea. Am trecut peste Valea Sighetului, pe la Podul Oilor urcind spre virful dealului. Ajunsi in virf am constatat ca ceata  nu numai ca nu se ridicase ci se indesise, soarele luminind destul de anemic. Planul lui tata era, ca el se mearga vreo 100-200 de metri si sa stea atent la iepurii care ar fi zbughit-o,spre el , fiind speriati de mine.

La prima goana nici un iepure nu trecuse  prin apropierea lui tata.  Drumul mi s-a parut destul de lung, deviind de la traseu cu citeva zeci de metrii si asta datorita ceti foarte dense. Norocul meu a fost ca tata m-a auzit  mergind fara ca eu sa nu-l vad. M-a fluierat de citeva ori reusind intr-un final sa ajung la el. Simteam o usoara oboseala. M-a intrebat daca  am vazut vreun iepure. I-am spus ca n-am vazut nimic inafara de urmele lasate  de iepuri.

Tata mi-a spus  sa astept vreo 15-20 de minute dupa care sa pornesc iar la haituit. Stind si asteptind, eram atent  la ce se petrecea  in fata si in lateral, sperind sa vad vreun iepure.  Timpul a trecut repede, ceata parca era si mai deasa. Am pornit  inspre  locul unde credeam ca voi da de tata .Eram sigur ca voi ajunge la el. Mi s-a parut mie  ca am cam strabatut mult teren fara sa-l aud pe tata.La un moment dat mi s-a parut ca am auzit un fluierat cam anemic. Nu puteam sa  localizez de unde vine fluieratul. Am inceput sa strig. Am auzit un foc de arma, mult in spatele meu. Am pornit-o inspre  locul unde unde mi se paruse ca auzisem focul de arma  fluierind si strigind din cind in cind. Acelasi lucru l-a facut si tata, eu ajungind intr-o vreme la el. Dupa spusele lui tata, eu in loc sa urc, am coborit, departindu-ma foarte mult de tata, care statea la pinda. Daca n-as fi fluierat poate ca m-as fi ratacit. Atunci mi-a spus ca o solutie ar fi fost, sa ma intorc pe urmele lasate de mine.  Unde ajunsem eram departe atit  de Colonia Sighet cit si de Chiesd. O solutie in caz de ratacire ar fi fost ca urc dealul si apoi sa cobor ajungind la drumul dintre Chiesd si Sighetul Silvaniei sau in cel mai rau caz, cu mult inafara Chiesdului, inspre Bogdand. 

 

 

[alcon]

La munci agricole în comunism…una la ceapa, eu la sortat si ambalat cartofi in sac.
https://revistatreispe.wordpress.com/2019/10/20/la-munci-agricole-in-comunism/

 

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Intr-un post anterior ma ''văietam'' ca nu stiu cum se numeste pasarica neagra pe care am vazut-o de mai multe ori cu penajul de pe spate de un rosu  foarte inchis. In sfirsit m-am dumirit! Pasarica se numeste mierla. Si daca n-as fi vazut mierle de-a lungul timpului!

Editat Decembrie 2, 2019 de GEO 53 BN