Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Identificare IC-uri


danutz-

Postări Recomandate

Salutare ! 

Am o mica intrebare despre cum  a reusit un depanator sa imi repare un aparat stricat accidental de mine ( am inversat niste conectori)

Acum ceva timp am cumparat un detector de metale de tip PI pe care l-am desasamblat si am incurcat conectorul de sunet cu cel de incarcare si bum , el nu a  mai functionat. 

Tin sa precizez ca  inscriptiile de pe circuitele integrate (SMD) erau STERSE CU HARTIE ABRAZIVA , posibil pentru a impiedica  copierea aparatului. 

Prietenul cu aparatul functional l-a luat pe al meu si le-a dus pe amandoua la un nene specializat pe televizoare care suprinzator L-A REPARAT!

Prietenul mi-a povestit ca a inceput sa masoare cumva (cu multimetrul cred ) circuitele integrate de pe cel functional (fara a dezlipi integratele) si pe baza valorii cauta pe internet ce integrat este ? 

Intrebarea mea este : Cum a facut omul asta de a reusit sa identifice integratele fara a cunoaste numele lor ? 

Ce anume a masurat ? 

 

 

Link spre comentariu

Un om cu experienta in domeniu are toate sansele sa identifice un integrat....daca are mai putini pini-de ex. 8- este si mai usor....dupa componentele periferice conectate la pini-conzi,rezistente,etc,si valorile acestora- realizeaza cum lucreaza respectivul integrat-amplif,comparator,repetor,etc....alimentarea se identifica rapid dupa circuitul imprimat pe care este plasat CI-ul....si,daca ai dedus toate astea,poti monta un soclu in locul integratului defect si testezi cu capsule care se potrivesc...bine,se mai fac si alte masuratori comparative cu capsule presupuse bune,se monteaza niste limitari suplimentare in timpul testelor dar,in mare,cam acestea sunt etapele...

Link spre comentariu
On Thursday, March 15, 2018 at 9:15 AM, danutz- said:

Salutare ! 

Am o mica intrebare despre cum  a reusit un depanator sa imi repare un aparat stricat accidental de mine ( am inversat niste conectori)

Acum ceva timp am cumparat un detector de metale de tip PI pe care l-am desasamblat si am incurcat conectorul de sunet cu cel de incarcare si bum , el nu a  mai functionat. 

Tin sa precizez ca  inscriptiile de pe circuitele integrate (SMD) erau STERSE CU HARTIE ABRAZIVA , posibil pentru a impiedica  copierea aparatului. 

 

 

Doar firmele mici, de apartament, sterg cu hartie abraziva inscriptiile de pe circuitele integrate. Prin anii 90,  si firmele germane aveau acest prost obicei sa stearga chiar un banal CD4011.

Editat de alcon
Link spre comentariu

Greu de crezut că a avut schema unui aparat de genul ăsta. Cum spunea mai înainte flomar60, un depanator experimentat poate să intuiască funcția unor integrate prin studierea componentelor din jurul lor, eventual prin ,,reverse engineering,,. Sau mai probabil, defectul a fost unul minor, vreo diodă Zenner străpunsă sau vreun stabilizator liniar defect. Am reparat și eu un detector de metale scump, defectat tot prin inversarea alimentării, iar defectul a fost relativ simplu de rezolvat, un banal stabilizator ,,low dropout,, de 5V ars....

Link spre comentariu

Daca tot am adus subiectul despre detectoare de metale. Am facut detectorul de  aici  si pot spune ca are performante decente pentru simplitatea schemei . Cunoaste cineva o schema mai complexa care sa aiba adancimea de detectie cat mai mare ? Nu le construiesc pentru cine stie ce comori , ci pur si simplu de placere. 

Link spre comentariu

Am avut performanțe similare sau chiar mai bune ca cele ale detectorului PI cu un simplu BFO (Beat Frequency Oscillator).....un simplu oscilator cu un singur tranzistor, o bobină cu 25 spire pe diametru de circa 25cm și un radioreceptor AM miniatură, dar sensibil.Schema se găsește și într-una din cărțile cu montaje electronice ale regretatului G.D. Oprescu.....Se acordează oscilatorul astfel încât radioul reglat ,,între posturi,, să nu scoată niciun sunet (zero beat).Când apropii bobina de un obiect cu proprietăți magnetice, oscilatorul se dezacordează, iar radioul scoate un sunet care poate crește sau descrește în funție de caracterul feros sau neferos al metalului detectat. Sensibilitatea detectorului depinde în foarte mare măsură de sensibilitatea radioului folosit, dar există dezavantaje, atingerea solului sau a ierbii dezacordează grav oscilatorul....dar la cât de simplu este și la performanța lui e cel mai ieftin detector performant.

În principiu, dacă vrei adâncime mare de detecție, ai nevoie de bobine foarte mari, pot fi folosite bobine ,,cadru,, cu latura de 1-2m pentru a detecta obiecte metalice de mărimea unei căni la circa 1m adâncime....dar și montajul trebuie modificat pentru a putea opera cu astfel de bobine. Căutătorii de meteoriți folosesc astfel de bobine cadru, trase de o mașină pe niște sănii de PVC. Pentru un amator, un detector PI e suficient, contează mai mult ,,flerul,, și intuiția de a căuta acolo unde se poate găsi ceva, mai mult decât calitățile detectorului. Altfel poți avea și ,,norocul,, să detectezi o mină neexplodată și s-o altoiești cu lopata unde trebuie......

Link spre comentariu
7 hours ago, validae said:

Am avut performanțe similare sau chiar mai bune ca cele ale detectorului PI cu un simplu BFO (Beat Frequency Oscillator).....un simplu oscilator cu un singur tranzistor, o bobină cu 25 spire pe diametru de circa 25cm și un radioreceptor AM miniatură, dar sensibil.Schema se găsește și într-una din cărțile cu montaje electronice ale regretatului G.D. Oprescu.....Se acordează oscilatorul astfel încât radioul reglat ,,între posturi,, să nu scoată niciun sunet (zero beat).Când apropii bobina de un obiect cu proprietăți magnetice, oscilatorul se dezacordează, iar radioul scoate un sunet care poate crește sau descrește în funție de caracterul feros sau neferos al metalului detectat. Sensibilitatea detectorului depinde în foarte mare măsură de sensibilitatea radioului folosit, dar există dezavantaje, atingerea solului sau a ierbii dezacordează grav oscilatorul....dar la cât de simplu este și la performanța lui e cel mai ieftin detector performant.

În principiu, dacă vrei adâncime mare de detecție, ai nevoie de bobine foarte mari, pot fi folosite bobine ,,cadru,, cu latura de 1-2m pentru a detecta obiecte metalice de mărimea unei căni la circa 1m adâncime....dar și montajul trebuie modificat pentru a putea opera cu astfel de bobine. Căutătorii de meteoriți folosesc astfel de bobine cadru, trase de o mașină pe niște sănii de PVC. Pentru un amator, un detector PI e suficient, contează mai mult ,,flerul,, și intuiția de a căuta acolo unde se poate găsi ceva, mai mult decât calitățile detectorului. Altfel poți avea și ,,norocul,, să detectezi o mină neexplodată și s-o altoiești cu lopata unde trebuie......

Exact cum spuneti dumeavoastra este si cel despre care am vorbit mai sus . Are o bobina de 1.3x1.3 m . Aveti idee cum ar trebuii modificata schema sa mearga cu un asemenea cadru ? Sunt tare curios ...

P.S. 

Presupun ca asta este schema despre care vorbiti. 

Editat de danutz-
Link spre comentariu

Exact aceea e schema, iar bobina am făcut-o atunci pe cadrul măștii de protecție a unui ventilator de masă.

Pentru a putea funcționa cu bobină cadru de mari dimensiuni, un detector PI cred că ar trebui să aibă în primul rând tensiunea de alimentare mărită și sensibilitatea circuitului receptor la fel.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări