Detectoare simple in FIF

[puriu]

Cateva cuvinte despre antene. Superreactia este extrem de sensibila si nu are nevoie de antene cu castig mare pentru banda FM din FIF. Banda dinamica este de cca. 80 dB, intre 100 nV si 1 mV. Peste 1 mV detectorul distorsioneaza grav. Banda se poate deplasa in sus prin modificarea regimului de blocare sau prin atenuarea semnalului. In detectorul simplu, fara preselector, intra si multe zgomote din afara benzii, inclusiv paraziti din retea. Acestea reduc sensibilitatea maxima a detectorului, indiferent de antena folosita.

La detectorul nostru se poate pune o antena verticala de cel mult 30 - 40 cm pe intrarea RF2 sau una ceva mai lunga pe intrarea RF1. Cu aceste antene se pot receptiona posturi slabe sau de peste "orizontul electric" doar in lipsa parazitilor. Posturile cu semnal mare se vor asculta de preferinta in regim de reactie sau homodina.

O antena mai putin sensibila la paraziti este o bucla intre o intrare si masa. Lungimea firului buclei nu poate fi mai mare de 30 - 40 cm deoarece formeaza un circuit oscilant serie cu capacitatea de intrare si sunteaza astfel intrarea in jurul frecventei de rezonanta serie. Semnalul la intrare este mai slab decat in cazul antenei verticale, dar mai curat.

Pentru a obtine performante mari, intre antena si detector trebuie introdus un etaj preselector care sa elimine zgomotele din afara benzii semnalului receptionat. Acest etaj nu este nevoie sa contina un amplificator (zgomotos), dar sa aiba cel putin un circuit acordat care sa realizeze si adaptarea de impedanta cu antena utilizata.

In figura de mai jos se prezinta, in forma cea mai simpla, un preselector pentru orice antena. Circuitul RaCa este acordat pe frecventa semnalului receptionat sau pe mijlocul benzii (144-146) receptionate.

Condensatorul Ca poate fi fix, un trimer, un condensator variabil, sau un circuit cu varicap.

Antena este conectata la o priza pe bobina La, astfel incat semnalul la iesirea RF2 sa fie maxim. Intrarea de antena se poate realiza si cu o bobina auxiliara cuplata inductiv cu La.

[Mark S]

Bune sfaturile.

Primele teste incercate de mine, au dat rezultate putin contradictorii din pct de vedere logic.

Afirmati ca un receptor suprreactie poate duce sensibilitatea pana la 100nV. M-am uita de curiozitate la performantele aparaturii de ultima generatie ptr radioamatori si am vazut cea mai buna sensibilitate ca fiind 130nV, adica ceva mai slaba decat a unei superreactii. Asta deocamdata nu e un paradox, din pct de vedere teoretic, admit ca superreactia sa fie superioara unei scule profesionale, in ce priveste strict sensibilitatea.

Paradoxul e in alta parte, cum am zis, am construit o superreactie, un mic emitator ptr teste si am comparat sensibilitatea superreactiei versus un receptor tripla schimbare de frecventa, facut de mine. In cazul 2 sensibilitatea e categoric mai buna, de unde aparent s-ar trage concluzia ca acel receptor ar avea sensibilitatea sub 50nV, ceea ce nu prea cred, desi e supersensibil.

O sa reiau experimentul, tinand cont de sfaturile dvs.

Testul a fost facut la 168Mhz, poate e bine sa spun si asta. Am ales portiunea astea a benzii ptr ca am gasit-o foarte linistita dpdv al perturbatiilor. Cum am spus, cele mai apropiate emitatoare puternice sunt la foarte mare distanta , zona in general e foarte linistita in ce priveste QRM.

Editat Ianuarie 17, 2018 de Mark S

[puriu]

In FIF si UIF exista un QRM garantat: semnalul canalelor TV prin cablu care "evadeaza" in spatiul liber. Se aude bine semnalul de sincronizare cadre si, mai slab, sunetul. Restul este ocupat de banda video. E greu de gasit un spatiu mic si linistit intre doua canale.

[Mark S]

E adevarat, dar am mai spus, locuiesc intr-o zona de munte, casele sunt rasfirate, iar majoritatea merg (ca si mine de altfel) pe antena satelit. Exista si "cablu normal", dar e destul de departe.

Antena exterioara e un simplu dipol din 2 telescopice, pusa la 3 m de pamant (nici macar pe casa), intr-o zona unde semnalul de la cablu e aproape inexistent. Pe radio cu amplificator il prind intradevar, dar daca pun mufa la TV, nu se vad decat ceva dungi, in doar 2 locuri.

Singurul perturbator era un regulator in comutatie de la Electrica, dar dupa insistente l-au schimbat de aproape 2 luni. Conditiile sunt deci aproape ideale ptr teste RF...

Editat Ianuarie 18, 2018 de Mark S

[mila]

Esti o persoana fericita dpdv QRM.

Eu stau la oras si zgomotul e general

[puriu]

Toti sunteti mai fericiti decat mine. Am in fata o fereastra si un balcon inchis, spre ENE. Intre mine si Romania este blocul meu si inca unul la fel de mare, gros si armat. Pe masa am un "magar" cu o sarma vericala pe post de antena, in care ultrascurtele intra prin contrabanda.

Cu toate astea, se intampla sa aud avioane de la zeci de km, radioamatori de la sute de km, etc. Cu un detector simplu (1AD).

Unii se mandresc cu un Yagi cu zece elementi, eu am alte satisfactii.

[Mark S]

Subscriu. " Cel mai bun amplificator este antena "...o vorba care nu mai e valabila azi, din cauza QRM. Prezentul si viitorul e asta, un receptor cat mai sensibil si o antena cat mai mica. Nici asa QRM-ul nu poate fi evitat complet, dar exista o diferenta considerabila.

[puriu]

Mai este o zicere: "pentru o legatura radio conteaza, in ordine, receptorul, antena si emitatorul".

Eu as pune pe primul loc operatorul. Cu un secol in urma nu existau radioamatori. Erau profesionisti adevarati. Cu aparatura primitiva a vremii isi faceau foarte bine treaba. Mai tarziu, in lagarele germane, ascultau clandestin Radio Londra cu receptoare improvizate de ei. Sa incercam sa fim si noi la inaltimea lor.

[Vizitator]

Mai este o zicere: "pentru o legatura radio conteaza, in ordine, receptorul, antena si emitatorul".

[...]

 

Pentru foarte multi dintre noi, azi zicerea trebuie modificata astfel: "pentru o legatura radio conteaza, in ordine, lumea inconjuratoare, antena, receptorul si emitatorul".

Majoritatea radioamatorilor, mai ales din zonele urbane, sunt puternic afectati si restrictionati de "lumea inconjuratoare", adica de legislatie, de vecini, de imposibilitatea instalarii antenelor, de zgomotele electrice ale lumii inconjuratoare, etc.

Cunosc nu numai RA care au deja aparatura performanta si si-ar permite antene performante dar nu le achizitioneaza pentru ca nu le pot instala din motiv de "lumea inconjuratoare", dar stiu de cazuri de RA care timp de 10 ani au avut antene Yagi sau quad multiband de HF ... depozitate in debara si in final au trebuit a le vinde fara a le putea instala vreodata.

[Mark S]

Revenind la subiect, eu cred ca acel zgomot (fasait) e zgomotul termic al tranzistorului.

Oscilatia apare prin introducerea in faza la intrare a unei parti din semnal. Iar daca semnalul lipseste, sau e sub nivelul zgomotului, insusi zgomotul termic al tranzistorului o declanseaza. In consecinta un tranzistor low noise da rezultate mai bune. Ce parere aveti?

[puriu]

Cred ca unii entuziasti s-au plictisit deja de banda WBFM si vor ceva mai greu si mai interesant.

Urmeaza, in ordinea dificultatii, banda aero (airband). Este banda FIF dintre 112 si 137 MHz in care au loc legaturile radio ale aviatiei civile (cealalta este undeva mai sus, nu e treaba noastra). Banda este impartita in mod traditional in canale decalate la 25 kHz. Mai nou, acest interval s-a impartit in trei canale de cate 8,33 kHz. Canalele suplimentare se folosesc acolo unde este mare inghesuiala, la noi nu e cazul. Modulatia este exclusiv AM full (purtatoare si doua benzi laterale), foarte asemanatoare cu cea din UM, unde canalul este de 9 kHz.

Spatiul aerian este impartit in zone controlate de cate un turn de control, asociat de obicei unui aeroport, caruia i s-a alocat o anumita frecventa. Pe aceasta frecventa toate navele aeriene din zona comunica cu turnul si intre ele. Aceste frecvente sunt publice (Google). Uneori aeroporturile au si alte frecvente pentru zona apropiata si pentru servicii la sol. Si aerodroamele mici, fara turn de control, au alocate frecvente pentru comunicare cu avioanele, helicopterele sau planoarele care le utilizeaza.

Partea buna este ca amatorul de receptie nu trebuie sa exploreze in permanenta toata banda, ci sa urmareasca frecventa din zona lui, eventual si din zonele vecine (DX-uri). Alta parte buna este ca detectoarele simple demoduleaza foarte bine AM. O parte mai proasta este ca, in restul FIF, nu exista statii cu emisie continua ca in banda FM. Pentru cine studiaza si dezvolta un receptor FIF si nu are un generator, este o catastrofa. Din fericire, au aparut canalele TV prin cablu. Echipamente lasa sa scape in afara foarte putin din semnal, dar suficient pentru nevoile noastre.

[Marele Savant]

Traficul aerian poate fi asculta si aici:

https://www.liveatc.net/

[puriu]

Canalele TV din FIF sunt distantate la 7 MHz. Pe fiecare canal (analogic) se aude bine semnalul de sincronizare cadre (AM) de 50 Hz. Cu 5,5 MHZ mai sus se afla subpurtatoarea de sunet modulata in frecventa (WBFM) cu amplitudine de zece ori mai mica. Se aude, deci, mai slab. Intre sunetul unui canal si semnalul sincro al canalului urmator este un interval de 1,5 MHz. Cand se fac reglaje pentru o frecventa oarecare, pe care mai tot timpul nu se emite, se foloseste cea mai apropiata frecventa TV. Pentru inceput, se pot cauta canalele cu antena receptorului in apropierea cablului. Frecventele canalelor, pentru fiecare societate si oras, sunt publice. Cine are un generator, dar pentru frecvente sub 100 MHz, poate folosi o armonica a semnalului generat. Cele spuse sunt valabile si pentru celelalte benzi din FIF.

Detectorul nostru poate fi folosit in banda aero numai in regim de superreactie si cu o antena verticala, de exemplu de 40 cm. Condensatorul de blocare Cb poate avea 4,7 nF, o valoare potrivita si pentru banda aero si pentru banda FM. Inductanta bobinei trebuie redusa cam la jumatate fata de cea a bobinei pentru banda FM (7-8 cm de sarma de 0,8 -1 mm). O solutie mai buna este pastrarea bobinei FM si adaugarea unui al doilea varicap ca in figura de mai jos. Cu un intrerupator K' se pot receptiona astfel ambele benzi.

 

[Mark S]

Am testat intre timp cateva variante ( cu bobina in colector sau in baza ), iar concluzia e ca toate merg la fel, doar reglajul difera un pic.

Scopul final e construirea unu receptor cu cca 10 benzi, bazat pe detectoare cu superreacte independente, fiecare cu banda lui.

Am ales deci varianta cea mai simpla, adica cea care necesita cele mai putine piese.

Chiar daca receptorul e simplu, trebuie sa aiba si performante cat se poate de bune. Decodoarele testate au fost cu autoblocare.

Am citit despre cele in care oscilatoarul de blocare e separat, dar intreb si pe autorul topicului ( si pe cine se mai pricepe ), ce avantaje are aceasta metoda.

Chiar daca aleg la final metoda cu oscilator de blocare separat, constructia se va complica doar putin, va fi un singur oscilator ptr toate detectoarele.

Editat Ianuarie 21, 2018 de Mark S

[puriu]

Avantajul ar fi reglarea frecventei si a formei semnalului de blocare pentru diverse semnale (ex. NBFM).

Un amic aude armonicile unui versatester in FIF si nu stie care este ordinul unei armonici, respectiv frecventa FIF.

Putina algebra ajuta. Se receptioneaza armonica de ordin necunoscut n si se noteaza frecventa f a versatesterului. Se reduce frecventa acestuia pana apare urmatoarea armonica, de ordin n+1. Se calculeaza diferenta d intre cele doua frecvente. Ordinul necunoscut al armonicii este: n = f/d - 1. Frecventa necunoscuta este: F = n*f = f(f/d -1).

Am verificat si eu. Cu o superreactie se aud bine, de la 1 m, peste 20 de armonici la versatesterul E 0502, fara cablu la iesiri si pe orice pozitie a butoanelor. Semnalul scapa dinaintea comutatoarelor, nici aparatul nu are ecrane bune in interior.