Sursă in comutație ptr amplificator

[Vizitator]

Ai pus osciloscopul in secundarul trafului de curent!!!

[vergil]

Nu 

 

[sesebe]

+/-56V este mult prea mult pt un amplificator cu TDA7294. Daca ai sa te uiti in catalog este peste limitele lui si asta lasind la o parte faptul ca tensiunea este specificata chiar mai jos in functie de sarcina.

La +/-56V trebuie musai sa folosesti TDA7293 care rezista la o tensiune ceva mai mare.

 

edit:

TDA7294 accepta maxim +/-50V fara semnal si +/-40V cu semnal dar se recomanda maxim +/-29V cu load de 4Ω si +/-38V cu load de 8Ω .

TDA7293 accepta maxim +/-60V fara semnal si +/-50V cu semnal. Pt TDA7293 nu am gasit specificatii clare cu tensiunea maxima de alimentare in functie de sarcina dar principial sint similare cu cele de la TDA7294.

Editat Mai 8, 2018 de sesebe

[vergil]

Ce solutie ar fi ptr a scapa de acei 6v?

Daca scot o spira din secundar , scade prea mult .

Editat Mai 9, 2018 de vergil

[Marian]

Nu trebuie sa scapi de nimic!

Dl Miticamy are perfecta dreptate, asta se intampla atunci cand reproducem montaje fara sa si incercam sa le intelegem.

 

Aici este vorba despre alimentarea a 2 module cu cate 2xTDA7294 in punte.

Se detine o alimentare de +/-28V in gol, si se cere reducerea ei urgenta pentru ca altfel TDA7294 garantat crapa...

Nu crapa nimic si nu trebuie sa reduci nimic.

Conform pdf alimentarea recomandata la varianta punte cu sarcina de 8 ohm este +/-25V.

Tot conform pdf aceeasi punte poate fi alimentata la +/-35V daca sarcina este de 16 Ohm.

Ce deducem din asta?

Ca problema e SOA.

 

Ai zis ca daca pui inductantele in circuit, pierzi nu stiu cati volti suplimentari ( din ce vad cam cu 2-3V in plus ).

Pai este simplu, pui inductantele la loc, si in sarcina tensiunea o sa scada suficient cat sa fie in cote sigure, iar in gol sau la semnal mic nu-s o problema cei 28V pe ramura, curentul este mic in finali. 

Adica pe scurt cu inductantele la loc cu cat cresti nivelul semnalului, cu atat mai mult o sa scada tensiunea, o sa ai un soi de autocorectie, iar bonusul va fi rampa de curent atat de utila protectiei.

Simplu, nu?

[Vizitator]

On 4/26/2018 at 10:19 AM, vergil said:

Transformatorul de curent l-am lasat tot acolo, fiindca , se cam lungeau traseele si nu cred ca era asa de bine . L-am rebobinat , fiindcă cu 50 de spire nu actiona protectia corect . Am bobinat 130 spire , si acum , am de unde regla 
 

 

 

Vezi ca tot pe la ce am spus eu, ai ajuns?

 

Daca trafo de curent (cu raport de minim 1/100) nu ofera tensiune serioasa in secundar, tensiune ce poate fi mentinuta la un nivel satisfacator datorat rezistentei mici a lui R17, (rezistenta de balast), pentru deschiderea lui T2, sursa poate ceda protectia fiind ineficienta la anumite praguri.

 

Pe dioda D4 "pierzi" cam 0,55-0,6V.

 

Trafo de curent joaca un rol important in protectia cu tiristor simulat si nu numai, iar pentru puterea pe care o vrei tu, recomand un 1/200 raport de transformare.

 

 

[vergil]

@Marian 

Ma gandeam si eu ca nu ar putea fi atat de periculos acei 6V, care cred ca la conectare cu etajele finale  va mai scadea un pic . Daca erau lucruri de care stiam/intelegeam , nu mai postam pe forum , nu mai ceream ajutor/solutii . Tot respectul ptr dl miticamy , a solicitat si intro postare anterioara acelasi lucru .

Dar daca protectia a functionat........

 

@DjLeco 

Corect , dar eu nu am contrazis , nici nu mi-as permite .

Din testele pe care le-am facut , se pare ca sant suficiente 130spire .

Dar cred ca nu ar strica 200 spire ,  asigura o plaja de reglaj mai mare . la urmatoarea sursa voi avea in vedere . 

Editat Mai 9, 2018 de vergil

[sesebe]

Scuze dar eu credeam ca este vorba de +/-56V.

+/-28V nu mai constituie o problema majora chiar si la montaj in punte unde impedanta vazuta de integrate este jumatate din impedanta boxelor.

Si daca urmezi sfatul lui Marian si folosesti si bobine care in sarcina duc la reducerea cu citiva volti a tensiunii ai rezolvat aproape complet orice problema legata de tensiunea prea mare de alimentare.

[Marian]

51 minutes ago, vergil said:

Dar cred ca nu ar strica 200 spire ,  asigura o plaja de reglaj mai mare

Prostii!

Asta este efectul negativ al lipsei de teorie.

 

Ai uitat ca vorbesti despre un transformator de....CURENT???

Este atat de simplu, si totusi pentru unii inexplicabil de complicat.

Sa va mai luminez putin si pe tine si pe Leco.

Un transformator de curent are o spira inseriata cu sarcina ( primarul trafo ), spira pe care o poti numi "primar", si un secundar format dintr-un anumit numar de spire, care dau un anumit raport de transformare. SI repet, este vorba despre un transformator de curent, nu de tensiune!

 

Deci, traful de curent "vede" un curent prin acea spira, si-l reflecta in "secundarul" sau la o valoare divizata de raportul de transformare. 

Spre exemplu, daca ai sa zicem 2A in primar ( si deci prin acea spira ), si un secundar de 50 de spire, o sa ai un raport de transformare de 1/50, deci curentul prin secundar va fi de 2A/50, adica 0,04A.

 

Acest curent il convertesti intr-o anumita tensiune de lucru abea dupa ce pui o sarcina pe secundarul trafului de curent. Daca din cei 40mA vrei sa zicem 5V tensiune de lucru, atunci 5V/0,04A=125R. Daca vrei 10V tensiune de lucru din acei 40mA, atunci 10V/0,04A=250R, daca vrei 20V din 40mA, ai 20/0,04=500R.

 

Daca dai la acelasi traf 100 de spire in loc de 50, atunci vei avea un raport de transformare de 1/100.

Deci pentru aceeasi 2A din spira din primar, o sa ai in secundarul trafo curent, 2A/100, adica 0,02A.

Pentru sarcina de 125R calculara anterior, acum o sa ai o tensiune de lucru de 0,02A*125=2,5V.

Pentru 250R o sa ai 5V, iar pentru 500R o sa ai 10V tensiune de lucru. 

Pricepeti voi 2 esentialul de aici?

Cu cat maresti numarul de spire din secundar, cu atat scazi tensiunea de lucru, NU invers. 
Deci cu cat ai mai multe spire in secundar, cu atat o sa ai mai putina plaja de reglaj

Singurul beneficiu al unui numar mai mare de spire in secundarul trafo curent, este inductia mai mica in miez.

 

Tensiunea de lucru, si implicit plaja aia de reglaj ti-o faci din sarcina trafului de curent, adica din valoarea acelei rezistente puse dupa redresare ( se poate pune si inaintea redresarii dar nu mai compensezi pierderile pe diode ), alegi o sarcina care la curentul maxim acceptat in primar, si raportul de transformare, sa-ti ofere o tensiune de lucru dorita de tine.

Sigur, nu poti mari oricat acea rezistenta de sarcina, nu poti obtine oricata tensiune vrei la un curent dat prin secundarul trafo curent, pentru ca risti sa duci miezul la saturatie.

Dar cu un miez ales cu cap, si un calcul elementar al parametrilor de lucru, saturatia iese automat din ecuatie. 

 

Hai sa mai invatam si ceva electronica, sa nu mai lucram pe orbeste. 

Imi cer scuze daca sunt dur, insa m-am saturat sa tot combat de unul singur erori grosolane.

 

Editat Mai 9, 2018 de marian

[vergil]

Ai dreptate Marian , dar de ce cand am pus 130 spire a functionat protectia , si pina atunci nu ? Oare sa fie miezul de vina ?Nu gasesc explicatia .

[Vizitator]

CITAT:    insa m-am saturat sa tot combat de unul singur erori grosolane.

 

Pai tot postez unde apar probleme ca sa elimin aceste erori grosolane.

Exemplu, am aratat ce se poate intampla cu un miez "dur" la intrarea in saturatie:

 

Apoi cand se discuta despre folosirea miezului alb-galben pt traf curent:

Cine imi plateste mie timpul pierdut? Si ce tragere de inima sa mai ai cand vine unul ca Minitehnicus si te face pacalici cand el nu a pus macar o oscilograma?

Si pt ca vreau sa reduc la minim interventiile pe forum l-am rugat pe @vergil sa puna oscilogramele in secundarul trafului de curent ca sa vada diferentele mari in formele de unda functie de inductanta pe iesire. Si chiar am pus de ajutor 4 oscilograme?

Si ce raspuns am primit? Pai daca a functionat de ce sa mai pierd timpul cand sunt fraierii abonati ai forumului care fac asta.

De la fara inductanta la 20uH curentul se modifica asa:

 

Editat Mai 9, 2018 de Vizitator

[Marian]

@vergil ai facut si postat masuratori comparative cu osciloscopul in ambele variante?

De ce crezi ca Dl Miticamy tot posteaza oscilograme? De ce crezi ca am investit recent 1500 de lei in osciloscop?

La sursele in comutatie osciloscopul si traful de separatie ( eu il am de multi ani de la @Dr.L ) sunt indispensabile, calculezi sau macar estimezi orice parametru dupa teorie si apo confirmi sau infirmi si optimizezi cu masuratori cu osciloscopul.

Acolo unde matematica nu se pupa cu realitatea, tot osciloscopul te ajuta sa descoperi si motivul, si sa rezolvi problema sau sa optimizezi schema. 

 

LE: Deci repet, traful de curent nu-i ca cel de tensiune unde daca pui spire mai multe ai tensiune mai multa, e fix pe dos daca sarcina ramane aceeasi.

Nu o zic eu, ci asta este realitatea.

 

PS: D-le @miticamy cunosc si respect contributia dvs, multimea de oscilograme pe care multi par sa le ignore. Sper ca nu ati inteles ca as fi minimizat valoarea contributiilor dvs, stiti bine ca nu-i asa. V-am mai zis, ignorati-l pe Minitehnicus, are probleme de comportament, nu ceva in mod personal cu dvs, adica asa e el, nu se poate abtine.
Probabil ca am exagerat putin la chestia cu combatutul de unul singur al erorilor tehnice dar uneori asa ma simt...

Oricum ma bate gandul sa dezvolt un proiect didactic pentru IR2153, un topic nou cu o serie de prezentari teoretice puse ulterior si in practica, masuratori si analize cu osciloscopul, si la final o sursa completa realizata practic care sa confirme totul pe o schema cat de cat ok cu integratul asta.

E foarte mult de munca, dar vad ca e necesar, prea multe mituri si prea putina teorie in cazul acestui integrat.

Editat Mai 9, 2018 de marian

[vergil]

Dupa cum am mai spus in postarile anterioare , eu nu sant electronist . Daca la o oscilograma nu mi se explica , ma uit la ea ca vitelul la poarta noua .

Eu , la cat pricep am nevoie de solutii concrete . Soluțiile nu pot veni de la unul ca mine , ci de la dv , care aveti pregatire in domeniu , de aceea am apelat la forum . Eu cred ca forumul nu este numai pentru cei cu pregatire adecvata . Daca este asa , nu o sa mai solicit solutii , fiidca nu am pregatirea necesara . Am si o varsta la care teoriile nu prea se mai prind de mine .Asta e viata .

 Îmi pare rau daca am suparat pe cineva , si cer scuze .

 

Este adevarat ca nu am facut ce a propus @miticamy , dar daca pe condul C10 tensiunea era de 1,3v , la o sarcina de 9,5A (protectia nu intra nicicum) ce trebuia facut . Oscilograma nu-mi dadea solutii , ca nu stiu sa o interpretez .

Am marit numarul de spire , nu cu  1/200 ci 1/130 , si rezultatul  a fost ca la o sarcina de 9,5A , pe condul C10 am obtinut in jur de 2v . In felul asta am obtinut o plaja de reglaj suficienta . 

 

Sper sa ma fi facut inteles .

[Marian]

Nu esti tu vinovatul anume, situatia este una mai complexa si poate si oarecum sensibila, n-o sa intru in detalii.

Referitor la cazul tau singura explicatie a tensiunii mai mari cu spire mai multe ( daca nimic altceva n-ai modificat ) este miezul, probabil il dusesei la sau aproape de saturatie, cu spire mai multe ai scazut inductia, deci te-ai departat de zona aceea de saturatie.

Se mai poate si ca inductanta de scapari sa joace un rol mai mare sau mai mic, pentru ca oricum cuplajul la un traf de curent nu-i foarte bun, in cazul tau se poate ca inductanta de scapari sa fi contribuit la ceva pierderi, cand ai marit numarul de spire, ai redus curentul, deci si pierderile pe scapari. Sigur, asta este doar o ipoteza, una pe care nu o pot proba decat in urma unor teste practice, nu-i cazul acum, dar probabil va fi asa cum am spus anterior.

Editat Mai 9, 2018 de marian

[Vizitator]

CITAT:  Oscilograma nu-mi dadea solutii , ca nu stiu sa o interpretez .

 

Pai noi le interpretam. Nu putem sa discutam despre zeci de surse facute in toate colturile tarii de pe o schema unica. Pt ca pot fi cazuri particulare, greseli ce pot influenta comportamentul montajului. Ce este asa greu de inteles ca si cel mai tare electronist apeleaza la masuratori cand un montaj are un comportament anormal. Pt ca aceeasi manifestare poate avea 2-3-5 cauze diferite. O dioda, bucla de control, un electrolitic vechi, un miez spart. Si unele nu sunt asa usor de depistat. 

EDIT: si facusem masuratori cu influenta rezistentei asupra saturarii miezului trafului de curent dar mi-era lehamite sa mai postez. Am folosit insa un miez mult mai mare decat cel de la becurile economice-unul mare de pe amplif magnetic de la sursa de 3,3V-ATX. Se vede ca de la 150 ohm abia la inserierea cu 1Kohm apare saturatia.

 

 

Editat Mai 9, 2018 de Vizitator