Alimentarea transformatorului cu tensiune alternativă redresată

[Marian]

Asta pe principiul "cat poate fi fortata teoria", adica pana la urma si flyback poate teoretic sa dea iesiri simetrice si de mare putere, chiar si 1kW; si semipuntea poate face baza unui invertor de sudura, si push-pull poate fi alimentat de la retea, si...si putem asculta muzica fara nici o sursa de alimentare ( nici macar baterie ), si...si teoretic al naibii de multe sunt posibile. Totusi este complet irelevant pentru ca:

Se vorbeste strict despre 1 dioda inseriata intre traf si retea, deci 50hz obligatoriu

Nu putem totusi ramane la subiect?

[Mark S]

Marian, relevanta frecventei este ca impedanta creste exponential cu frecventa....Nu eu sau Tessla sustin asta, au facut-o altii cu 100 de ani inainte...si tot ei au verificat prima data in practica. Noi nu facem decat sa constatam un fapt

 

 

PS. Avum am vazut ultimul post al tau, si cu asta sunt absolut de acord

PS2: de curiozitate am facut acel experiment si rezultatul e asta: un traf dimensionat ptr 50Hz AC, functioneaza prost si cu randament mic la 50Hz, curent pulsatoriu.

Editat Ianuarie 17, 2018 de Mark S

[Marian]

Un fapt care n-are nici o legatura cu subiectul, ci este doar o cautare disperata de argumente justificative.

[Mark S]

Ma rog, subiectul e la sectiunea incepatori, care poate mai vor sa si invete.

Cred ca mai practic si mai frumos este sa inveti principii de baza ale curentului alternativ, in functie de frecventa, decat sa te chinui cu transformatoare de retea.

O sursa de curent e preferabil sa o cumperi, "home made" costa cel putin la fel+chinuiala.

Pe cand, sa treci de la o banala sursa la intelegerea bazelor inaltei frecvente, eu cred ca poate fi tare util unui incepator.

[UDAR]

Marian, relevanta frecventei este ca impedanta creste exponential cu frecventa....Nu eu sau Tessla sustin asta, au facut-o altii cu 100 de ani inainte...si tot ei au verificat prima data in practica. Noi nu facem decat sa constatam un fapt

Nu exponențial ci proporțional ( dacă celelalte mărimi sunt constante ) . Asta doar pentru rigoare .

Și totuși, vorba lui@marian, hai să rămânem la subiect . Înțelegerea bazelor frecvențelor înalte chiar nu face parte din el.

 

 

În aceeași ordine de idei - adică rămânerea la subiect . Sper să pot face niște teste în weekend să vedem dacă și mai ales cât se saturează miezul în experimentul cu dioda serie cu transformatorul . Pentru că încălzirea transformatorului, care nu se pune în discuție, are două surse de pierderi - pierderi în miez datorită saturației sau apropierii de saturație și pierderi în cupru ( primar) datorită curentului efectiv mult mai mare față de regimul normal. Să vedem care sursă contribuie mai mult - teoretic și practic.

Editat Ianuarie 17, 2018 de UDAR

[TESSLA]

1. Cum eviti saturatia? Este un lucru absolut obligatoriu, si la alimentare normala este simplu de realizat printr-un numar de spire per volt corect dimensionat. Cum o faci aici?

2. Cum estimezi pierderile?

Se subantelege ca NU exista alternativa rebobinarii si nici a modificarii miezului, deci?

Si nu-mi veni cu o disertatie semidocta, scurt si concis, cum eviti fumul?

 

 

Da colegul Mark S cum l-a evitat?

Eu nu inteleg de ce te faci ca nu pricepi ce am vrut eu sa pun in evidenta. Atat vreme cat nu alimentezi cu o tensiune perfect continua, o sa obtii ceva ib secundar. Asta era discutia. Sigur ca trafului poate nu-i convine, dar cumva, pentru o perioada de timp o sa functioneze.

Cat despre disertatiile mele semidocte, o sa iau asta ca un compliment. Stii vorba aia, snt atat de prost, dar cand ma uit in jur prind curaj!

P.S. Ca sa fiu si mai bine inteles, am zis si in topicul celalalt ca nu e recomandat sa alimentezi asa. Nu recomand nimanui sa redreseze tensiunea ca sa alimenteze un traf pentru a modifica tensiunea din secundarul sau. Era doar un exercitiu teoretic, daca se obtine ceva in secundar sau nu.

[Marian]

...Sigur ca trafului poate nu-i convine...

Tocmai asta tot incerc sa demonstrez!

Se da un traf de retea dimensionat sa functioneze normal la o alimentare normala de la retea, si se cere alimentarea lui prin dioda.

Nu ma intereseaza divagatii gen frecventa sau inductanta mai nu stiu cum, ma intereseaza strict subiectul, si este o aberatie deoarece nimic nu-ti garanteaza ca nu te vei lovi de saturatie, nimic nu-ti poate lamuri regimul la care ar trebui sa lucreze si daca acesta este unul sigur. Este irelevant ce obtii in secundar atata vreme cat dupa cateva minute poate iesi fum din traf, tocmai asta tot incerc sa lamuresc.

 

 

Stii vorba aia, snt atat de prost, dar cand ma uit in jur prind curaj!

Stii vorba aia, nu te flata singur.

[TESSLA]

Nu ma flatez, dar eu tot prind curaj vazand cate stiu absolventii din domeniu.

Eu am vrut sa spun ca e o diferenta intre tensiunea continua, provenita dintr-un acumulator de exemplu, si cea obtinuta prin redresare. Si ca simpla redresare nu e suficienta ca primarul unui traf sa se comporte ca un scurt.

[Vizitator]

Exista documentatie pe net pt toata lumea, nu trebuie decat liceul ca sa intelegi o mare parte din documentatie, adica atat cat e nevoie la nivelul la care ne invartim noi pe forum. Si sigur citind si recitind cu atentie nu mai spui prostii pe aici. Si recunosc, daca nu intram pe forum nu as fi descarcat nici 10% din ce documentatie am.

Nu voi citi insa nici 10% din ce am salvat in anii ce mi-au mai ramas dar cand am cu adevarat nevoie de ceva exista sansa sa gasesc chiar daca de multe ori caut zeci de minute. Incerc acum ca am timp sa pun si cate un printS. cu cuprinsul fiecarui pdf, sa vad daca am puterea sa fac pt atatea.

Exemplu:

 

Si o parte din documentatia despre circuite magnetice si surse in comutatie:

[TESSLA]

Documentatie exista cata vrei. Se poate incerca si la biblioteca.

Demult, dupa ce am construit un miniredresor pentru acumulatoare auto dintr-un traf nu foarte puternic si o punte redresoare cu diode RA220, mi-a venit urmatoarea idee: Daca alimentez secundarul unui traf din redresorul construit, oare obtin ceva in primar (am vrut sa folosesc traful ca ridicator de tensiune)? Teoria pe care o cunosteam atunci ma indemna sa spun ca nu voi obtine nimic, intrucat curentul continuu nu se induce. Cand am facut proba, surpriza, obtinusem vreo 60-70 de volti, nu imi mai amintesc exact. Sigur, ca montajul nu a fost lasat sa functioneze mult, pentru ca la un moment dat ar fi cedat ori redresorul ori traful. Apoi a urmat si experimentul cu un releu vibrator. Dupa ca am observat practic neconcordanta am gasit si explicatia.

[rasputin]

Fiţi buni, nu transformaţi şi acest subiect, nu-l duceţi la nivelul celui de la bodegă.

Colegul UDAR este pe calea cea bună, ce-i reproşez este doar o hiper-exaccitate (nu mă lasă inima să spun că se complică prea mult luînd în calcul toate armonicele; după mine era suficient să aducă în discuţie armonica cea mai mică, aceea de 50Hz).

Ideea ar fi că dînsul are percepţia fenomenelor, dar, pentru a fi înţeles, e bine să facă simplificări. Dînsul, cel puţin din startul luat, arată că înţelege fenomenele.

Pentru cei “de pe margine”: Colegul UDAR încearcă doar să explice fenomenele, el nu încearcă să fundamenteze folosirea transformatorului în curent continuu pulsatoriu, dar nici contrariul, el nu încearcă să pună la „zid”, concluziile vor veni la sfîrşit.

Colegul UDAR (nu-l luaţi ca pe un sfat, nu-n-drăznesc nici a spune sugestie), eu mi-aş fi fundamentat explicaţiile folosind valorile efective (sau eficace) şi armonica cea mai mică.

Colegul marian, nu vă pare ciudat că un amărît de pistol de lipit, un amărît de trafo, ca cele la care au făcut referire colegii fanelforum şi Mark S, nu intră aşa uşor în saturaţie dar transformatorul folosit de dumneavoastră în teste se suprasaturează (saturează) ?. Chiar nu vă pare hilar că un trafo de dimensiuni mici nu intră în saturaţie dar unul de dimensiuni (putere) mari intră aşa uşor în saturaţie? Nu vă grăbiţi a răspunde, gîndiţi doar la numărul de spire pe volt (taman formula sugerată de dumneavoastră), la secţiunea sîrmei şi, prin extensie, la rezistenţa ohmică. Vedeţi la care trafo e mai mare şi legaţi aceste valori de tensiunea eficace (eu îs de şcoală veche, fiţi buni ca acolo unde eu spun “eficace” voi s-o percepeţi pe rit nou, adică efectivă) şi de efectul termic al curentului electric.

Vă rog nu îndemnaţi la răspuns, doar gîndiţi, timp în care colegul UDAR va veni cu noi lucruri. De-i musai, am să îndemn cu dumneavoastră la vorbă, eu zic că-i bine să aveţi răbdare, aşteptaţi să-şi spună povestea colegul UDAR.

 

Pentru toţi (“toţi” însemnînd cei ce vor citi acest subiect) îmi permit a vă atrage atenţia asupra cuvintelor academicianului A.Migdal:

“Ştiinţa nu este aceea care spune că o sută de babe nu au văzut o fantomă, ştiinţa este aceea ce se întreabă ce este aceea ce au văzut cele o sută de babe.”

 

Pe de altă parte, tot Migdal, pornind de la cele spuse de Albert Camus despre artă, spunea că: Ştiinţa păşeşte pe o potecă îngustă între două prăpăstii: pe o parte – superficialitatea, de cealaltă -dogmatismul . Astea fiind cele două laturi ale pseudoştiinţei.”

[Mark S]

Nu exponențial ci proporțional ( dacă celelalte mărimi sunt constante ) . Asta doar pentru rigoare .

 

Era o referire la o afirmatie a mea, cum ca impedanta ar creste exponential cu frecventa.

M-am grabit in afirmatii si de dragul informarii corecte, confirm cele spuse de UDAR. Intre impedanta si frecventa este o relatie proportionala, intradevar.

[Vizitator]

Citat: 1. O tensiune sinusoidală cu amplitudinea de 325v ( 230Veff ) și frecvența de 50Hz , trecută printr-o diodă ( deci redresată simplă alternață ) generează la ieșire un semnal complex compus din :

- o componentă de CC cu amplitudinea de 104V

- o componentă de 50Hz cu amplitudinea de 163V ( 115V eff )

- o componentă de 100Hz cu amplitudinea de 69V

- o componentă de 200Hz cu amplituidinea de 19V. etc.

Armonicile superioare sunt defazate la origine cu 90° față de fundamentala de 50Hz.

Asta ar insemna ca punand in catodul diodei redresoare un condensator infinit inseriat cu un bec de 115v, acesta se aprinde la intensitatea maxima?

[UDAR]

Nu, la jumătate - componenta de 50Hz . Celelalte armonici , în primă aproximație, nu generează putere activă fiind defazate cu 90°.

 

 

EDIT . Scuze, n-am fost atent . dacă e de 115V , da.

Editat Ianuarie 19, 2018 de UDAR

[Vizitator]

Cred ca ceea ce ai scris este valabil pt sarcina rezistiva. Pt sarcini reactive nu cred ca mai este valabil. Un generator de tensiune tine tensiunea constanta nu doar generand curent cat are nevoie sarcina dar si absorbind curent cand cineva din exterior se suprapune pe sarcina. Doar asa se poate intoarce in retea energia din sarcinile inductive de se supara furnizorul la un cos fi mic. Revenind la schema noastra, un condensator serie cu un bec dupa dioda nu vor putea fi parcurse de curent pt ca se incarca cond la varful tensiunii din secundar iar dioda nu va da voie la recuperarea energiei din cond pt a putea incepe ciclul invers.

Din nou zic ca formulele sunt valabile daca iau semisinusoidele respective cu un releu rapid sau cu un MOS (deci ceva bidirectional) si nu cu o dioda.

Cu bobina este alta problema, ea poate fi parcursa de curent continuu iar prin autoinductie poate impune curent prin dioda din energia inmagazinata descarcand miezul. Acest lucru se poate observa in oscilograma mea cu dioda si in gol cand tensiunea inversa dispare brusc. Testul cu condensatorul dupa dioda poate fi facut de oricine rapid, nu trebuie facut direct pe retea ci pe un secundar de 12v si cu un bec auto.