Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Amplificator PSA225


Postări Recomandate

@marian

Aha , deci daca nu te provocam o lăsai in coada de pește , adică unii , mai puțini cunoscători ar fi putut trage concluzia că doar  tu ai dreptate :92 .

Este părerea ta proprie și personală , deci iau ca atare , fără a o considera un atac la inteligența userilor  , deoarece poate fi suprapusă fix cu un caz didactic , în care cele două secundare ale transformatorului de rețea  , redresate și filtrate etc  , pot fi înlocuite funcțional cu doua baterii de  tensiune și curent echivalente  (  cu plumb , alcaline sau de care dorești ) .

Oare în acest caz didactic , masa nu mai fuge ?

Eheeee ...

 

 

Departe de mine alăturarea persoanei tale cu username-ul schizo... cu pricina ... ( Nu este un atac la persoană , ci un diagnostic postat la vechea bodegă de însuși pacientul în discuție ) .

 

Pe viitor voi fi mai atent , nu se va mai întâmpla .

 

Editat de Victor
Link spre comentariu

CITAT:       ci si a unei usoare deplasari a punctului de masa in directia sarcinii, deplasare data de caderea de pe acele diode.

 

Nu masa fuge cu caderea pe diode ci pinul din secundarul trafului conectat la dioda de pe minus care redreseaza la semialternanta respectiva fata de masa.

Link spre comentariu

Păi exact aici trebuia să ajungem , la avantaje .

Responsabil cu simetria ( !!! )  va fi doar trafo rețea în cazul redresării celor două secundare , nu și  electroliticii , ca in cazul variantei de sursă cu priza mediană .

Adică doar damping factorul sursei crește în cazul variantei cu priza mediană , dar din nefericire , acest premiu vine la pachet cu alte belele : simetria depinde de mai multe variabile , fiind direct dependent de căderea de tensiune pe înfășurarea secundară ( exact ca și la varianta cu secundare independente  , din nefericire ) și de riplul după bateria de condensatoare electrolitice  de filtraj .

Oricum aceasta schema ( PSA225 ) are o rejecție deosebită a sursei , cu mult peste dezechilibrul ipotetic al sursei . 

Soluția e simplă : sârmă cat mai groasa in secundar , dar și un miez magnetic de calitate !

Editat de Victor
Link spre comentariu

E un topic cu cineva din Anglia care vrea sa foloseasca scule de 220V la reteaua de santier care este BIFAZICA de 55V. Si a dat cineva un link WIKI. unde spune ca dezechilibrul de consum pe faze produce circulatie de curent pe firul comun. Asa si cu priza mediana, prin ea trece curentul de dezechilibru si mai repede aici avem o fuga de masa. De fapt este impropriu spus fuga mesei ci pinul secundarului ce nu are consum(cel ce merge la diode) fuge cu caderea de tensiune de pe firul comun din priza mediana.  Cu 2 secundare/ 2 punti ce se intampla pe o ramura este invizibil ramurii opuse. Dar eu zic ca este o problema data de lene, cine te opreste sa legi firele de la priza mediana separat la electrolitici si sa nu le unesti in traf?

 

REVIN:  vad ca a mai adaugat Victor niste date suplimentare.

CITAT:   Responsabil cu simetria ( !!! )  va fi doar trafo rețea în cazul redresării celor două secundare , nu și  electroliticii , ca in cazul variantei de sursă cu priza mediană .

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Cum cine ?

Zgârcenia , ariciul din buzunar etc .

De ce ?

Păi două punți redresoare costă mai mult decât una singură ...

Viața poate fi simplă sau complicată .

De aia nu trebuie sa le luăm după alții , decât după ce analizăm temeinic și trecem orice prin filtrul gândirii ( corect , fiecare o face după posibilități :ewryt45w ) .

Link spre comentariu

Daca nu-i cu suparare, aruncati o privire la partea de alimentare de la amplificatoarele Onkyo,la seriile 8...., gasiti priza mediana conectata la masa prin 2 diode  conectate antiparalel, la seriile de top (M510,etc) apare printre altele si un transformator/soc  cu rol de filtraj.

Link spre comentariu

Păi da , acel grup ( pasiv sau activ )  are rolul de a izola influența modului comun , în favoarea bateriei condensatoarelor electrolitice de filtraj .

In opinia unora de pe aici , ori e o eroare în schema , ori risipă :92 .

Vor fi acuzați că vor să vândă și ca urmare trebuie puse cat mai multe  componente ca sa tulbure  mințile cumpărătorilor , că au interese comerciale etc .

 

Link spre comentariu

@marian

Nu e nicio problemă .

Din dialogul nostru pot învăța și alții lucruri noi .

Inclusiv eu am restudiat etajele de alimentare .

Dacă cumva  aveai dreptate și cei de la Krell și ML ar fi greșit , risipind  punți redresoare :26 ?

Îmi stricam reputația ( ??? ) , deoarece am luat din start partea lui Krell :27 .

Pe de alta parte , semnalele audio din lumea reală nu sunt simetrice , ci total asimetrice , deci încărcarea surselor va fi diferită !

Ca urmare , cele două surse nu ar trebui sa se influențeze una pe cealaltă , fapt evident  în cazul sursei cu priza mediană .

Probabil că de asta s-a folosit ( de către  proiectanții  de la Krell  ) varianta cu secundare independente .

Noi putem învăța din experiența altora ...

Sau nu ?

 

Link spre comentariu

La o privire de 1 minut eu zic ca varianta cu diode antiparalel este similara (dar mai slaba) cu solutia spusa de mine cu firele de pe priza mediana duse separat la electrolitici. Nu inteleg cu ce ar deranja un constructor de trafuri sa puna 4 cose in loc de 3 pe flansa carcasei. 

Link spre comentariu

Păi e destul de învățat , dar putem remarca cum se face , dar nu de ce se face " așa " ...

O posibilă explicație ar fi că puntea redresoare care " izolează " priza mediană este de curent mai mic , adică mai ieftina .

Restul " accesoriilor " au explicații simple .

 

Screenshot_20180326-145227_3.png

Editat de Victor
Corectie
Link spre comentariu

 Prin 2010, BobCordell zicea intr-un topic pe diyaudio cam asa : 

Citat

I have seen many amplifiers adopt the dual bridge approach. It clarly has some disadvantages, not the least of which is cost if good fast-recovery rectifiers are used - twice as many. It also suffers the disadvantage of twice the number of junction drops in rectification, resulting in a slight loss of rail voltage. For the same reason, total rectifier power dissipation is doubled. So why are many reputable manufacturers going this way if it carries with it extra cost?

Here are a couple of assertions that have been made for why it may be preferred in spite of its increased cost and rectifier losses.

I'm interested to hear your opinions on the validity of these reasons.

First, the dual bridge approach prevents the circulation of DC in the secondary windings when the load current on the positive and negative rails is not equal. Transformers, especially toroids, don't like DC flowing in their windings, as it can push them toward core saturation, degrade transformer performance, and result in buzzing (this is also a concern for DC in the primaries due to residual DC on the mains).

Secondly, the high peak rectification currents involving the loop consisting of the secondary, rectifiers and reservoir capacitor, those currents are resolved locally without passing through ground.

Thirdly, it has been stated that EMI from the mains to the secondary has less opportunity to get to the circuits on the secondary side because the transformer windings are only "connected" to the secondary circuits during the brief rectifier on times. In the single-bridge rectifier scheme, the transformer is always connected to the circuits on the secondary side via the grounded center tap. 

I must admit that it is a little unclear whether having the secondaries "float" when the rectifiers are not conducting is better or worse.

 

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări