Vizitator Postat Februarie 8, 2018 Partajează Postat Februarie 8, 2018 Astept cu interes. Dealtfel rezultatele obtinute practic, m-au facut sa devin pur si simplu un fan al acestui OTL si implicit a celui care l-a gandit. Tim e un tip serios, modest si foarte comunicativ. http://www.mellowacoustics.com/articles/Tim_Mellow_25w_OTL_Tube_amplifier.pdf Tubul final V4 de pe ramura V+ lucreaza ca repetor pe catod. Pentru a se intelege solutia adoptata in etajul Totem Pole acolo, trebuie intai inteles modul de functionare la nivel "macro" a repetorului pe catod. Repetorul catodic (ca si cele pe emitor sau sursa) prezinta caracteristicile cunoscute deja (adica amplificare in tensiune subunitara si impedanta redusa la iesire) datorita faptului ca in mod intrinsec aceasta configuratie prezinta o reactie negativa locala puternica, respectiv sarcina fiind inclusa atat in circuitul de iesire cat si in cel de intrare, intreaga tensiune pe sarcina apare si in circuitul de intrare, ceea ce implicit inseamna o reactie negativa locala puternica intrinseca repetorului catodic (adica nu trebuie facut nimic si nu trebuie adaugat nicio alta componenta pentru a o obtine, RN locala se obtine de la sine in mod natural, componenta care aici introduce RN fiind insasi... sarcina si modul de cuplare a ei!). Reactia are doua efecte: reduce drastic amplificarea in tensiune si reduce impedanta de iesire. Daca cineva s-a intrebat vreodata de ce anume un tub sau tranzistor avand in sine un factor de amplificare mult supraunitar poate prezenta o amplificare care aici la repetor este subunitara si o impedanta de iesire redusa fara ca aparent sa existe ceva care sa le cauzeze, dincolo de calculul matematic academic (si care este altceva decat cunoscuta Vo=Vi-Vgk =~Vi !), aceasta este explicatia de ansamblu: exista aceasta RN locala intrinseca acestui tip etaj repetor pe catod (pe emitor sau pe sursa). Tubul V5 de pe ramura V- a etajului final TP lucreaza insa ca etaj catod comun, deci spre deosebire de repetorul catodic V4, acesta ar prezenta amplificare mare, impedanta mare de iesire, si deci per ansamblu ar rezulta un etaj Totem Pole clasic, adica dezechilibrat in ceea ce priveste cele doua ramuri, dezechilibrat atat ca amplificari cat si ca impedante de iesire ale fiecarei ramuri... Plecand insa tocmai de la observatia de mai sus referitoare la repetorul catodic, Tim Mellow a avut ideea de a aplica si acestui etaj catod comun cu V5 o reactie negativa locala de tensiune (maximizata) anod-grila V5 prin rezistenta R13 ce implicit ii reduce drastic castigul in tensiune, iar fiind reactie negativa de tensiune (aplicand grilei intreaga tensiune din anod care este si in antifaza) reduce si impedanta de iesire, deci in final acest etaj catod comun V5 a fost astfel adus la caracteristici similare etajului repetor catodic V4, si asta utilizand numai o singura rezistenta si avand ca efect global... tocmai o echilibrare a intregului etaj final Totem Pole! Aceasta s-a putut obtine aici in mod particular deoarece etajul prefinal este realizat cu EF86 si lucreaza ca sursa de curent comandata in tensiune (adica este un etaj amplificator transconductanta) care astfel prin impedanta sa mare de iesire (v. datele de catalog pt. EF86: Ri =2,5Mohmi!) nu reduce reactia negativa anod-grila V5 introdusa de R13. EF86 nu sunteaza semnificativ la masa semnalul de RN aplicat in grila V5 de catre R13, factorul de divizare pe bucla de RN locala este Ri/(Ri+R13), iar EF86 are Ri =2,5Mohmi, deci factor de divizare aproximativ unitar) permitand maximizarea RN locale exact cum se intampla intrinsec si la repetorul catodic V4. Tubarii obisnuiti ar fi sarit sa puna acolo triode cu miu mediu si Ri redusa, cum ar fi 6N1P, 6N6P, ECC82, 6SN7, etc., insa o atare solutie nu ar fi permis si/sau ar fi compromis aplicarea reactiei negative locale totala in jurul lui V5 (anod-grila) deoarece Ri redusa a unei asemenea triode conectata in grila ar fi suntat la masa semnalul de RN aplicat de la iesire prin R13 in grila V5. De exemplu, valoarea Ri de numai 1,8kohmi a unui eventual prefinal 6N6P conectat in grila V5 ar fi constituit impreuna cu R13=100 kohmi un divizor care ar fi redus - practic ar fi compromis total!!!- gradul de RN aplicat prin R13, factorul de divizare pe bucla de RN ar fi fost 1,8k/(1,8k+100k)=0,017 si deci << 1 (!) Este o utilizare ideala aici pentru EF86, deoarece: - Are Ri foarte mare ceea ce-l face ideal pentru acest caz de amplificator transconductanta, si permitand maximizarea RN locale - este o pentoda liniara in audio, iar transconductanta sa se mentine rezonabil pe o plaja larga a excursiilor Ua si Ia, ceea ce este important deoarece PSF-urile lor sunt diferite (!!! Uak V2 = 300V, Uak V3 = 150V) si deci este chiar necesar ca V2 si V3 sa prezinte transconductante cat mai apropiate pe o plaja larga a Ua si Ia - chiar daca exista si alte pentode cu Ri mare sau si mai mare, acestea nu sunt optimizate pentru audio si liniaritate (sunt de exemplu pentodele de RF destinate a functiona pe sarcini circuite rezonante si care pentru a nu le amortiza si a le reduce Q-ul si amplificarea etajului au intradevar maximizata Ri) - pentode eventual liniare si de banda larga (cum ar fi E180F & Co) au Ri mult mai redusa (~90k la E180F). De notat ca etajul final nu este simetric in sine, ci este simetrizat prin artificiul mentionat, si numai tubului final V5 i se aplica o RN locala totala, numai R13 fiind conectat din grila V5 la iesirea tubului si a amplificatorului (iar R12 a tubului V4 este conectata la V+ si deci dpdv al semnalului de CA R12 este conectata nu la iesire ci la masa, R12 nu introduce RN locala peste V4 ceea ce era chiar necesar pentru ca repetorul V4 deja are acea RN implicita cum s-a explicat mai sus!). Amplificatorul evident include reactie negativa globala de tensiune in CA care reduce mai departe impedanta de iesire a etajului Totem Pole deja echilibrat si reduce distorsiunile armonice ce deja din motivele de mai sus prezinta un specific de etaj PP, si mai include un grad si mai ridicat de reactie negativa globala in CC in mod particular obtinuta prin adaugarea R8 si R9 care altfel ar fi parut in mod anacronic amplasate peste niste condensatori de cuplaj (al caror rol normal ar fi fost tocmai de a evita cuplajul in CC!), si care inchid bucla de RN globala in CC si astfel se reduce offsetul de CC la iesire si mai ales imbunatateste stabilitatea etajului in CC si deci si a PSF, circuitul devenind astfel mai stabil in CC. Dpdv ar distorsiunilor armonice, imperecherea tuburilor in etajul echilibrat are ca efect reducerea si mai mult a amplitudinii armonicelor pare dar care deja sunt sub a celor impare ca efect al echilibrarii deja mentionate, incat reducerea si mai mult a lor printr-o imperechere perfecta in loc de una "acceptabila" de obicei nu mai reduce semnificativ coeficientul total armonic. Un rol important in valoarea diferentei in tensiunile de alimentare zic eu ca il are R33 care face ca priza mediana a secundarului sursei ce se vrea simetrica, sa nu fie conectata direct la masa ci este semi-flotanta prin R33, si astfel orice diferenta in curentii de alimentare prin cele doua ramuri si orice offset la iesire care cauzeaza un offset de curent prin R33 afecteaza echilibrul celor doua tensiuni de alimentare. Daca priza mediana a secundarului ar fi conectata direct la masa fara a mai fi inserata R33, cele doua tensiuni ar fi egale, insa R33 este necesara pentru a asigura limitarea curentului la iesire in caz de accident sau defect (CC la iesire). Totul fiind foarte bine inchegat si strans cuplat in CC, amplificatorul prezinta astfel cunoscutul avantaj al atenuarii efectelor unor neidealitati, dar in acelasi timp dezavantaj relativ la efectele globale ale oricarei probleme grave locale, adica de exemplu un defect sau problema grava locala in etajul la intrare se reflecta in tot amplificatorul, exact cum se intampla intr-un amplificator operational sau intr-unul tranzistorizat de exemplu. Din acelasi motiv de schema bine si strans inchegata, nu sunt recomandate si sunt greu de facut modificari de substanta, este o schema OTL "care e buna si trebuie lasata asa". ...Felicitari pentru realizare! Link spre comentariu
victordascalescu54 Postat Februarie 9, 2018 Autor Partajează Postat Februarie 9, 2018 http://www.mellowacoustics.com/articles/Tim_Mellow_25w_OTL_Tube_amplifier.pdf Tubul final V4 de pe ramura V+ lucreaza ca repetor pe catod. Pentru a se intelege solutia adoptata in etajul Totem Pole acolo, trebuie intai inteles modul de functionare la nivel "macro" a repetorului pe catod. Repetorul catodic (ca si cele pe emitor sau sursa) prezinta caracteristicile cunoscute deja (adica amplificare in tensiune subunitara si impedanta redusa la iesire) datorita faptului ca in mod intrinsec aceasta configuratie prezinta o reactie negativa locala puternica, respectiv sarcina fiind inclusa atat in circuitul de iesire cat si in cel de intrare, intreaga tensiune pe sarcina apare si in circuitul de intrare, ceea ce implicit inseamna o reactie negativa locala puternica intrinseca repetorului catodic (adica nu trebuie facut nimic si nu trebuie adaugat nicio alta componenta pentru a o obtine, RN locala se obtine de la sine in mod natural, componenta care aici introduce RN fiind insasi... sarcina si modul de cuplare a ei!). Reactia are doua efecte: reduce drastic amplificarea in tensiune si reduce impedanta de iesire. Daca cineva s-a intrebat vreodata de ce anume un tub sau tranzistor avand in sine un factor de amplificare mult supraunitar poate prezenta o amplificare care aici la repetor este subunitara si o impedanta de iesire redusa fara ca aparent sa existe ceva care sa le cauzeze, dincolo de calculul matematic academic (si care este altceva decat cunoscuta Vo=Vi-Vgk =~Vi !), aceasta este explicatia de ansamblu: exista aceasta RN locala intrinseca acestui tip etaj repetor pe catod (pe emitor sau pe sursa). Tubul V5 de pe ramura V- a etajului final TP lucreaza insa ca etaj catod comun, deci spre deosebire de repetorul catodic V4, acesta ar prezenta amplificare mare, impedanta mare de iesire, si deci per ansamblu ar rezulta un etaj Totem Pole clasic, adica dezechilibrat in ceea ce priveste cele doua ramuri, dezechilibrat atat ca amplificari cat si ca impedante de iesire ale fiecarei ramuri... Plecand insa tocmai de la observatia de mai sus referitoare la repetorul catodic, Tim Mellow a avut ideea de a aplica si acestui etaj catod comun cu V5 o reactie negativa locala de tensiune (maximizata) anod-grila V5 prin rezistenta R13 ce implicit ii reduce drastic castigul in tensiune, iar fiind reactie negativa de tensiune (aplicand grilei intreaga tensiune din anod care este si in antifaza) reduce si impedanta de iesire, deci in final acest etaj catod comun V5 a fost astfel adus la caracteristici similare etajului repetor catodic V4, si asta utilizand numai o singura rezistenta si avand ca efect global... tocmai o echilibrare a intregului etaj final Totem Pole! Aceasta s-a putut obtine aici in mod particular deoarece etajul prefinal este realizat cu EF86 si lucreaza ca sursa de curent comandata in tensiune (adica este un etaj amplificator transconductanta) care astfel prin impedanta sa mare de iesire (v. datele de catalog pt. EF86: Ri =2,5Mohmi!) nu reduce reactia negativa anod-grila V5 introdusa de R13. EF86 nu sunteaza semnificativ la masa semnalul de RN aplicat in grila V5 de catre R13, factorul de divizare pe bucla de RN locala este Ri/(Ri+R13), iar EF86 are Ri =2,5Mohmi, deci factor de divizare aproximativ unitar) permitand maximizarea RN locale exact cum se intampla intrinsec si la repetorul catodic V4. Tubarii obisnuiti ar fi sarit sa puna acolo triode cu miu mediu si Ri redusa, cum ar fi 6N1P, 6N6P, ECC82, 6SN7, etc., insa o atare solutie nu ar fi permis si/sau ar fi compromis aplicarea reactiei negative locale totala in jurul lui V5 (anod-grila) deoarece Ri redusa a unei asemenea triode conectata in grila ar fi suntat la masa semnalul de RN aplicat de la iesire prin R13 in grila V5. De exemplu, valoarea Ri de numai 1,8kohmi a unui eventual prefinal 6N6P conectat in grila V5 ar fi constituit impreuna cu R13=100 kohmi un divizor care ar fi redus - practic ar fi compromis total!!!- gradul de RN aplicat prin R13, factorul de divizare pe bucla de RN ar fi fost 1,8k/(1,8k+100k)=0,017 si deci << 1 (!) Este o utilizare ideala aici pentru EF86, deoarece: - Are Ri foarte mare ceea ce-l face ideal pentru acest caz de amplificator transconductanta, si permitand maximizarea RN locale - este o pentoda liniara in audio, iar transconductanta sa se mentine rezonabil pe o plaja larga a excursiilor Ua si Ia, ceea ce este important deoarece PSF-urile lor sunt diferite (!!! Uak V2 = 300V, Uak V3 = 150V) si deci este chiar necesar ca V2 si V3 sa prezinte transconductante cat mai apropiate pe o plaja larga a Ua si Ia - chiar daca exista si alte pentode cu Ri mare sau si mai mare, acestea nu sunt optimizate pentru audio si liniaritate (sunt de exemplu pentodele de RF destinate a functiona pe sarcini circuite rezonante si care pentru a nu le amortiza si a le reduce Q-ul si amplificarea etajului au intradevar maximizata Ri) - pentode eventual liniare si de banda larga (cum ar fi E180F & Co) au Ri mult mai redusa (~90k la E180F). De notat ca etajul final nu este simetric in sine, ci este simetrizat prin artificiul mentionat, si numai tubului final V5 i se aplica o RN locala totala, numai R13 fiind conectat din grila V5 la iesirea tubului si a amplificatorului (iar R12 a tubului V4 este conectata la V+ si deci dpdv al semnalului de CA R12 este conectata nu la iesire ci la masa, R12 nu introduce RN locala peste V4 ceea ce era chiar necesar pentru ca repetorul V4 deja are acea RN implicita cum s-a explicat mai sus!). Amplificatorul evident include reactie negativa globala de tensiune in CA care reduce mai departe impedanta de iesire a etajului Totem Pole deja echilibrat si reduce distorsiunile armonice ce deja din motivele de mai sus prezinta un specific de etaj PP, si mai include un grad si mai ridicat de reactie negativa globala in CC in mod particular obtinuta prin adaugarea R8 si R9 care altfel ar fi parut in mod anacronic amplasate peste niste condensatori de cuplaj (al caror rol normal ar fi fost tocmai de a evita cuplajul in CC!), si care inchid bucla de RN globala in CC si astfel se reduce offsetul de CC la iesire si mai ales imbunatateste stabilitatea etajului in CC si deci si a PSF, circuitul devenind astfel mai stabil in CC. Dpdv ar distorsiunilor armonice, imperecherea tuburilor in etajul echilibrat are ca efect reducerea si mai mult a amplitudinii armonicelor pare dar care deja sunt sub a celor impare ca efect al echilibrarii deja mentionate, incat reducerea si mai mult a lor printr-o imperechere perfecta in loc de una "acceptabila" de obicei nu mai reduce semnificativ coeficientul total armonic. Un rol important in valoarea diferentei in tensiunile de alimentare zic eu ca il are R33 care face ca priza mediana a secundarului sursei ce se vrea simetrica, sa nu fie conectata direct la masa ci este semi-flotanta prin R33, si astfel orice diferenta in curentii de alimentare prin cele doua ramuri si orice offset la iesire care cauzeaza un offset de curent prin R33 afecteaza echilibrul celor doua tensiuni de alimentare. Daca priza mediana a secundarului ar fi conectata direct la masa fara a mai fi inserata R33, cele doua tensiuni ar fi egale, insa R33 este necesara pentru a asigura limitarea curentului la iesire in caz de accident sau defect (CC la iesire). Totul fiind foarte bine inchegat si strans cuplat in CC, amplificatorul prezinta astfel cunoscutul avantaj al atenuarii efectelor unor neidealitati, dar in acelasi timp dezavantaj relativ la efectele globale ale oricarei probleme grave locale, adica de exemplu un defect sau problema grava locala in etajul la intrare se reflecta in tot amplificatorul, exact cum se intampla intr-un amplificator operational sau intr-unul tranzistorizat de exemplu. Din acelasi motiv de schema bine si strans inchegata, nu sunt recomandate si sunt greu de facut modificari de substanta, este o schema OTL "care e buna si trebuie lasata asa". ...Felicitari pentru realizare! Multumesc, a fost o adevarata delectare si totodata un nou imbold sa perseverez cu acest proiect. Sincer si fara false maguliri, va numarati printre cele foarte putine (2 la numar) persoane care au inteles despre ce este vorba . Eu ca pasionat dar nespecialist, m-am luptat mult sa inteleg cum, un astfel de amplificator criticat mai mult pentru lampile finale, poate sa dea un astfel de rezultat, mai ales in cazul proiectului meu care a fost si este ambitios, OTL-ESL adica sa te folosesti de transformatorul de intrare al panourilor electrostatice si sa asiguri o functionare optima OTL-ului (cazul meu 32ohm in loc de clasicul 8ohmi) Mai am doar cateva ajustari si cred ca pot spune FINISH. Poate ca va voi mai deranja cu unele intrebari punctuale, daca se poate. In ceea ce priveste ideea ca proiectul lui Tim este bun si nu merita facute alte modificari, perfect de acord. Totusi am indraznit sa umblu in cateva locuri, considerand ca nu face rau proiectului initial: am separat sursele de alimentare (+/-150V;+146V;-430V; filamente) am temporizat pornirea sursei anodice de +/-150V dupa pornirea filamentelor a anodiceiecc83 si negativarii, si am introdus un CCS simplu cu 2sk117 pe catozii primului tub. O zi buna. Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 9, 2018 Partajează Postat Februarie 9, 2018 Acest amplificator conceput de Tim Melow nu este o solutie ci doar un compromis ,este conceput a fi un OTL insa doar daca are asigurat un NFB de 11dB pentru reducerea fortata a impendantei de iesire, pentru 8 ohm, THD -ul este dat in situatia de 2w si este simplu de extrapolat ce se intimpla la 25w out. Daca acestui amplificator i se ataseaza un OT care sa asigure 32 ohm impendanta de iesire este evident ca distorsiunile scad si este posibila reducerea NFB. Asocierea acestui amplificator cu boxele electrostatice este dupa parerea mea fericita in acest caz asa ca d-l victordascalescu a procedat corect, motivul ar putea fi DF acestei configuratii ! Link spre comentariu
mojnost Postat Martie 22, 2018 Partajează Postat Martie 22, 2018 (editat) Pentru sortarea (imperecherea tuburilor) de putere trebuie avute in vedere atat curentul anodic cat si panta. Nu mai stiu pe ce sait citeam ca ei iau in calcul la sortarea perechilor o plaja de 4% pentru curent si 8% pentru panta dar binenteles ca ei au stabilit aceste limite avand in vedere si interese comerciale, dvs. puteti face o sortare in limite mai stranse. Daca pentru curentul anodic este mai simplu, se masoara curentul anodic la aceeasi negativare a G1, pentru panta, mai ales in mod dinamic este mai dificil in cazul 6s33s pentru ca nu stiu daca exista vreun catometru care sa o suporte datorita curentului mare de filament cat si a celui anodic. Dar, cum pe dvs nu va intereseaza valori absolute ale pantei ci valori comparative, cu ajutorul unui montaj de test puteti masura amplificarea fiecarui tub, sa zicem 1khz/1V injectat la intrare si masurati la iesire cat scoate fiecare. Aveti nevoie de un generator si un voltmetru de c.a., este bun si multimetrul ca voltmetru. Asa se masoara mu (mu stage de fapt). Panta (S sau Gm) inseamna variatia curentului anodic la variatia tensiunii G1, pe cand mu este variatia tensiunii anodice la variatia tensiunii G1, fata de panta la mu mai intervine in ecuatie Rp (plate resistance). Cele mai fortoase tuburi la care am sortat perechi sunt 6p3s/6p3s-e, 6s4s, GU50, pe catometru. Imi ceruse cineva sa fac o sortare la 6s33s si ma gandisem sa combin catometrul cu o sursa exterioara dar nu s-a mai facut treaba. Pentru o sortare in limite cat mai stranse sunt necesare multe tuburi, 40 nu inseamna multe dar sunt totusi suficiente pentru a gasi cateva perechi bune. In cazul preamplificatoarelor cea mai buna sortare este in functie de amplificare, la preamplificatoare nu mai intervine biasul sau echilibrarea ramurilor din PP asa ca este mai putin important curentul anodic, panta este mai importanta dar si mai bun este mu pentru ca ia in calcul si Rp. Cel mai dificil este la duble triode, la care eu fac sortarea in limita a 5%, insa in primul rand trebuie sa se incadreze cele 2 triode din acelasi tub in cei 5% (twin) si abia dupa aceea gasit alt tub care sa intre in aceleasi limite de 5%. Ca exemplu, la 3 loturi de 100 buc 6n1p, intre 25 si 45 de tuburi, in functie de lot, nu se incadreaza in twin (sortate dupa Ia si S ca asa ceruse proprietarul tuburilor). La o pereche inseamna ca toti cei 4 curenti anodici sa fie intr-o plaja de 350 microA si cele 4 pante intr-o plaja de 0,2 mA/V. Tuburile care nu sunt duble merg sortate la 2%. Editat Martie 22, 2018 de mojnost 1 Link spre comentariu
victordascalescu54 Postat Martie 22, 2018 Autor Partajează Postat Martie 22, 2018 La 09.02.2018 la 22:09, popa marius a spus: Acest amplificator conceput de Tim Melow nu este o solutie ci doar un compromis ,este conceput a fi un OTL insa doar daca are asigurat un NFB de 11dB pentru reducerea fortata a impendantei de iesire, pentru 8 ohm, THD -ul este dat in situatia de 2w si este simplu de extrapolat ce se intimpla la 25w out. Daca acestui amplificator i se ataseaza un OT care sa asigure 32 ohm impendanta de iesire este evident ca distorsiunile scad si este posibila reducerea NFB. Asocierea acestui amplificator cu boxele electrostatice este dupa parerea mea fericita in acest caz asa ca d-l victordascalescu a procedat corect, motivul ar putea fi DF acestei configuratii ! NFB-ul este de 26 dB, problema este ca nu reusesc teoretic sa gasesc valoarea optima pentru 32 ohmi...desi pe sarcina reala a panourilor se pare ca se comprta foarte bine fara sa fi schimbat ceva la rez de reactie.In ceea ce priveste masuratorile facute la 2W, cred ca este corect, fiind o norma comuna a multor hioaraproducatori. Eu am masurat si la putere maxima dar pe o rezistenta chioara. Rezultatul a fost uimitor....ca dovada ca unii colegi de forum m-au luat in ras zicand ca am publicat .un bode facut cu fotoshop. Asa ca m-am lecuit sa mai public rezultate. Link spre comentariu
victordascalescu54 Postat Martie 22, 2018 Autor Partajează Postat Martie 22, 2018 (editat) Acum 17 ore, mojnost a spus: Pentru sortarea (imperecherea tuburilor) de putere trebuie avute in vedere atat curentul anodic cat si panta. Nu mai stiu pe ce sait citeam ca ei iau in calcul la sortarea perechilor o plaja de 4% pentru curent si 8% pentru panta dar binenteles ca ei au stabilit aceste limite avand in vedere si interese comerciale, dvs. puteti face o sortare in limite mai stranse. Daca pentru curentul anodic este mai simplu, se masoara curentul anodic la aceeasi negativare a G1, pentru panta, mai ales in mod dinamic este mai dificil in cazul 6s33s pentru ca nu stiu daca exista vreun catometru care sa o suporte datorita curentului mare de filament cat si a celui anodic. Dar, cum pe dvs nu va intereseaza valori absolute ale pantei ci valori comparative, cu ajutorul unui montaj de test puteti masura amplificarea fiecarui tub, sa zicem 1khz/1V injectat la intrare si masurati la iesire cat scoate fiecare. Aveti nevoie de un generator si un voltmetru de c.a., este bun si multimetrul ca voltmetru. Asa se masoara mu (mu stage de fapt). Panta (S sau Gm) inseamna variatia curentului anodic la variatia tensiunii G1, pe cand mu este variatia tensiunii anodice la variatia tensiunii G1, fata de panta la mu mai intervine in ecuatie Rp (plate resistance). Cele mai fortoase tuburi la care am sortat perechi sunt 6p3s/6p3s-e, 6s4s, GU50, pe catometru. Imi ceruse cineva sa fac o sortare la 6s33s si ma gandisem sa combin catometrul cu o sursa exterioara dar nu s-a mai facut treaba. Pentru o sortare in limite cat mai stranse sunt necesare multe tuburi, 40 nu inseamna multe dar sunt totusi suficiente pentru a gasi cateva perechi bune. In cazul preamplificatoarelor cea mai buna sortare este in functie de amplificare, la preamplificatoare nu mai intervine biasul sau echilibrarea ramurilor din PP asa ca este mai putin important curentul anodic, panta este mai importanta dar si mai bun este mu pentru ca ia in calcul si Rp. Cel mai dificil este la duble triode, la care eu fac sortarea in limita a 5%, insa in primul rand trebuie sa se incadreze cele 2 triode din acelasi tub in cei 5% (twin) si abia dupa aceea gasit alt tub care sa intre in aceleasi limite de 5%. Ca exemplu, la 3 loturi de 100 buc 6n1p, intre 25 si 45 de tuburi, in functie de lot, nu se incadreaza in twin (sortate dupa Ia si S ca asa ceruse proprietarul tuburilor). La o pereche inseamna ca toti cei 4 curenti anodici sa fie intr-o plaja de 350 microA si cele 4 pante intr-o plaja de 0,2 mA/V. Tuburile care nu sunt duble merg sortate la 2%. Si eu ma gandi-sem sa alimentez separat 6c33c darn-am gasit pe nimeni cu un catometru bun si dispus sa piarda timpul cu mine. Pina la urma am facut un banc rudimentar si am facut o imperechere aproximativa. Ceea ce m-a pus pe ganduri a fost incercarea de imperechere a lampilor mici, fie ele duble triode ecc83 fie pentode ef86. Si anume, masurate pe doua uTracer-e si pe bancul meu improvizat au rezultat valori mult diferite, marefer chiar si intre uTracere. Ca sa nu mai vorbesc ca nu se pupau nici cu pretinsele masuratori ale unor vanzatori de pe e-Bay de la care am cumparat o parte din tuburi. Stupid sau nu, pina la urma am folosit pe post de taster insusi montajul amplificatorului meu...... Iata tabelul cu masuratorile la 6c33c-b mas 6c33c-v.pdf Editat Martie 22, 2018 de victordascalescu54 Link spre comentariu
mojnost Postat Martie 22, 2018 Partajează Postat Martie 22, 2018 (editat) Aveti in tabel cateva perechi sub 5%, pentru o sortare mai facila folositi sortarea din excel luand ca baza una dintre coloane, de ex. cea cu 100mA si le vedeti mai usor in ordine crescatoare sau descrescatoare, perechea va fi gasita in limita a 4-5 randuri. Rezultatele despre care ati mentionat ca sunt diferite (ef86, ecc83), daca sunt pe acelasi tip de aparat inseamna ca respectivele aparate nu sunt bine calibrate, insa intre aparate diferite pot exista diferente pentru ca fiecare catometru face masuratorile la un anumit punct de functionare. Dar o pereche rezultata pe un aparat, cu parametri intr-o anumita plaja, ar trebui sa fie tot pereche si pe alt aparat, chiar daca valorile absolute sunt diferite. Eu am o cutie cu tuburi etalon si daca sa zicem 3 tuburi masurate consecutiv imi arata in plaja data de producator dar toate trei spre minim sau toate 3 spre maxim, introduc etalonul sa fiu sigur ca nu e o problema la catometru. Si de regula nu este. Etaloanele sunt tuburi pe care le-am verificat pe mai multe catometre, atat pe ale mele cat si pe cele pe care le-am mai primit la reparat/calibrat. Acum 2 sapt aveam 4 catometre, acum am 2 si jumatate (jumatatea e un catometru care arata boboc dar cineva i-a luat transformatorul, probabil sa-l duca la fier vechi!!!). Sper sa reintregesc jumatatea cand voi avea timp de bobinat. Un exemplu de sortare 6n1p, o cutie de 100 buc din anii 60 folosind un L3-3, dispersie max. 5%. Book1.xlsx Editat Martie 22, 2018 de mojnost Link spre comentariu
victordascalescu54 Postat Martie 23, 2018 Autor Partajează Postat Martie 23, 2018 Acum 10 ore, mojnost a spus: Aveti in tabel cateva perechi sub 5%, pentru o sortare mai facila folositi sortarea din excel luand ca baza una dintre coloane, de ex. cea cu 100mA si le vedeti mai usor in ordine crescatoare sau descrescatoare, perechea va fi gasita in limita a 4-5 randuri. Rezultatele despre care ati mentionat ca sunt diferite (ef86, ecc83), daca sunt pe acelasi tip de aparat inseamna ca respectivele aparate nu sunt bine calibrate, insa intre aparate diferite pot exista diferente pentru ca fiecare catometru face masuratorile la un anumit punct de functionare. Dar o pereche rezultata pe un aparat, cu parametri intr-o anumita plaja, ar trebui sa fie tot pereche si pe alt aparat, chiar daca valorile absolute sunt diferite. Eu am o cutie cu tuburi etalon si daca sa zicem 3 tuburi masurate consecutiv imi arata in plaja data de producator dar toate trei spre minim sau toate 3 spre maxim, introduc etalonul sa fiu sigur ca nu e o problema la catometru. Si de regula nu este. Etaloanele sunt tuburi pe care le-am verificat pe mai multe catometre, atat pe ale mele cat si pe cele pe care le-am mai primit la reparat/calibrat. Acum 2 sapt aveam 4 catometre, acum am 2 si jumatate (jumatatea e un catometru care arata boboc dar cineva i-a luat transformatorul, probabil sa-l duca la fier vechi!!!). Sper sa reintregesc jumatatea cand voi avea timp de bobinat. Un exemplu de sortare 6n1p, o cutie de 100 buc din anii 60 folosind un L3-3, dispersie max. 5%. Book1.xlsx Apropos de catometre, ma bate gandul sa-mi iau unul...cat mai simplu dar sa poata masura si transconductanta. Nu stiu de ce dar vazind ce diferente apar intre asa zisele uTracere care sunt pe piata, ma gandesc din ce in ce mai mult sa iau unul clasic(bineinteles nu pentru 6c33c). Aveti vre-o sugestie? Link spre comentariu
Kosmin Postat Martie 23, 2018 Partajează Postat Martie 23, 2018 L1-3 si L3-3 au cel mai bun raport pret/calitate in materie de catometre. Sunt mai usor de gasit si nu necesita componente extraterestre in cazul unei defectiuni. Cartele si documentatia pentru ele se gasesc si pe site-ul lui Jogis. Acum 2 ore, victordascalescu54 a spus: Nu stiu de ce dar vazind ce diferente apar intre asa zisele uTracere care sunt pe piata, ma gandesc din ce in ce mai mult sa iau unul clasic(bineinteles nu pentru 6c33c). Unde anume ati vazut aceste diferente si cat de mari erau? Ati avut ocazia sa comparati uTracerul lui Ronald Dekker cu RoeTest al lui Helmut Weigl? (o idee despre ceea ce face Dekker "la serviciu" ). Intre ele difera precizia si gamele de tensiuni oferite, Ronald foloseste partea de 8bit din microcontroller pentru a oferi un pret mai mic, o dimensiune mai mica, pe cand Hemult are un minisistem de masura integrat in asa-zisul caracterograf ceea ce se reflecta si in pretul de achitizie mai mare de cateva ori fata de cel al lui Ronald(in V9 a trecut si el la 12bit). Daca cele digitale nu prezinta incredere atunci se cauta un Tektronix 570 dar o sa le depaseasca pe ambele ca pret. Link spre comentariu
victordascalescu54 Postat Martie 23, 2018 Autor Partajează Postat Martie 23, 2018 (editat) Acum 2 ore, Kosmin a spus: L1-3 si L3-3 au cel mai bun raport pret/calitate in materie de catometre. Sunt mai usor de gasit si nu necesita componente extraterestre in cazul unei defectiuni. Cartele si documentatia pentru ele se gasesc si pe site-ul lui Jogis. Unde anume ati vazut aceste diferente si cat de mari erau? Ati avut ocazia sa comparati uTracerul lui Ronald Dekker cu RoeTest al lui Helmut Weigl? (o idee despre ceea ce face Dekker "la serviciu" ). Intre ele difera precizia si gamele de tensiuni oferite, Ronald foloseste partea de 8bit din microcontroller pentru a oferi un pret mai mic, o dimensiune mai mica, pe cand Hemult are un minisistem de masura integrat in asa-zisul caracterograf ceea ce se reflecta si in pretul de achitizie mai mare de cateva ori fata de cel al lui Ronald(in V9 a trecut si el la 12bit). Daca cele digitale nu prezinta incredere atunci se cauta un Tektronix 570 dar o sa le depaseasca pe ambele ca pret. Am avut ocazia sa masor cu unele de pe aici de pe "forum" plus unele de afara la care am luat doar de bune rezultatele comunicate, iar dupa ce am primit tuburile, nu prea se potriveau cu ce am masurat aici la mine. Desigur ca pentru a imperechea doua tuburi sau doua sectiuni, se pare ca nu ar conta daca masori cu unul sau cu altul. Eu ca si un novice sa zicem ma intreb panta nu e o formula unica? sau Ia cand il masori cu setarile de catalog nu ar trebui sa fie acelasi pe toate aparatele. Si mai si , daca reduci valorile la procente, nu ar trebui sa fie lafel? Editat Martie 23, 2018 de victordascalescu54 Link spre comentariu
mojnost Postat Martie 23, 2018 Partajează Postat Martie 23, 2018 Am luat ca exemplu un 6n6p, se vede pe caracteristica variatia constanta a curentului anodic functie de Ug1. Doar masurata la curent anodic sub 12 mA va rezulta o panta diferita. L3-3 masoara 6n6p la -2V / 30mA. Link spre comentariu
Kosmin Postat Martie 23, 2018 Partajează Postat Martie 23, 2018 Curentul anodic pentru o polarizare specifica in cazul unui tub electronic, testat pe mai multe dispozitive de masura, teoretic ar trebui sa fie cam acelasi. Orice aparat de masura vine si cu niste tolerante la pachet, daca se tine cont si de ele atunci nu vad de ce nu s-ar apropia rezultatele intre ele. In zona masurarii transconductantei e mai delicat, fiindca unele catometre nu masoara in mod dinamic precum L3-3 cu injectie de AC si poate si din acest motiv sa difere intre ele rezultatele. Link spre comentariu
dvb Postat Martie 23, 2018 Partajează Postat Martie 23, 2018 (editat) Foarte corect ce spui @Kosmin . L3-3 masoara transconductanta in mod dinamic, adica exact cum se foloseste tubul in montaj de amplificare. Pentru asta se calibreaza la 1400Hz si vreo 400mV generatorul intern al catometrului, daca-mi aduc aminte corect, deci iti trebuie si frecventmetru in procesul de calibrare, pentru ca acest generator este urmat de un filtru analog dat dracului calibrat pe aceasta frecventa... Azi am cerut acordul unui prieten din Norvegia, Marko Kralj, sa postez aici schema de la L3-3, pe care a crosetat-o in ultimul an, unde se poate vedea de ce acest catometru este de top... atentie, format A0! ... in centru-dreapta se pot observa prizele transformatorului de alimentare, o capodopera! L3-3V2.5.pdf Editat Martie 23, 2018 de dvb Link spre comentariu
victordascalescu54 Postat Martie 23, 2018 Autor Partajează Postat Martie 23, 2018 Un mare Like, dar prea sofisticat pentru mine.....prefer sa agasez din cand in cand pe cate un amic si sa masor ce am de masurat. Link spre comentariu
dvb Postat Martie 23, 2018 Partajează Postat Martie 23, 2018 Domnu Victor, nu spune hop! Cine stie cind se iveste unul, si atunci sa te vaz... ai grija ce-ti doresti, vorba aia... 1 Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum