Vizitator Postat Mai 9, 2018 Partajează Postat Mai 9, 2018 (editat) Marian, inseamna ca producatorii de transformatoare de curent care fac raport de transformare de 1/200, 1/500, 1/1000, ba chiar si cu priza mediana in secundar (redresor bialternanta cu dublare de curent) pe care le gasim in sursele in comutatie de puteri mici, tipic sub 1Kw, sint niste idioti ca fac risipa de sirma ltata din cupru... Ar fi trebuit "probabil" sa existe un singur standard de trafo curent cu raport de transformare de 1/50... Amuzant! P.S. Pe mine nu ai cu ce sa ma luminezi. Repet, primul SMPS de putere peste 1Kw pe care l-am facut cu protectie cu trafo curent facut manual a fost cu bine inainte de anul 2006. Cred ca m-am "luminat singur" despre ce si cum, nu? Ia fa si tu 30 surse de 4-5Kw, care sa lucreze ireprosabil de 6 ani de zile de cind le-am lansat si poate atunci ma poti lumina in acest domeniu, cum e cu protectia cu trafo curent, cu caderile pe diodele redresoare din secundar, etc. Succese si spor la treaba! Sa folosesti osc-ul cu spor si sa te tina 100 ani! Trafo de curent trebuie sa aibe un raport de infasurare suficient cit sa ai o "rezerva generoasa" pentru a mari precizia de actionare a protectiei minimaliste din aceasta schema. Daca ar fi fost o protectie evoluata, cu dublu comparator de precizie, cu tensiune de referinta stabilizata si compensata termic, la care o variatie pe intrari cu +/- citiva milivolti sa faca trecerea din Low out la High out (sau invers in functie de implementare) POATE, raportul trafo curent era mai putin important si ar fi foat suficient si 1/20. Ceea ce nu este cazul aici. Si initiatorul topicului a scris CLAR ca odata cu marirea numarului de spire in secundar a ajutat. Deci a reusit sa obtina o tensiune de comanda mai mare care a triggerat in final protectia, suplinind si caderea Vfav pe dioda cu pricina. Exact ce spun de nu stiu cite postari incoace. Sa mai repet ca pe dioda serie "pierdea" circa 0,6V, in ideea in care trafo curent avea un raportt "anemic" de transformare ceea ce ar fi fost direct raspunzator de valoarea tensiunii de comanda a protectiei cu tiristor simulat? Editat Mai 9, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
Marian Postat Mai 9, 2018 Partajează Postat Mai 9, 2018 (editat) Iarasi incepi cu sursele tale? Poti sa faci si 100 de surse, daca nu intelegi ce trebui din ele, singurul castig ramane cel financiar. 19 hours ago, DjLeco said: Trafo de curent trebuie sa aibe un raport de infasurare suficient cit sa ai o "rezerva generoasa" pentru a mari precizia de actionare a protectiei Suficient nu inseamna si mai multe spire, de regula e invers. 19 hours ago, DjLeco said: Marian, inseamna ca producatorii de transformatoare de curent care fac raport de transformare de 1/200, 1/500, 1/1000, ba chiar si cu priza mediana in secundar (redresor bialternanta cu dublare de curent) pe care le gasim in sursele in comutatie de puteri mici, tipic sub 1Kw, sint niste idioti ca fac risipa de sirma ltata din cupru... Nici vorba. Aia inteleg teorie si stiu ca exista explicatii teoretice pentru orice raport ales daca este facut cu scopuri pur tehnice, si nu "de ochii lumii". Un raport de transformare mai mare, permite inductie mai mica in miez, deci pierderi mai mici, regim mai departat de saturatie si mai "curat". "Rezerva generoasa" se asigura din sarcina, nu din numarul de spire. Poti avea fix aceeasi tensiune de lucru si la 50 de spire si la 200 de spire, pur si simplu maresti R de 4 ori. Si fireste ca n-am impus eu 1/50 ca regula generalizata, si cu siguranta stii si tu asta, dar simti nevoia sa cauti argumente contradictorii. Atata vreme cat intelegi principiul de functionare si stii ce faci, vei obtine rezultate corespunzatoare si cu 1/50 si cu 1/100 si cu 1/200 sau 1000 chiar. Asta e baiul, sa stii de ce e mai bine asa si nu altfel, pentru ca raportul ala nu-i batut in cuie, ci din contra este foarte flexibil, sunt total de acord sa puna Vergil si 200 de spire, atata vreme cat intelege si de ce le pune si cum functioneaza montajul, eu n-am ce sa comentez decat cu felicitari pentru evolutie si reusita. PS: Se subantelege sper eu o chestiune, si totusi insist sumar, la puteri mai mari, curentul in primar este mai mare, deci si prin spira trafului de curent, iar la un raport mic pe putere mare, curentul in secundar este mai mare, trebui sarma ceva mai groasa, cresc pierderile pe scapari, cresc pierderile in cupru ( probabil totusi destul de putin ), disipatia pe R devine semnificativa. Se subantelege avantajul unui raport mai mare la surse de putere mai mare. Una e ca spre exemplu la o sursa cu 10A in regim normal de functionare in primar, sa ai 1/50 si deci 200mA in secundarul trafo de curent, unde daca vrei spre exemplu 10V va trebui sa disipi 2W pe R; si cu totul alta e sa ai 1/500 ( sa zicem ), in secundarul trafo curent o sa ai 20mA, iar pe R vei disipa pentru aceeasi 10V, 200mW ( 0,2W ). De asta tot insist eu pe teorie, pentru ca te ajuta sa intelegi mult mai bine ce vrei sa faci dinainte de a pune totul in practica. 19 hours ago, DjLeco said: Sa folosesti osc-ul cu spor si sa te tina 100 ani! Multumesc. Editat Mai 10, 2018 de marian Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 9, 2018 Partajează Postat Mai 9, 2018 (editat) Tu sa fii sanatos! Spor la treaba! Ce a fost important din toata tarasenia asta este ca in final a reusit cit de cit sa faca protectia la sursa asta. Protectia nu triggera corespunzator pentru ca tensiunea de comanda a tiristorului simulat era insuficienta. Poate ii "luminezi" pe colegi si le dai lectii de ce uneori se foloseste trafo de curent cu priza mediana la secundar si alte ori cu secundar simplu, chiar daca in 2 revizii ale unui SMPS de fabrica de 48Vcc, destinatie TELECOM (nu telecom a noastra), rezistenta de balast este identica 10 ohmi/0,5W si ambele au protectie cu comparator de precizie si viteza. Editat Mai 9, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 9, 2018 Partajează Postat Mai 9, 2018 Zic ca este mai bine sa discutati despre traful de curent aici: Link spre comentariu
Marian Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 @vergil vroiam sa las asta pentru un topic nou cu un proiect didactic despre IR2153, ceva in stilul topicului despre MC34063: https://www.elforum.info/topic/132069-mc34063-proiect-didactic/ In fine, ideea este ca vroiam sa las asta pentru acel topic, insa vin totusi cu un test scurt pentru ca nu vreau sa ramai cu indoieli sau impresii eronate, problemele de comunicare dintre mine si Leco nu trebui sa te afecteze pe tine, deci am testat un traf de curent dupa cum urmeaza. Am bobinat 100 de spire pe torul asta: https://www.tme.eu/ro/details/tn10_6-3e25/inel-de-ferita/ferroxcube/tn1064-3e25/ Si am scos o priza la 50 de spire ca sa nu trebuiasca sa rebobinez. Torul bobinat: I-am pus si spira din primar pe care am inseriat-o cu condensatorul din primar de la una din sursele mele ATX modificate ( un exemplar din cea pe care ti-o propusesem tie pentru rezolvare la topicul asta ). Nu am mai pus redresare in secundarul trafului de curent ( nu ma intereseaza sa obtin cc la testul asta ), ci direct sarcina, o rezistenta de 100R/3W. Am pus si o sarcina pe iesirea sursei, aproximativ 20R intre ramuri ( cam 56V in gol ). Primul test l-am facut cu sarcina pusa pe 50 de spire, deci cu raport de transformare 1/50, am conectat osciloscopul: Am alimentat, am gasit asta: Am mutat sarcina trafului de curent ( aceeasi rezistenta de 100R/3W ) pe 100 de spire, deci am modificat acum raportul la 1/100, iar sarcina de pe iesirea sursei ( cei 20R ) a ramas neschimbata ). Iata ce am gasit: Uita-te la valorile RMS. La raport 1/50 au fost 520mV. La raport 1/100 au fost 260mV Adica la dublarea raportului de transformare, tensiunea s-a injumatatit. Adica este exact asa cum am zis, si reiterez bolduit: La traful de curent daca maresti numarul de spire pastrand sarcina, reduci tensiunea ( NU o maresti asa cum eronat s-a sustinut )! E important pentru tine sa retii asta, te va ajuta pe viitor. O sa detaliez testele pe traf de curent la momentul potrivit pe topicul despre care am vorbit. Daca ceva iti este neclar din testul meu, zi ce anume, si incerc sa lamuresc. Daca ai inteles totul atunci e ok, si deci spor la lucru. Link spre comentariu
FRobert Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 Frumos Dl. Marian! Cu mici modificari iese si rezonanta :). 2 Link spre comentariu
vergil Postat Mai 10, 2018 Autor Partajează Postat Mai 10, 2018 Nu pot spune ca nu am inteles . este destul de clar , de fapt am inteles din explicatiile anterioare . Dar ptr mine se bat cap in cap , ptr ca , cu 50 spire nu a mers si cu 130 spire a mers . Asta este neclar ptr mine . Sa fie miezul de vina ? Este miez din bec economic , asa cum sa propus pe forum . Nu am modificat nimic in schema , decat nr de spire al trafului de curent . Dupa atatea discutii inclin sa cred ca miezul nu este ok . Poate nu am dreptate . Link spre comentariu
MVS Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 @vergil, probabil miezul se satura cu un numar mic de spire ex. 50. cu 100 nu mai ajungea la saturatie. Link spre comentariu
sesebe Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 Ti s-a mai spus, trebuie sa utilizezi si un osciloscop mai ales ca ai unul. Altfel mergi pe ghicite si nu ai sa intelegi multe chestii. Link spre comentariu
maxente Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 On 5/8/2018 at 8:21 PM, vergil said: Am renuntat la led-ul dupa dioda D2 . Se arde ...nu se arde , mai bine sa nu fie . Am vazut o multime de scheme cu IR2153 care nu au led . Ai pus o rezistenta inseriata cu ledu' cum zicea si @sesebe mai sus ? Pune un 1k inseriat cu ledul ala, eu zic ca nu strica sa il vezi aprins cand intra protectia. Link spre comentariu
Mircea Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 2 hours ago, marian said: @vergil vroiam sa las asta pentru un topic nou cu un proiect ... La raport 1/50 au fost 520mV. La raport 1/100 au fost 260mV Adica la dublarea raportului de transformare, tensiunea s-a injumatatit. E bine de explicat de ce daca am fi avut cei 260mV nu s-ar fi pretat in aplicatia de fata. Link spre comentariu
Marian Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 Nu asta era obiectul testului meu. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 (editat) Pai thunderer, este simplu, exista un atenuator semireglabil care teoretic ar trebui sa regleze pragul la care se doreste ca protectia sa actioneze (evident daca tensiunea rezultata este suficienta), mai exista caderea in direct Vfav pe dioda serie pina in tiristorul simulat (despre care amintisem acum ceva postari) si tensiunea la care tiristorul simulat s-ar "amorsa". Deci ar trebui minim 1,xV ca sa o faci minim functionala, preferabil sa poti obtine 2-3V ca sa ai posibilitatea unei ajustari mai precise intr-un interval mai mare de curent in primarul trafo. Editat Mai 10, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
Marian Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 100 spire cu 100R sarcina rezulta intr-o conversie 1/1 a curentului in tensiune, deci este simplu de dedus ce curent aveam in primar la testul ala. Obiectul testului meu a fost sa confirm ceea ce am sustinut, si anume ca marind numarul de spire se scade tensiunea de lucru, si este exact asa. Nu m-a interesat sa obtin o tensiune anume, si nici sa imit situatia lui Vergil, ca altfel as fi marit curentul in primar pana la un nivel corespunzator, iar tensiunea rezultata ar fi fost cu totul alta ( mult mai mare ). Asa ca hai sa nu mai despicam firul in 4 va rog, nu e momentul si nici locul. Link spre comentariu
Mircea Postat Mai 10, 2018 Partajează Postat Mai 10, 2018 Pai daca nici o explicatie tehnica nu-si mai are locul, atunci ce isi are locul? Ideea mea era ca s-ar putea utiliza altceva in locul acelui tiristor simulat. @marian, desigur tu-mi stii obsesiile. S-ar impaca cu orice tensiune din secundarul trafului. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum