Ajutor in calcularea transconductantei

[simson]

 

 

@Victor, de acord in mare cu cele trei enumerari , o rezerva am la distributia armonica care poate fi liniar descrescatoare dupa parerea mea si la raportul de transformare fiindca un SEPP cu PL509 a sunat relativ bine cu un OT de 300 ohm deci un raport de transformare de 6 dar este posibil sa intre in discutie si DF pentru a avea sunetul de lampa

Acel amplificator cu un OT de 300 ohmi este cumva in configuratia Murray?

[Vizitator]

Acel amplificator cu un OT de 300 ohmi este cumva in configuratia Murray?

@simson, da, un amplificator destul de ciudat insa cu toate performantele lui deosebite sunetul este tipic pentru AB1

@victordascalescu, ar fi interesant sa descrieti evolutia curentului anodic in primele 30 de minute de functionare

@Dorin, pe langa electro-termo- dinamic ar mai merge si ...afurisit !

[simson]

Revenind la titlu topic, trebuie facut precizarea ca transconductanta nu este identic/egal cu panta .Panta S se masoara in mA/V iar transconductanta in umhom.unitate folosita in special la tuburile americane.

[victordascalescu54]

Revenind la titlu topic, trebuie facut precizarea ca transconductanta nu este identic/egal cu panta .Panta S se masoara in mA/V iar transconductanta in umhom.unitate folosita in special la tuburile americane.

Ok, panta sau transconductanta, pentru mine, un pasionat si nu un profesionist, este un parametru care trebuie sa-mi "zica" ceva sau sa ma ajute saelu iau o decizie.

Daca v-ati uitat pe tabelul meu, ce parere avet? (sa zicem ca este S si nu gm)

 

@victordascalescu, ar fi interesant sa descrieti evolutia curentului anodic in primele 30 de minute de functionare

 

Da am urmarit acest fenomen cu si fara delay la filamente.

Daca porneste direct, odata cu filamentele , Ia primele 30 sec este absent dupa care creste mai mult sau mai putin liniar timp de circa 2 min pina la circa 60%, ulterior incepe sa tinda catre 80% timp de inca 5-6 min dupa care ajunge la 100%(200mA in cazul meu) in timp de inca 10 min.

Daca pornesc cu delay, 5min filamente dupa care anodica cu 30sec softstart dupa care in plin, Ia ajunge in 2 min la 80% dupa care inca 8-10 min pina la 100%

Totusi subiectiv sau nu, simt nevoia sa mai las ceva timp (10-15 min) pina cand muzica se simte dinamic si spatial.

In realitate, pentru un pasionat nu e un efort prea mare...chiar devine un ritual.

In cazul meu oricum 15-20 min trebuie sa astept corecta polarizare a panourilor electrostatice...iarasi un alt ritual

ASTA E

[Vizitator]

Revenind la titlu topic, trebuie facut precizarea ca transconductanta nu este identic/egal cu panta .Panta S se masoara in mA/V iar transconductanta in umhom.unitate folosita in special la tuburile americane.

 

De fapt este acelasi lucru, standardele americane folosesc relatia microampri per volt iar cea europeana mA per volt si daca dispunem de un tube tester onorabil acesta masoara S si u iar din relatia u=Ra*S rezulta Ra foarte important pentru imperecherea tuburilor, un pic mai greu pentru 6s33s si pentru... tester

[Vizitator]

...Barkhausen avea o vorba...''die ,,Güte'' der Röhre ist gleich der Steilheit dividiert durch den Durchgriff''...adica G=S/D=Sxµ. Daca facem inmultirea asta in cazul de fata nu prea iese nimic. Uitativa si la alte triode in datashet si inmultiti panta , S, cu factorul de amplificare, µ.

Aici gasiti articolul, din 1919, foarte interesant pentru cine vrea sa afle mai multe despre tuburi.

http://www.andreadrian.de/roehrenverstaerker/1919_Barkhausen_Die_Vakuumroehre.pdf

..si app de panta sau transconductanta...este cu atat mai mare cu cat distanta fizica dintre grila de comanda si katod este mai mica. Asa se explica faptul ca 6c33c are nevoie de o jumatate de ora pentru stabilizare termica, katodul fiind mare fizic si departat de grila. Tot din cauza asta este si instabila lampa asta. Grila fiind departata de katod nu poate opri migrarea electronilor spre placa chiar fiind negativata cu tensiune mare. Faptul ca factorul de amplificare, µ, este mic denota ca spirele grilei de comanda sunt cam..rare. Katod ''balsoi'' si grila rara si departata e ca ..un gard de sarma impletita in bataia vantului. Sa nu uitam ca a fost construita pentru stabilizare. Este o lampa ''inerta''...se misca greu si odata scapata de sub control o ia razna.

Marius a zis ca nu poate fi controlata nici cu autobias...eu zic ca are dreptate.

[adigh]

Timpul in care un tub ajunge la echilibrul termic depinde de raportul dintre caldura ce o necesita pentru a ajunge de la temperatura camerei la temperatura normala de lucru si energia livrata de filament catodului (tinind cont de randament - nu toata energia filamentului ajunge in catod).

Caldura necesara depinde de diferenta de temperatura si de capacitatea calorica a materialului de incalzit (catodul). La rindul ei capacitatea calorica depinde de masa materialului(catodului) si de caldura specifica. Diferite materiale cu aceeasi masa au capacitati calorice diferite adica au capacitati diferite de a inmagazina caldura.

In mod evident tuburile difera intre ele ca masa catodului, caldura specifica, Δt, energie livrata de filament si randament al incalzirii catodului (distanta filament-catod, suprafata radianta etc)

E deci normal sa difere intre ele ca timp de stabilizare termica. La 6C33C acel raport e mai mare ca la alte tuburi si deci ii va lua mai mult timp. Atita tot.

Se poate pune si in formula dar nu cred ca are rost. E mai usor de masurat timpul de incalzire decit masurat fiecare element ce intra in formula iar apoi calculat.

 

 

In ce priveste deriva termica, tine de influenta termica dintre anod si catod. Anodul incalzeste catodul care isi creste capacitatea de emisie. Emite mai mult, creste curentul, creste puterea disipata in anod care se incalzeste suplimentar si va trimite si mai multa caldura catodului care.... se reia ciclul.

Asa apare ambalarea termica. Exista la toate tuburile insa in timp ce la unele tuburi e neglijabila la alte tuburi e deranjanta.

Daca tuburile au alectrozii anod-catod apropiati (Ua mica) si au suprafata mare (bias mare) atunci anodul cu catodul se vor influenta termic intr-o masura mare.

6C33C se incadreaza la conditiile de mai sus.

Editat Februarie 6, 2018 de adigh

[THOMAS]

Si daca inamicul aparea pe cerul patriei russia si migul nu putea zbura pentru ca 6C33C nu avusese timpul necesar sa se incalzeasca???.....

 

Referitor la imaginile cu aplicatiile lui 6C33C in domeniul aviatiel militare,trebuie sa luam in seama ca la plafonul de zbor al acestor avioane temperaturile sunt foarte negative,deci conditiile de lucru ale modulelor electronice echipate cu tuburi nu erau cele din camera unde ascultam noi muzia.Personal merg pe ideea ca daca vom alege un PSF pentru acest tub care sa ne aseze mult sub hiperbola de disipatie maxima,adica undeva la 40W...45W tubul va fi bine gestionat ca stabiliotate si o negativare automata poate sa fie si cu un CCS va fi suficienta.

Eu am facut 11 amplificatoare stereo cu acest tub 6C33C dupa o schema Borbely modificata de mine si am ales Pda<<60W si se cam implinesc 10 ani decand aceste amplificatoare inca mai functioneaza,unele chiar cu tuburuile de acum 10 ani.

Panta sau transconductanta sunt aceleasi marimi,panta se masoara in mA/V iar transconductanta in Siemensi adica inversul Ohmilor ,adica mA/V. 10mA/V =10mS (mili-Siemens)

Editat Februarie 6, 2018 de LMOlimpiu

[Vizitator]

Anodul incalzeste catodul care isi creste capacitatea de emisie. Emite mai mult, creste curentul, creste puterea disipata in anod care se incalzeste suplimentar si va trimite si mai multa caldura catodului care.... se reia ciclul.

 

Eu ma gandeam ca FILAMENTUL incalzeste catodul..are cea mai mare temperatura dintre toti electrozii unui tub si cel mai aproape de catod. Placa (anodul) e cam departe de catod si chiar cand e inrosita nu depaseste temperatura catodului.

[adigh]

Intr-o prima faza catodul e mai fierbinte fiind incalzit de filament. Dupa ce se cupleaza anodica, cei 45W(la 6C33C) sau cit stabilim din PSF vor incalzi anodul.

Nu pot generaliza. Chiar daca pe anod se disipa mai multa putere decit puterea livrata de filament catodului, pe linga puterea disipata ar trebui sa stim capacitatea de racire a fiecarui electrod.

Anodul poate atinge temperaturi mari. In special daca vrem sa ducem tubul la un PSF dincolo de hiperbola de disipatie. Ca experiment sau pentru ca unele tuburi duc mai mult decit scrie in catalog.

Ridicind temperatura anodului fata de catod va exista riscul ambalarii termice.

Ambalarea termica depinde de diferenta de temperatura, mai mare a anodului fata de catod, dar si de apropierea si respectiv suprafata de emisie dintre cei doi electrozi.

Transferul de caldura se face intotdeauna de la sursa calda la sursa rece. Daca anodul e mai rece decit catodul, atunci nu va fi posibil transferul de caldura de la anod la catod iar ambalarea termica ar fi imposibila. Caz in care tubul e perfect stabil termic.

Pentru ambalare termica e obligatoriu ca anodul sa aibe o temperatura mai mare decit catodul.

Chiar daca un tub e stabil termic la un moment dat, pot interveni factori precum puterea auditiei rezultind Pd diferita in anod ce poate schimba starea tubului in conditiile in care exista o posibilitate mare de influenta termica anod-catod rezultata din apropierea mare dintre electrozi si suprafata mare de emisie termica.

Editat Februarie 7, 2018 de adigh

[victordascalescu54]

OK, dar lasind partea strict teoretica laoparte, poate comenta cineva tabelul pe care l-am atasat ieri la#38

Cum vedeti posibila imperechere fata de valorile obtinute?

 

[tm07uxo]

Electroni generati de un catod supra dimensionat vs. grila ce nu-i poate controla lovesc tot ce le iese in cale.. suprtii de grila, elemente de rigidizare, suporti de getter etc. smulgind alti electroni suplimentari ce fac sa creasca si mai mult haosul..iar anodul se supra incalzeste si datorita efectului mecanic provocat de inpactul electronilor nu numai de trecerea curentului anodic. Luati un cui si loviti-il pe o nicovala cu ciocanul numai de trei ori si veti constata ca e fierbinte...similar si anodul e posibil ca la un moment dat sa fie mai fierbinte precum catodul....Luind in considerare masa mult mai mare a anodului fata de catod bilantul energetic este favorabil anodului asa ca cred ca cele scrise de colegi forumisti sa fie reala.

[THOMAS]

Foarte corect ce spune colegul @dvb.!

Tabelul arata exact comportamentul acestui tub,insa puteti face perechi asa cum spune @dvb cu toate ca in timp nu stim ce se va intampla.

 

L.E puterea disipata de anod este puterea maxima ce o poate disipa anodul prin caldura fara ca el sa ajunga la "rosu",in momentul cand anodul va ajunge la rosu,sigur va aparea si emisia secundara.Temperatura catodului este foarte mare avand in vedere ca este incandescent,asa ca anodul nu va va avea sau depasi temperatura catodului decat atunci cand si el va avea aceeasi culoare ca a catodului,caz in care nu mai putem vb de un dispozitiv electronic ce s-ar numi tub/valva/lampa....,sa nu uitam si de faptul ca si G1 poate ajunge la temperaturi inalte datorita asezarii in imediata apropiere a catodului,iar proprietatile electrice ale materialului din care este facuta G1 se vor schimba si chiar campul electrostatic generat in jurul acestei grile va avea de suferit,la temperaturi inalte,mai mari decat temperatura Debye(Tref=20*C),rezistivitatea variaza liniar cu temperatura.

 

Ca fapt divers, cred ca tuburile 6C18C par a fi mai stabile termic comparativ cu tubul 6C33C,parerea mea!

 

6C33C in interior:

 

Editat Februarie 7, 2018 de LMOlimpiu

[victordascalescu54]

 

 

Se pot considera imperecheri in plaja de 10, 5, 3 si 1%, depinde de pretentii... evident ca valorile vor evolua in timp

10,5,3,1 % ce anume?

[flomar60]

10%....5%...3%...1%....diferente intre 2 lampi testate....