Transformatoare................

[Marian]

Nu ca as contrazice informatiile de acolo, dar tabelele astea ne cam limiteaza, pentru ca ne fac sa uitam formulele, si cand asta se intampla, electronica s-a cam dus...

Sau oricum asta e parerea mea.

[puriu]

Formulele empirice sunt valabile pentru tola de format economic din fier-siliciu. Pentru putere mai mare (si pierderi mai mari) se foloseste fierul moale, metoda chinezeasca. Intr-o formula riguroasa intervine nu numai sectiunea, ci si lungimea circuitului magnetic. Daca exista mai multe transformatoare arse, se poate face unul cu putere aproape dubla folosind tole E+E in loc de E+I. Fereastra dubla permite sarma mai groasa. Se pot folosi eventual carcasele existente, in numar dublu.

[validae]

Folosirea a două miezuri tip (E), pentru dublarea ferestrei disponibile, deși posibilă, e greu de realizat practic fiindcă tolele nu se mai suprapun ci stau ,,față în față,, și nu pot fi fixate chiar ușor.Ar trebui probabil impregnate după montare cu lac și făcută o șină de fixare care să strângă ferm cele două miezuri în contact, altfel vor apăra vibrații puternice în miezuri.

Tabelele nu limitează nimic și nu ne fac neapărat să uităm formulele, ci ne oferă o cale rapidă de a estima posibilitatea de a bobina sau rebobina un anumit miez. Dacă totuși nu ne iese cu datele din tabel, putem să calculăm de la zero toți parametrii și să scoatem tot ce e posibil în condițiile date sau impuse, de la un anumit miez....

 

 

[GEO 53 BN]

2 hours ago, marian said:

Nu ca as contrazice informatiile de acolo, dar tabelele astea ne cam limiteaza, pentru ca ne fac sa uitam formulele, si cand asta se intampla, electronica s-a cam dus...

Sau oricum asta e parerea mea.

In regim de amator, ''formulele''empirice se dovedesc utile(zic eu). Cite trafuri am bobinat,folosind acele formule, au functionat timp indelungat,fara probleme, fara sa se incalzeasca apreciabil sau sa ia foc. N-am incercat niciodata sa fac ''experiente''. Sint convins ca pentru a calcula parametrii unui traf e nevoie de calcule mult mai complexe. Poate o sa ma apuc sa studiez metodele de calcul al parametrilor trafurilor.

Editat Martie 27, 2018 de GEO 53 BN

[validae]

Formulele ,,empirice,, cum e cazul celebrei 50/S erau calculate pentru miezuri de relativ slabă calitate, cu o permeabilitate redusă.De aceea numărul de spire/Volt  e destul de mare și nu apare o încălzire nedorită, dar în condițiile miezurilor moderne cu permeabilitate ridicată și fereastră redusă, se observă că vechea formulă nu mai e practică, numărul de spire calculat neîncăpând pe miez .Miezurile de calitate au permeabilitate mai ridicată și calculul ,,empiric,, devine  acum 35/S sau chiar 30/S în loc de 50/S.  De aceea, e bine ca atunci când rebobinați un traf defect, dar cu cel puțin o tensiune secundară cunoscută, să-i numărați spirele secundarului și astfel aveți idee de permeabilitatea miezului.Spirele din primar sunt uneori aproape imposibil de numărat din cauza grosimii mici și a carbonizării carcasei, dar se poate măsura aria ocupată și calcula destul de precis numărul lor.

Când calculezi un transformator, trebuie în primul rând să știi ce regim de funcționare va avea acel traf.Altfel calculezi un traf cu utilizare continuă, față de unul cu utilizare scurtă, cum ar fi cel de pistol de lipit, de exemplu....

Contează iar foarte mult răcirea trafului, dacă bobinajul are multe spire și răcire deficitară, trebuie ținut cont de asta și să nu-i crem curenți mari.Un traf cu spire puține și de secțiune mare(miez mare)și eventual răcit forțat, poate fi suprasolicitat cu densități mult mai mari de curent pe milimetrul pătrat.

Editat Martie 27, 2018 de validae

[GEO 53 BN]

14 minutes ago, validae said:

Formulele ,,empirice,, cum e cazul celebrei 50/S erau calculate pentru miezuri de relativ slabă calitate, cu o permeabilitate redusă.De aceea numărul de spire/Volt  e destul de mare și nu apare o încălzire nedorită, dar în condițiile miezurilor moderne cu permeabilitate ridicată și fereastră redusă, se observă că vechea formulă nu mai e practică, numărul de spire calculat neîncăpând pe miez .Miezurile de calitate au permeabilitate mai ridicată și calculul ,,empiric,, devine  acum 35/S sau chiar 30/S în loc de 50/S. 

De acord cu ce spui tu,dar de unde stiu eu ce calitate au tolele pe care le am?  Trafurile pe care le-am primit au grosimea de 0,5mm,o grosime cam mare,zic eu. Trafurile sint chinezesti. Am aflat asta de la cel care mi le-a dat. La ce erau folosite,nu stiu ,dar o sa aflu.

O intrebare!  Se gasesc de tole de vinzare? Daca da, unde?

Editat Martie 27, 2018 de GEO 53 BN

[validae]

Contează prea puțin grosimea tolelor, fiindcă nu asta dictează permeabilitatea tolei, ci doar pierderile prin curenți turbionari.Cum arătam mai sus, poți număra spirele secundarului și știind tensiunea secundară inițială pe care o scotea traful, se poate apoi calcula permeabilitatea. Sau măcar vezi ce ,,constantă empirică,, trebuie să împarți la miez, ca să-ți dea numărul de spire/Volt necesare. La trafurile chinezești moderne, nu vei găsi des mai mult de 35/S sau cel mult 40/S....

Înainte de a bobina traful, faci toate calculele, dar absolut obligatoriu trebuie să calculezi dacă numărul de spire necesar încape în fereastra disponibilă. Altfel muncești aiurea și ești nevoit să dai jos sârma și să-l recalculezi.

Dacă te ajută, am ceva miezuri cu secțiunea de circa 8-9 cm2 cu carcase și juguri de fixare.Tole sunt de calitate cu lacul intact, miezurile fiind folosite inițial ca drossel-uri de filtraj la niște surse.

Editat Martie 27, 2018 de validae

[Marian]

1 hour ago, validae said:

Miezurile de calitate au permeabilitate mai ridicată și calculul ,,empiric,, devine  acum 35/S sau chiar 30/S în loc de 50/S

Asta in cazul trafurilor din topic ar insemna 1,5T.

Esti sigur ca pot suporta in regim continuu asa ceva?

 

Asta este un exemplu concret al problemelor pe care folosirea curenta a unui tabel le poate pune.

Insasi topicul asta este efectul pe care eu incerc sa-l subliniez, ne folosim mecanic de niste scurtaturi pe principiul "stiu eu ce fac", si cand ne lovim de ceva usor diferit ne blocam.

 

1 hour ago, validae said:

Folosirea a două miezuri tip (E), pentru dublarea ferestrei disponibile, deși posibilă, e greu de realizat practic fiindcă tolele nu se mai suprapun ci stau ,,față în față,, și nu pot fi fixate chiar ușor.

Unde mai pui ca o sa fi inevitabil si ceva intrefier...

 

1 hour ago, GEO 53 BN said:

Cite trafuri am bobinat,folosind acele formule, au functionat timp indelungat,fara probleme, fara sa se incalzeasca apreciabil sau sa ia foc

N-am nici o indoiala ca asa este si ca trafurile merg. Daca ne bazam pe 50/S sau folosim un tabel/calculator bazat pe 50/S atunci nu avem cum sa dam gres la numarul de spire, si tot un tabel ne poate asigura si alegerea corecta a sarmei. Dar am invatat ceva din asta? Am invatat ceva din multimea de trafuri bobinate asa? Nici vorba, din contra avem tate sansele sa uitam cam tot. Si asa cum am spus, insasi existenta acestui topic confirma ce spun, ati avut nelamuriri legate de grosimea sarmei din primar, vi s-a parut prea subtire cand de fapt v-am demonstrat prin calcule matematice ca este chiar putin mai groasa decat ar trebui. Exersati de fiecare data formulele in mod manual, acordati-va timp utilizarii lor detaliate, studiului lor, si la un moment dat veti descoperi ca probleme precum cea din topicul asta nu mai apar. 

 

 

[GEO 53 BN]

Eu am folosit ''constanta empirica'' 50/S pentru a calcula numarul de spire /volt,tocmai in ideea,de a fi ferit de surprize. Am incercat sa numar cite spire sint in primar,dar fiind impregnate cu lac,am abandonat. Asa am ajuns sa nu-mi incapa numarul de spire rezultat din calcule. Stiind ce curent si tensiune am in secundar am calculat puterea. Teoretic si infasurarea primara trebuia sa fie facuta cu sirma care sa admita curentul absorbit de primar, din retea. Miezul trafului are sectiunea de 7,81cm2. Aici am facut gresala in sensul ca am folosit sirma cu sectiunea mai mare  decit era necesar. Stiind puterea din secundar,logic trebuia ca si infasurarea din primar sa fie bobinata cu sirma cu sectiunea care admite curentul absorbit de primar, din retea.

 

Multumesc marian!

Gindind la rece mi-am dat seama unde am gresit. Sectiunea miezului este supradimensionat(7,81cm2) fata de puterea absorbita de catre secundar.Trebuia sa calculez ce curent absoarbe primarul din retea, vizavi de curentul din secundar. Automat curentul din primar era mai mic, sectiunea sirmei fiind mai mica.

Inca odata multumiri lui @marian si @validae pentru sfaturi.

[flomar60]

Daca se opteaza pentru solutia E+E ,atunci-ca sa se faca corect intreteserea tolelor-se taie intre 8 si 10 mm din inaltimea tolelor E care au luat locul celor de tip I...se reduce putin spatiul de bobinaj dar dispare acel intrefier daunator trafului de retea...

Ca exemplu ,un traf realizat de mine prin 2013 dupa aceasta metoda pe tole E14....puterea disponibila pe termen lung aproape s-a dublat fata de un miez normal E+I:

[GEO 53 BN]

Interesant mod de a confectiona un traf doar cu tole tip E. E bine de stiut acest lucru.

Multam @ flomar60!

[Vizitator]

Se poate afla relativ usor calitatea miezului bobinind 100 spire si apoi se aplica o tensiune ce rezulta din formula empirica 46-50/S, curentul de mers in gol arata  calitatea miezului, intre 10mA-30mA este in regula, peste aceste valori transformatorul este doar mediocru. Sectiunea valabila in aceasta situatie se situeaza intre 8-16cm* si depinde si de geometria miezului

Editat Martie 27, 2018 de Vizitator

[viorelpicu]

Acum 14 ore, flomar60 a spus:

Daca se opteaza pentru solutia E+E ,atunci-ca sa se faca corect intreteserea tolelor-se taie intre 8 si 10 mm din inaltimea tolelor E care au luat locul celor de tip I...se reduce putin spatiul de bobinaj dar dispare acel intrefier daunator trafului de retea...

Ca exemplu ,un traf realizat de mine prin 2013 dupa aceasta metoda pe tole E14....puterea disponibila pe termen lung aproape s-a dublat fata de un miez normal E+I:

Mai erau pe vremuri niste transformatorase de 2W pentru alimentarea becurilor pe panourile electrice(debitau 24V) care aveau tolele cu bratele E-ului inegale si se tolau intretesut.Domnul Flomar stie sigur despre ce vorbesc si poate pune aici o poza sau un desen cu detalii.Nu stiu daca la transformatoare mai mari s-a practicat acest tip de tola.

[vera]

Pistolul de lipit romanesc are tole E inegale.

Cu ac tip de tole am vazut 3 tipuri de transformatoare industriale, de productie f veche.

Recente nu am mai vazut.

[Vizitator]

Bună ziua. Am găsit câteva chestii interesante, poate prezintă interes.

 

Traf putere.pdf