contor geiger muller

[The Stressmaker]

Dezavantajul, la un ridicator de tensiune in "full power" este ca nu ai nici o economie daca "pompezi" energia in zenere. acest invertor debiteaza cam 1W la iesire cu 6V alimentare. Este cam nepractic sa am eficienta 80% pe invertor si sa ajung la eficienta totala de 5 -10%. Ce am gasit este ca pe transformator mai exista o infasurare care comanda partea de reglare. Aceea este problematica. Initial in teste am folosit ceva care seamana cu un bec cu neon mai mare (cam 10 cm lungime, nu stiu de la ce a fost) si care se amorseaza la 660V si stabilizeaza la 300V si pot sa spun ca tubul se incalzise dupa 5 minute.

[radhoo]

Dezavantajul, la un ridicator de tensiune in "full power" este ca nu ai nici o economie daca "pompezi" energia in zenere.

Sunt putin confuz daca vorbesti in continuare de schema mea sau nu.La schema pe care am propus-o regularizarea se face intr-adevar cu risipa de energie prin rezistenta inseriata la zenere. Aveam planuri sa postez o varianta imbunatatita, da rnu am apucat sa finalizez.In principiu , in log sa legi zenerele la masa, prin rezistenta, comanzi un tranzistor care sa blocheze partea de feedback a circuitului. De abia acum va functiona in pulsuri, asa cum ai amintit.In continuare ramane un montaj extrem de simplu.

[The Stressmaker]

Nu ma refeream la schema dv. ci la un invertor rusesc cu baterii pentru blitz-uri de aparat foto la care partea de reglare este defecta si pe care am suntat-o, invertorul debitand putere maxima. In principiu acel invertor este tot un oscilator autoblocat (Schema de forta este exact ca aceasta, dar cu tranzistoare cu germaniu, (Eng): http://www.eleccircuit.com/12-volt-fluo ... w-drivers/ unde partea de inalta tensiune are doar o bobina iar partea de reglare mai are una). La acesta a fost modificata partea de reglare (de fapt este defecta) iar acum nu pot avea control asupra tensiunii.

[The Stressmaker]

Revin cu poze ale invertorului pe care il am, poate recunoaste cineva "jucaria" si poate sa-mi dea o informatie despre schema originala a acestuia. In cutia lui, unde initial intrau 4 elemente R20 acum este pus un acumulator de 6V si 3,4Ah iar tensiunea dupa refacerea puntii de diode ajunge la 500V fara control (fiind reglajul de tensiune defect). In dreapta tranzistorului din a treia poza este reglajul de tensiune, fiind adaugat inca un zenner si condesatorul electrolitic cam nu pare sa aiba ce cauta acolo.Stiu doar ca acesta se folosea inainte de `89 pentru blitz-ul de la aparatele foto rusesti, care avea stecher de alimentare la retea si care se introducea in cele doua gauri din prima poza.Ca sa completez montajul voi mai adauga o mufa pe invertor, prin care sa scot tensiunea de 6 volti necesara montajului amplificator si totodata acea mufa va fi folosita si la incarcarea acumulatorului.

[The Stressmaker]

Am facut montajul si functioneaza cu un G-24-H folosind dupa tub schema de aici http://www.pocketmagic.net/?p=1898 cu doua BC173 si cu o rezistenta de 1M adaugata la baza primului tranzistor, conectata la masa, pentru a elimina aprinderea led-ului. Am cam 40 impulsuri pe minut, fondul natural de radiatii, dar cu o singura problema. Invertorul este suficient de puternic sa activeze continuu partea de detectie si astfel tiuitul se aude direct in difuzor. Am gasit un "ocolis" care sa rezolve temporar problema. Am adaugat la iesire un condesator de valoare mica si pornesc putin invertorul pana incarc condesatorul, apoi ascult ceea ce am vrut sa aud pana acum : "pacanelile". Daca nu pot lucra cu acest invertor voi face unul "clasic".

Pana acum am gasit doua tuburi care nu dau semne de viata si presupun ca sunt defecte.

[radhoo]

Felicitari pentru progres!Nu inteleg exact la ce te referi prin:"Invertorul este suficient de puternic sa activeze continuu partea de detectie si astfel tiuitul se aude direct in difuzor"Aceste invertoare lucreaza pe frecvente de zeci de KHz. Daca dintr-un motiv anume varianta ta lucreza pe o frecventa joasa, vei auzi un tiuit ultrasonic. Am un dosimetru rusesc care functioneaza asa. Tiuitul vine din bobina, nu din difuzor. Daca totusi detectia e problema, si tubul iti intra in descarcari avalansa, ai probabil o tensiune prea mare si o sa-l distrugi, daca nu l-ai distrus deja. E o diferenta mare intre sunetul ultrasonic si descarcarile avalansa, te rog clarifica ce ai vrut sa spui.Oricum, inainte de a conecta tubul, e lege: masoara tensiunea scoasa de invertor. Avand in vedere caderea imensa de tensiune pe cea mai mica sarcina, va trebui sa folosesti un divizor de tensiune. Iti recomand o resistenta de 90MO inseriata cu un voltmetru cu impedanta de 10MO.

[The Stressmaker]

Partea de detectie are cablajul ei si, cand conectez invertorul la montaj, cu sau fara tub, led-ul se aprinde asa ca presupun ca impulsurile de curent prin cablajul invertorului sunt suficient de puternice pentru a sensibiliza montajul (care are si difuzor in serie cu led-ul). Estimez ca frecventa invertorului este undeva la 9 kHz (un osciloscop pe pc indica aceasta frecventa si, tinand cont ca transformatorul este cu tole, inclin sa-i dau dreptate) si din aceasta situatie am ales varianta cu condensator si incarcarea scurta a lui.Am testat tuburile cu o pastila de Am si se pare ca functioneaza bine (avand impulsuri mai dese cu pastila direct pe tub). Ramane sa construiesc, pana la urma, un invertor "normal" (cel de putere mica cu multiplicator de tensiune) si sa renunt la acesta, daca nu pot sa-l fac sa nu mai bruieze partea de detectie.Nu cred ca am distrus nici un tub pentru ca le-am testat de mai multe ori (cu invertorul oprit si energia luata din condesatorul de inalta tensiune, dureaza cam 10 - 15 sec pana se descarca datorita impulsurilor la fond natural si 5 sec cu pastila de Am pe tub) si toate lucreaza aproximativ la fel.Oricum, sunetul dat de acest montaj cu tub geiger provoaca "dependenta".

[Selena]

Invertorul acele rusesc (FIL) este un monstru mancacios, proiectat sa incarce in cateva secunde un condensator electrolitic la cateva zeci de joule, din baterii R20. La iesire are doar puntea redresoare, deci da impulsuri nefiltrate, condensatorul fiind situat in corpul blitz-ului montat pe camera foto sau lateral, pe sina.

Cand becul cu neon din blitz se aprinde, tensiunea pe condensator este cca 80% din valoarea de incarcare finala, declansarea in acest moment ducand la o subexpunere de mai putin de 1/2 treapta de expunere (deci nu este o poza ratata dpdv al unui amator). Daca se mai asteapta 5...10 secunde dupa aprinderea semnalizarii cu neon, incarcarea condensatorului se face la val. maxima (300 V), expunerea filmului realizandu-se conform etalonarii continute in "calculatorul" cu disc de pe corpul blitz-ului.

Daca se intarzie fotografierea, intra in functiune partea de limitare: un tranzistor sesizeaza tendinta de crestere a tensiunii peste 300 V si limiteaza puterea invertorului, rezultand acele impulsuri periodice de completare a energiei consumate in regim de asteptare de catre divizorul rezistiv al lampii cu neon si scurgerile in condensator. Acel semireglabil permite stabilirea pragului de 300 V.

Desigur, tot acest mecanism este prevazut sa functioneze in sarcina, adica cu blitz-ul conectat la cutia invertorului, astfel ca tiuitul tolelor creste in frecventa pe masura incarcarii condensatorului, fotograful obisnuindu-se sa aprecieze corect momentul final doar dupa evolutia acestui placut sunet.

 

Revenind la invertorul dedicat contorului GM, acesta poate avea putere extrem de redusa: Contorul are rezistenta interna "infinita", este legat (obligatoriu) in serie cu un rezistor de 5 Mohmi, astfel ca, chiar la viteze mari de numarare, ba chiar la scurtcircuitarea voluntara a bornelor contorului GM, curentul absorbit din invertor nu devine superior valorii 420V / 5M = 84 microA, deci de ordinul 0.1mA in regim extrem de avarie.

Diodele zener sunt prevazute nu pentru stabilizare, ci in regim de limitare, adica punctul de functionare este sub zona de deschidere, astfel ca ele nu consuma decat cativa microamperi sub 420 V, si doar la tendinta de depasire ele devin consumator ceva mai important, pentru scurte momente care se succed ritmic si asta doar daca tensiunea bateriei este prea mare (de exemplu 3V, in loc de 1.5 ... 2.5 V).

Deci, nu este necesara stabilizarea tensiunii de alimentare a contorului (mai ales ca palierul contorului GM, limitat in stanga de pragul Geiger si in dreapta de o valoare cu cel putin cateva zeci de volti mai mare, ofera pastrarea aproximativa a parametrilor tubului, constituind avantajul, dpdv al alimentarii cu tensiune, al acestui tip de detector). Este necesara doar limitarea ei superioara (cand bateria este noua), pentru a nu se ajunge prea departe in zona din dreapta a platoului, cand contorul tinde sa se ambaleze (intra in regim de descarcare continua distructiva). Sub pragul Geiger ( invertor cu baterie consumata), nu este pericol, doar ca contorul da impulsuri mici, inegale, dependente de energia particulelor ionizante (regim de contor proportional), iar electronica ce primeste impulsurile contorului nu mai raspunde decat partial, adica doar la impulsurile ceva mai rasarite...

 

Inca ceva: La experimentari, la iesirea invertorului trebuie montat ca sarcina un voltmetru cu ac cu 20 kohmi / V, pe scala de 500 V (deci prezentand in total 10 Mohmi), in paralel cu contorul inseriat cu rezistorul obligatoriu de 5 Mohmi. Dupa ce se va constata ca montajul functioneaza corect, voltmetrul va disparea, iar in locul sau se va monta definitiv si permanent un rezistor de 10Mohmi (astfel ca, chiar daca deconectam contorul, invertorul sa aiba permanent o sarcina).

[The Stressmaker]

Oricum, invertorul acela l-am folosit pentru testarea tuburilor (cel mai probabil va ajunge un invertor pentru tub fluorescent de 4W, impreuna cu acumulatorul acela). Acum vreau sa fac un oscilator autoblocat (gen joule thief, incerc sa evit bobinele cu multe spire...) care sa alimenteze un multiplicator (ma gandesc sa ajung la limita de 10 trepte de multiplicare, am multe condensatoare de 0,1uF/65V, recuperate, si niste diode folosite la niste memorii ROM vechi, tot recuperate, trebuie sa le testez tensiunea de strapungere). Ma gandesc si la o posibila stabilizare a tensiunii de iesire folosind un zener de 40V, in paralel pe tranzistor, limitand impulsul la 40V si, prin multiplicare, tensiunea finala va fi ceva mai mica decat 400V. Ar fi o idee interesanta daca, zenerul ar incarca un condensator care alimenteaza montajul de amplificare (cel cu led-ul si casca), asa tot montajul fiind alimentat de la o singura baterie de 1,5V. Ideea este ca se va mari randamentul, folosind o parte din energia pe care altfel zenerul ar fi disipat-o. Alta idee ar fi sa folosesc un diac care sa incarce condensatorul, la atingerea pragului de tensiune, dar nu stiu cum va afecta oscilatorul. Incerc sa reduc cat mai mult complexitatea montajului.

[Selena]

Repet: daca se doreste reducerea consumului inutil, randament marit, trebuie abandonat gandul stabilizarii prin zener deschis. Zenerul trebuie sa stea in asteptare, blocat, fara consum notabil (limitare).Ideea cu alimentarea cu tensiune de 3...6 V, superioara celei de 1.5 V a bateriei, este realizabila cu usurinta: asa cum obtinem 400 V, se pot obtine acesti cativa volti necesari electronicii cu o dioda suplimentara si un condensator electrolitic chiar de la bobina de reactie, sau de la un bobinaj suplimentar. Iar aceasta tensiune redresata poate fi aranjata sa fie in serie cu tensiunea bateriei, adica sa se adauge la cei 1.5 V. Asa ceva este absolut necesar la alimentarea cu tensiune superioara valorii 1.5 V a unui circuit de integrare a impulsurilor provenite de la monostabilul comandat de contorul GM (deoarece, in caz contrar, miliampermetrul nu ar fi capabil sa afiseze mai nimic la impulsuri rare).Prea multe celule de multiplicare (zece) nu ar da rezultate practice, tensiunea finala depinzand intr-un mod imprevizibil de modul cum oscileaza convertorul, de factorul de umplere, de calitatea condensatorilor. Unul mai slabut - si gata cu tensiunea! La un multiplicator cu multe celule, primii condensatori trebuie sa aiba capacitati mai mari etc.

[The Stressmaker]

Stiu ca zenerul inseamna pierdere de putere si de aceea incercam sa refolosesc energia care s-ar pierde altfel. Adica, din impulsul de tensiune dat de un singur blocking oscilator, care, sa zicem ca ajunge tensiunea pana la 60V in gol, se va folosi prima parte a impulsului pana la 40V pentru multiplicator iar restul energiei, de, sa zicem, pana la 60V, se va folosi pentru incarcarea condensatorului circuitului cu led. De aceea am mentionat un zenner dar varinta optima ar fi un diac sau ceva asemanator care, la atingerea tensiunii reglate, ar face doua lucruri. Primul ar fi limitarea impulsului dat multiplicatorului la valoarea fixata iar al doilea ar fi incarcarea condensatorului montajului cu led prin folosirea restului de energie din impuls.Stiu ca folosesc prea multe celule la multiplicare dar sunt cam limitat de tensiunea limita a condensatorilor (63V) si am inteles ca aceasta este limita practica (10 celule).Incerc sa reprezint grafic ideea pentru ca este tentant sa folosesc un singur acumulator de 1,5V pentru tot montajul.

[Selena]

Eu am pus in multiplicator condensatori ceramici de 2,2 nF/ 2 kV, cat un nasturel de bluza - si la scoaterea bateriei inca mai pacane in difuzor timp de o secunda. La fel, in detectoarele rusesti sunt condensatori de acest tip. Deci eu nu m-as crampona pe ce condensatori am (la tensiune joasa), ci as pune unii potriviti (ai mei sunt recuperati dintr-un TV, si i-am verificat).In privinta schemei de "recuperare" a energiei sunt sceptic, unul dintre motive fiind faptul ca pe masura ce se incarca/descarca condensatorul electrolitic punctul de functionare al stabilizatorului se muta incontrolabil... se petrece acolo o reactie ciudata.Ar fi util sa ne spuna specialistii in TV cum am putea recupera ce se poate recupera, cu mijloace simple si sigure...Randamentul este dictat mai mult de oscilatorul propriu-zis (frecventa, miez, tensiune de saturatie a tranzistorului, factor de umplere). In cazul meu (cu piesele din miniblitz-ul din compactul pe film) am obtinut: P = 1.5V x 25 mA = 38 mW si P' = 420 V x 0,050 mA = 21 mW, adica un randament de 50 % in conditii de functionare full.

[icar]

Nu stiu de ce va cramponati de partea din montaj care consuma cel mai putin. Chiar si in aparatele "sofisticate", mentinerea tensiunii pe platoul GM se face simplu, cu diode Zenner. Alta este problema daca trebuie sa alimentati anodul si dinodele unui fotomultiplicator, un detector cu cristal semiconductor sau un detector proportional, in acest caz stabilizarea tensiunii este esentiala.

Selena, nu te mai incapatina, nu exista prag Geiger decit in limbajul nespecialistilor. Exista doar domeniu sau regim GM, proportional sau CI.

Daca ar exista prag, cum spui tu, detectorul ar trebui sa funtioneze, si sub acest prag, sa zicem in regiunea de proportionalitate limitata, ori...nu functioneaza. Poti verifica.

[Selena]

Limbajul nespecialistilor?

Batrane Icar, de ce nu deschizi un manual de cls. a XII-a, un curs de facultate, sau de ce nu dai o cautare pe google "prag geiger", alegand ceva elevat, de la facultatile americane, englezesti? Trebuia sa faci lucrul acesta inainte de a ataca din nou conceptul de Prag Geiger (care, de fapt, apartine celor doi inventatori Geiger si Muller - vezi ca-i visezi la noapte!), pentru ca te-ai descalificat cu ceva simplu, scolaresc.

Pana sa iesi la pensie, erai tot timpul suparacios si vehement in intalnirile noastre, mai ca te ocoleam cu totii, iar acum te iei de baietii astia simpatici care fac si ei ce pot. Cine te-a pus pe tine vataf de vorbe aici, la surubaleala de placere, cand toata viata doar ai invartit la butoane si te-ai certat cu unul si cu altul?

[The Stressmaker]

Revin cu o completare. Eu vreau sa folosesc o parte energia din impuls, care altfel ar fi fost pierduta la iesirea din multiplicator prin zener, pentru a alimenta si montajul cu led. Astfel se face limitarea la intrarea in multiplicator prin "nivelarea" tensiunii impulsului pe principiul oscilatorului cu relaxare cu beculet cu neon sau cu diac numai ca, in loc ca impulsul sa fie scurcircuitat la masa, sa fie directionat intr-un condensator care alimenteaza ledul si difuzorul.Ca fapt divers, am gasit pe internet o simulare a unui "joule thief" in LT Spice, iar din simulare se pare ca oscilatorului nu-i prea place acest lucru, cu cresterea tensiunii, crescand puterea peste limita termica a tranzistorului.Pana la urma ramane sa vad in realitate cum se comporta pentru ca vreau neaparat sa alimentez montajul de la un singur acumulator si folosind un singur oscilator.@icar: Sub tensiunea de "prag geiger" ( ) detectorul se comporta exact ca un detector proportional daca tensiunea este sub o anumita limita, "pragul" minim de tensiune la care nu apare descarcarea in avalansa specifica acestor detectoare.@Selena: noi ne incadram in "zona" DIY si unele persoane au greutati in a intelege acest lucru. Probabil ca este si din cauza defectului profesional.Pentru mine 1 (unu) este 1 si nu 1,00 sau 10x0,1 sau 10^0 (10 la puterea zero).Cu respect, The Stressmaker.