Curiozități tehnice din orice domeniu

[Vizitator Dani..]

Si din ce pozitie ai tras la tigara aia?

[eugenius]

Acum 9 minute, Dani.. a spus:

Si din ce pozitie ai tras la tigara aia?

 

Evident culcat pe burtă și călcâiele lipite de teren, o săptămâna înainte de concurs am făcut instrucție în poligon cu un ofițer al armatei (el venea cu armele și muniția), am tras atunci mai multe cartușe decât am tras ulterior în toată armata. În concurs evident am tras cu altă armă, am primit inițial trei cartușe ca să vedem cum "trage" arma și apoi am tras pentru concurs la ținta piept nr 4, țigara cum am spus am "țintit-o" la antrenamente în poligon. Pentru 50m nu este cine știe ce performanță dar poate acum este că văd din ce în ce mai mulți tineri cu probleme de vedere, pe vremea aia nu ne stricam ochii pe monitoare.

Editat Iunie 2, 2018 de eugenius

[hpavictor]

La PTAP tragerile se executau doar cu Cugir UMC2 model 1969 cal 0.22 LR  ( 5,6 mm )  denumita popular GECO dupa licenta celebrei arme de tir GECO model 1925 ( 1928  )  .

Editat Iunie 2, 2018 de Victor

[eugenius]

Acum 4 minute, Victor a spus:

La PTAP tragerile se executau doar cu Cugir UMC 2 model 1969 cal 0.22 LR  ( 5,6 mm )  denumita popular GECO dupa celebra arma de tir GECO model 1928   .

 

De acord dar eu nu vorbesc despre tragerile anuale care se făceau în licee sau intreprinderi, vorbesc despre concurs, la concurs sa folosit AKM și la trageri și la proba cu obstacole (când executai proba respectivă aveai și arma), iar pregătirea pentru concurs am făcut-o în mod specific cu AKM, am tras în poligon inclusiv cu ZB și reușeam să întorc ținta chiar cănd trăgeam din picioare fără sprijin la armă, cine știe ce recul are ZB-ul știe despre ce vorbesc, ocheam de fapt în pământ undeva la 2 metri în fața țintei ca să compensez reculul (cu ținta la 100m). Am folosit în poligon și țintele automate care se întorceau când erau lovite dar mai mult ținte pe foaie de hârtie lipite pe stative de lemn pe care puteam să verificăm constanța tragerii.

[Vizitator Dani..]

Cum sa ochesti in pamant sa compensezi reculul?

[eugenius]

Acum 15 minute, Dani.. a spus:

Cum sa ochesti in pamant sa compensezi reculul?

 

Dacă o să tragi vreodată cu ZB o să înțelegi, șocul reculului este atât de puternic că îți deviază țeava în sus atunci când glonțul părăsește țeava, am spus că făceam asta doar când trăgeam din picioare fără să sprijin arma pe nimic în acele condiții balansul cauzat de recul este foarte puternic.

[Vizitator Dani..]

Compensarea reculului se face anatomic, nu prin luarea unei linii de ochire compensatoare, in cazul unei arme foc cu foc. 

Am tras cu ZB-ul de foarte multe ori, avand doua modele in colectie.

Editat Iunie 3, 2018 de Dani..

[puriu]

Arma este mai precisa decat mana, iar mana este mai precisa decat ochiul. Ochiul trebuie ajutat cu o luneta. Pe vremuri exista proba de tir cu arma militara (la 300 m).  Se folosea excelenta pusca Mosin-Nagant 1891/30 cu luneta. La garzile patriotice aveam carabine, Mauser 38K si ZB, ambele foarte bune. Corectia la trasul din picioare nu era mare daca se strangea bine patul la umar.

[eugenius]

Acum 40 minute, puriu a spus:

Arma este mai precisa decat mana, iar mana este mai precisa decat ochiul. Ochiul trebuie ajutat cu o luneta. Pe vremuri exista proba de tir cu arma militara (la 300 m).  Se folosea excelenta pusca Mosin-Nagant 1891/30 cu luneta. La garzile patriotice aveam carabine, Mauser 38K si ZB, ambele foarte bune. Corectia la trasul din picioare nu era mare daca se strangea bine patul la umar.

 

Deci eu vorbesc despre anul 1984, pe vremea aia elevii de la licee trăgeau cu Geco iar lucratorii din intreprinderi cu AKM sau ZB o dată pe an la instrucția care se făcea obligatoriu, armele proveneau de la gărzile patriotice și e posibil ca dotarea să nu fi fost identică în toate zonele țării, uzual la gărzile patriotice ajungeau arme scoase din uzul armatei deci de o calitate mai slabă. Ce vorbiți acolo despre lunete, nu exista așa ceva în zona noastră sau dacă existau nu sau folosit nici-odată la trageri. La acea pregătire de care am spus am tras cu AKM și cu ZB (deși eram elev) fiindcă era o pregătire pentru concurs nu era vorba de instrucția obligatorie la care participa toată lumea, dar nu sa pus problema să folosim lunete. Iar la concurs în sine nu se punea accent pe tragerea cu arma, era doar una din probe, mult mai importantă era proba de orientare în teren cu harta și busola (foloseam busolă militară în miimi), și mai era folosită arma la proba de alergare cu obstacole unde trebuia să ai armă, mască de gaze, costumul albastru de pregătire militară și trebuia să nu pierzi boneta că erai descalificat.

 

P.S. o miime este unghiul sub care se vede un metru la distanța de un km, încă nu am uitat

Editat Iunie 3, 2018 de eugenius

[hpavictor]

Aia e miimea ochiometrică  folosită la aprecierea distantelor ...

 

Miimea (abreviată m), este cel mai des folosită în artilerie , aruncătoare de grenade , tancuri .

Miimea , exprimă mărimea unghiului format când un cerc este divizat în 6.400 de unghiuri cu vârfurile, concentrice, în centrul cercului .

Se poate stabili o relaţie între miimi şi grade .

Un cerc egal cu 6400 de miimi împărţit cu 360 de grade, rezultă că un grad este egal cu 17,78 de miimi .

Pentru ușurința calculelor , se folosește o convenție , adică cercul se împarte la 6000 , nu la 6400 .

Sper că nu faci confuzie între mărimea unghiulară folosită in artilerie si aproximarea ochiometrică  ...

 

[Haralambie]

Intra la tehnice. Mai ales la carnuri

 

 

[eugenius]

La 03.06.2018 la 11:21, Victor a spus:

Aia e miimea ochiometrică  folosită la aprecierea distantelor ...

 

Miimea (abreviată m), este cel mai des folosită în artilerie , aruncătoare de grenade , tancuri .

Miimea , exprimă mărimea unghiului format când un cerc este divizat în 6.400 de unghiuri cu vârfurile, concentrice, în centrul cercului .

Se poate stabili o relaţie între miimi şi grade .

Un cerc egal cu 6400 de miimi împărţit cu 360 de grade, rezultă că un grad este egal cu 17,78 de miimi .

Pentru ușurința calculelor , se folosește o convenție , adică cercul se împarte la 6000 , nu la 6400 .

Sper că nu faci confuzie între mărimea unghiulară folosită in artilerie si aproximarea ochiometrică  ...

 

 

Uite ăsta era modelul folosit, cu oglindă, la concurs primeai harta și o listă de azimuturi, unghiul față de nord pe care trebuia să îl iei pe direcția țintei pe care trebuia să o găsești, primeai și distanța până la ținta, din momentul în care primeai harta și până luai startul aveai la dispoziție 10-20 minute și trebuia să calculezi rapid și să notezi pe hartă cu rigla și busola unde ai țintele, era util pentru cazul în care nu găseai o țintă ca puneai busola pe hartă și plecai direct pe următoarea (se mai întâmpla să cadă țintele de pe pomul unde au fost puse sau să fie intenționat ascunse de căcănarii cu care concurezi) la fiecare ținta era și o ștampilă cu un nr pe care o puneai pe spatele hărții.

[hpavictor]

Am si eu o busola identica ( IOR B1 model 1969 )  , are lagar pe safir !

Axul se blocheza la transport , prin inchiderea capacului .

Se foloseste destul de simplu ...

Prin fanta ferestrei din capacul busolei se observa un reper ( copac izolat , varful dealului , grup de cladiri etc ,  identificat pe harta ( foloseam la scala  1/15.000 stil sovietic ) iar acum se folosesc harti  la scala 1/20.000 ( stil NATO ) si se determina azimutul , adica unghiul dintre directia de deplasare si nordul geografic  .

Pe orice harta era trecuta declinatia magnetica , adica diferenta intre nordul hartii si nordul geografic .

Se traseaza pe harta intinerariul de deplasare , orele sosirii la punctele intermediare luate ca repere topografice si gata , asta e tot .

Exista si un sablon cu semne conventionale ( gin ) , cu ajutorul lui se desenau cu creione rosii sau albastre tot felul de semne , nu intru in amanunte .

Promit sa caut modul de estimare a distantelor cu ajutorul miimilor " ochiometrice " , poate fi util vreodata celor interesati de drumetii sau simple iesiri in natura .

Pacat de faptul ca este necesar un binoclu cu reticul gradat in miimi ...

Am in colectia personala un porthart , gin , busola , binoclu , gamela , bidon de apa , foi de cort , ranita etc .

Se gasesc si  in talciocul din ValeaCascadelor , din pacate cele oferite sunt in stare proasta , casate , luate de la reforma etc  , fara valoare materiala semnificativa , bune doar pentru colectionarii nostalgici .

Ale mele sunt in stare perfecta , fara pic de uzura .

A , da , ginul l-am folosit in scoala , are uzura specifica , numita patina " cazona " .

Editat Iunie 4, 2018 de Victor
Adaugire

[eugenius]

Eu țineam degetul mare ridicat pe direcția țintei estimam comparativ dimensiunea unui copac din zona țintei cu degetul meu, de exemplu dacă un copac de 10m este cam cât degetul meu atunci este cam la 500 m distanță, evident este "ochiometric" dar pentru ce îmi trebuia mie era suficient.

[hpavictor]

Uite aici unele explicatii decente :