sesebe Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 (editat) Acum 8 minute, dvb a spus: Da, te lamuresc eu, dar numai daca data viitoare citezi corect, "algebrica", cu ghilimele... Este un alt mod de a face apel la Teorema lui Dirichlet, cea despre insumarea semnalelor sinusoidale din care rezulta o medie aritmetica si nu o simpla insumare Am pus ghilimelele cerute, acum imi explici cit sa pot sa inteleg si eu? Merci! Ps: sau da-mi macar un link la obiect pt ca ce gasesc eu nu prea are treaba cu discutia de aici. Editat Martie 18, 2018 de sesebe Link spre comentariu
simson Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 Azi m-am ocupat cu reglaj Pick-up cu noua doza magnetica.Schema RIAA pag.5. Uite ce am gasit intre viniluri uitate de existenta.Exceptional acest disc, ajuta la reglarea bratului si la verificarea corectorului RIAA.L-am cumparat din intamplare cu 24lei in 1985 de la Muzica. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 4 hours ago, valderama said: poate preciza/aproxima cineva timpul de tranziţie din această oscilogramă 10.000Hz-sqw ? In prima poza de sus linia alba de la butonul Time/div este la 50uS sau la 20uS? Mie imi pare ca ar fi la 50uS. Butonul V/div nu este prins in poza. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 (editat) 10000Hz sqw (T=100µs) timp de tranziţie de la un palier la altul aproximativ 6µs Editat Martie 18, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
adrian_pic Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 (editat) Si amplitudinea? Ca am slew rate = amplitudine in volti a semnalului dreptunghiular/6uS (cu toate ca multi nu iau tranzitia de jos pana sus si dupa ei ar iesi un 4uS - adica o diviziune) In mare ar fi: 5xVolt pe div/6uS sau 5xVolt pe div/4uS. totusi eu tind sa cred ca butonul Time/div este la 50uS. Argument: Editat Martie 18, 2018 de adrian_pic Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 amplitudinea nu o reţin (a precizat simson pe undeva) acest timp 6µs este spectaculos pentru un OT(evident timpul de tranziţie va creşte dacă înfăşurarea secundară OT va fi conectată la masă) Link spre comentariu
simson Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 Timpul de tranzitie 20uS , amplitudinea 2V/div Link spre comentariu
adrian_pic Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 Atunci ai in jur de 2,5V/uS. Stai beton la tub final (PSF ales) + traf de iesire. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 (editat) 1 oră în urmă, simson a spus: Timpul de tranzitie 20uS , amplitudinea 2V/div cum ai apreciat timpul de tranziţie 20 µs ? arată dumneata pe oscilograma asta 10000Hz sqw să ne mai uităm o dată aici la tranziţia de la un palier la altul (10000Hz sqw T=100µs=22subdiviziuni X) tranzitia de la un paler la altul se produce într-un timp ceva mai lung decât o subdiviziune X pentru oscilograma dată o subdiviziune X are reprezentare aproximativă 4,54µs (adică sunt 22 subdiviziuni pentru întreaga perioadă 100µs) pentru 20µs ar trebui să vedem aproximativ 4,4 subdiviziuni X desfăşurare (unde ne uitam să vedem timpul ăla 20µs) Editat Martie 18, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 35 minutes ago, simson said: Timpul de tranzitie 20uS , amplitudinea 2V/div Baza de timp este pe 20µS, dar potentiometrul de calibrare nu este in pozitia ''CAL''. Oricum, orice calcul dupa o ''poza'', fara sa cunosti tolerantele aparatelor de masura si acuratetzea semnalului livrat de generator, este doar relativ. PM3231 are, de exemplu, o toleranta <5%, a bazei de timp, asta in cazul unui aparat calibrat, la care se adauga eroarea de citire plus restul erorilor de masura. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 (editat) există aici perioada clar/vizibil definită în oscilograma 100µs (22 subdiviziuni X) nu ne interesează cât de calibrată este baza de timp sau reglajul potenţiometric X..., sa precizat clar 10KHz(T=100µs) Nu se vede cât durează tranziţia în raport cu perioada ?! une sunt alea 20µs ?, vi se pare ca tranziţia are loc în timpul T/5 ?! (20µs) Editat Martie 18, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 Am mutat discutiile despre mixere aici: Link spre comentariu
gheo23 Postat Martie 18, 2018 Partajează Postat Martie 18, 2018 Era si timpul ! Nu stiu ce atata incrancenare pe un subiect atat de simplu. Faceti diferenta intre mixare si compunere si ajungeti sigur la un rezultat matematic si ...empatic ! Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 19, 2018 Partajează Postat Martie 19, 2018 (editat) La 17.03.2018 la 11:46, adigh a spus: Imi cer scuze ca desenez sagetile pe desen dar nu vad cum sa indic altfel mai bine anomalia. scuze acceptate cred că ai înţeles până la urmă în reprezentarea dată NU sunt prezente anomalii (marcarea cu săgeţi şi semnul întrebări este fără rost) aşa cum lesne poţi remarca mai jos semnalele se regăsesc în ieşire compuse fără anomalii inclusiv mixerul propus de dumneata spre analiză lucrează fără anomalii Editat Martie 19, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
adigh Postat Martie 19, 2018 Autor Partajează Postat Martie 19, 2018 (editat) 54 minutes ago, valderama said: scuze acceptate cred că ai înţeles până la urmă în reprezentarea dată NU sunt prezente anomalii (marcarea cu săgeţi şi semnul întrebări este fără rost) aşa cum lesne poţi remarca mai jos semnalele se regăsesc în ieşire fără anomalii Daca nu corespunde cu realitatea fizica atunci e gresit. Iar in realitatea fizica semnalele se insumeaza. Intotdeauna. Daca nu corespunde cu realitatea fizica, din perspectiva hi-fi e anomalie. Poate ne spui dupa ce formula matematica a fost obtinuta curba cu rosu. Ca nu e nici suma si nici media aritmetica in locurile unde am pus sagetile. Astept un raspuns matematic. Un raspuns de tipul "asa ne arata simularea" nu ma poate multumi. Cele doua scheme in discutie, in care in una se face insumare iar in cealalta se face media aritmetica trebuie sa conduca la rezultate diferite, nu are cum sa dea acelasi rezultat. Decit daca s-a defectat matematica. Iar matematica nu s-a defectat. Doar simularile anapoda dau acelasi rezultat indiferent daca faci suma sau media aritmetica. Chiar trebuie sa explic incepind de la tabla inmultirii? Valderama, eu nu as lua totul de bun ce vine din simulari, pe negindite, sau hai sa zicem pe neanalizate. Editat Martie 19, 2018 de adigh Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum