Detectoare simple in FIF

[VAX]

Ce rost are sa utilizezi (cu performante scazute) stabilizatoare de tensiune in circuite de RF, sau chiar la joasa frecventa, cand lucrurile se pot rezolva simplu si corect cu tranzistoare (bipolare, FET-uri) ? Poate ca in situatie de forta majora, daca dau cu nucleara si stam ascunsi prin canalizare, unde nu avem piese obisnuite la dispozitie.

 

[VAX]

Am cautat pe net scheme de detector cu superreactie, cu dioda tunel. Cu greu am gasit o schema interesanta (gandita "cinstit", chiar buna de incercat!), la un brevet de inventie din anul 1962.

https://patentimages.storage.googleapis.com/ee/84/8f/f3ea79d736cb33/US3260953.pdf

 

Utilizeaza o singura dioda tunel (19) si o dioda punctiforma pentru detectia semnalului RF (31). Cuplarea la antena se face inductiv (25). Circuitul oscileaza simultan pe doua frecvente, cea de RF (determinata de elementele 24, 23 si 26 de pe schema), respectiv pe frecventa de blocare periodica a oscilatiei RF (determinata de 21, 18 si 17).

Inductanta bobinei 24 si capacitatea de acord 23 se aleg in functie de frecventa de lucru (RF -receptie), iar inductanta 17 si capacitatea 21 sunt astfel incat frecventa de blocare sa fie de ordinul zecilor de KHz. Capacitatea 21 trebuie sa fie mare (nF) in raport cu 23 (pF sau zeci de pF).

Cu rezistorul 26 se amortizeaza circuitul RF astfel incat oscilatia sa fie sinusoidala. Cu 26 de valoare prea mare oscilatia RF este nesinusoidala (de relaxare - cam nasol! - belea). Cu 17 se regleaza amortizarea circuitului LC alcatuit cu 18 si 21, astfel incat oscilatia de frecventa ultraacustica sa fie tot sinusoidala (nu deformata - de relaxare). 

Schema este de principiu, ii lipseste divizorul rezistiv de tensiune din alimentare. 

Am sa incerc o simulare cu dioda lambda in locul diodei tunel, pentru ca Circuit Maker nu are in biblioteca de componente model corespunzator acestui tip de dioda. 

Daca schema va functiona (daca apar pe oscilograma pachetele de oscilatii), voi completa schema din brevet cu partea lipsa (divizorul din alimentare), astfel incat sa poata fi incercata practic de cei care detin diode tunel.

 

[Vizitator]

Postez si eu o idee pe care de mult timp ma bate gandul sa o incerc, dar timpul, bata-l vina... 

http://members.iinet.net.au/~cool386/6BL8_srrx/6BL8_srrx.html

 

Pare un receptor interesant. Bine, nu ma astept la performante, stereo, etc. Un radio simplu de ascultat in bucatarie...

 

De altfel, intregul site e super interesant...

http://members.iinet.net.au/~cool386/

Editat Mai 17, 2019 de Vizitator

[VAX]

Am simulat functionarea detectorului cu superreactie (super-regenerative) cu dioda lambda si am constatat ca merge. Cu siguranta va functiona in realitate, asa ca le recomand curiosilor sa-l testeze. 

 

Cu R3 se stabileste tensiunea de polarizare a diodei lambda, astfel incat punctul static de functionare sa fie in punctul de inflexiune (sau aproape de el) de pe caracteristica U-I a diodei, in zona cu rezistenta dinamica negativa. Trebuie ca divizorul de tensiune cu R4 si R5 sa aiba rezistenta echivalenta suficient de mica, astfel incat dreapta de polarizare sa intersecteze caracteristica U-I a diodei intr-un singur punct, in zona cu rezistenta dinamica negativa. Daca rezistenta echivalenta este mare, circuitul functioneaza in regim de bistabil.

Valoarea R6 se stabileste astfel incat oscilatia de joasa frecventa (de blocare) sa fie sinusoidala (aproape), dar suficient de mare incat sa produca blocarea oscilatiilor de RF. Dupa stabilirea valorii optime se poate inlocui cu rezistor de valoare fixa (putin mai mare).

Rezistorul R7 (trimer neinductiv) se regleaza astfel incat sa apara oscilatii de RF, dar sa ramana aproape sinusoidale.

Circuitul nu functioneaza prin autoblocarea oscilatiilor (deci cu caracteristica de transfer logaritmica), ci ca unul cu blocare externa a oscilatiilor de RF.

Antena se cupleaza inductiv la circuitul RF (L1,C6), cu o bobina cu cateva spre (doua sunt suficiente), sau pe o priza la L1. Merge si cuplaj capacitiv cu un condensator de 2-3 pF legat la punctul cald al circuitului RF. 

 

Aici aveti oscilograma tensiunii de blocare, pe C5. Frecventa este de aproximativ 120 KHz.

 

 

Oscilograma tensiunii de RF:

 

 

Detaliu:

 

 

Tensiunea dupa dioda de detectie:

 

 

Se observa resturi de tensiune RF, deci mai trebuie filtrata.

 

Cine este interesat de circuitul acesta poate sa puna intrebari. Insa schema este clara, asa ca spor la lucru!

 

[VAX]

Cred ca ati remarcat ca rezistorul Rs (2 ohmi) a fost introdus in schema pentru a simula pierderile din circuitul LC. Cand construiti practic montajul respectiv nu puneti rezistorul acela. 

Dupa cum se vede, am suntat bobina L2 pentru a obtine regimul de oscilatie sinusoidala. In acest mod nu este afectata polarizarea diodei atunci cand se umbla la R6 si se regleaza amortizarea.

 

Acum va prezint schema detectorului cu dioda tunel.

 

 

Alimentarea se face din baterie cu tensiunea mica, chiar de 1,5 V in caz ca se utilizeaza dioda tunel cu Ge. Singura problema este data de stabilirea valorilor pentru R1 si R2. Pe schema sunt trecute valori neverificate (si necalculate). Valorile pentru R1 si R2 depind de parametrii diodei (Ip, Iv, Up, Uv) si de tensiunea de alimentare. Rezistenta echivalenta a sursei Thevenin, egala cu R1R2/(R1+R2), trebuie sa fie suficient de mica, astfel incat dreapta de polarizare sa intersecteze caracteristica U-I a diodei intr-un singur punct de pe zona cu rezistenta dinamica negativa, optim ar fi in punctul de inflexiune. 

In locul rezistorului R5 se pot lega casti de mare impedanta (2000 ohmi - rezistive, nu piezo). Daca se utilizeaza casti piezo, atunci se pastreaza si R5. Asta in cazul in care nu utilizati amplificator audio. 

 

Tunnel diode super-regenerative detector. Am trecut denumirea in limba engleza ca sa o ia Google in evidenta si sa afle si radioamatorii din strainatate de aceasta schema. In general Google ignora paginile scrise in limba romana. Probabil pentru ca nu sunt accesate frecvent.

Editat Mai 18, 2019 de VAX

[franzm]

Ati luat în considerare si varianta de dioda lamda hibrida (jfet+bipolar) precum cea analizata de Ramon Vargas?

Editat Mai 18, 2019 de franzm

[VAX]

@franzm

Nu, pentru ca nu mi se pare alegerea buna. Nu spun ca n-ar merge si asa, dar bipolarele pot sa intre in saturatie (raspuns mai prost la frecventa mare). Am suficiente JFET-uri cu canal p. Cu dioda lambda am lucrat (oscilatoare LC) in laborator cu studentii. Am experimentat si cu diode tunel rusesti (GI304, AI301). De fapt nu stiu ce tip de diode sunt cele cu GaAs, am presupus ca sunt A!301. Am 30, mi le-a dat laboranta de la la laboratorul de fizica nucleara. A facut curatenie in dulapuri, era pe punctul sa le arunce. Se utilizau in aparatura de masurat radiatii (formatoare de impulsuri, monostabile, etc). Au Ip=9mA, sunt cam zgomotoase (F>6dB) pentru receptie, dar sunt perfecte pentru oscilatoare si pentru experimentare. Cele cu Ge au Ip=5mA.

 

=============================================================

Va prezint schema unui receptor cu reactie (regenerative detector), cu dioda tunel, daca discutam despre ele.

Este mai simpla decat la receptorul cu super-reactie. Cu R3 se regleaza reactia (rezistenta negativa din circuit). Este bine sa utilizati doua rezistoare variabile puse in paralel, unul pentru reglare bruta si al doilea (cu R de 10-20 de ori mai mare) pentru reglarea fina. Trebuie sa aiba inductanta mica si firele de legatura sa fie cat mai scurte.

Dioda punctiforma 1N34 merge bine la frecventa de zeci de MHz, dar la peste 100MHz (la super-reactii) este in dificultate, asa ca trebuie inlocuita cu una mai buna. Pana la 200 MHz se comporta satisfacator diodele punctiforme rusesti D20. Mai sus ar fi bune diodele de microunde (1N23, etc).

 

=======================================

Completare:

Trebuie ca dioda tunel sa fie polarizata astfel incat sa functioneze in punctul de inflexiune de pe zona cu rezistenta dinamica negativa (de tip N). Din acest motiv este necesar ca tensiunea de polarizare sa se regleze cu un potentiometru aflat in divizorul de tensiune. Atentie, sa nu ardeti dioda, sa nu fie legata la baterie fara limitare de curent prin rezistor ! Nu suporta greselile.

 

Valorile pentru R1 si R2 sunt orientative.

Circuitul merge si fara sa reglati tensiunea in punctul de inflexiune, dar cu histerezis. 

Circuitul functioneaza perfect ca multi-q (Q-multiplier) cuplat la intrarea unui receptor de unde scurte. Detectia este optionala.

Editat Mai 18, 2019 de VAX

[VAX]

Benzina este, scanteie este, dar nu porneste (motorul). 

 

Cam asa sta treaba si cu aceste circuite de RF, trebuie sa le incerci pe toate partile (le rogi frumos, te mai si rastesti la ele) pana le determini sa functioneze.

In mod evident, de la simulare SPICE pana la montajul concret este de lucrat mult in laborator.

In primul rand se stabileste polarizarea corecta. Sa se cunoasca parametrii diodei (Ip. Iv, Up, Uv), sa se aplice tensiunea corestunzatoare intrarii pe zona cu rezistenta dinamica negativa. Urmeaza sa se verifice daca montajul oscileaza la frecventa joasa (de blocare a oscilatiilor RF) si daca amplitudinea acestor oscilatii este suficient de mare. Prin micsorarea capacitatii si marirea corespunzatoare a inductantei din circuitul rezonant de joasa frecventa se creste amplitudinea oscilatiei. Frecventa fiind joasa, se poate utiliza un osciloscop fara pretentii mari, dar este de dorit sa se apeleze la sonda cu capacitatea mica (activa sau macar cu divizare 1:10, chiar 1:100). Se incearca diverse valori pentru L si C, pentru obtinerea frecventei dorite. Se regleaza rezistenta de amortizare pusa in paralel cu L astfel incat oscilatia sa se apropie de sinusoida, dar sa nu-i scada amplitudinea.

Se umbla la reglajul pentru tensiunea de polarizare aplicata diodei si se observa cum este influentat nivelul oscilatiilor. Ideea este sa se ajunga la punctul de inflexiune de pe caracteristica diodei. Din aproape in aproape, modificand rezistenta de amortizare si tensiunea de polarizare se ajunge in acel punct.

Urmeaza verificarea si reglarea partii de RF. Trebuie sa aveti la dispozitie un osciloscop de banda larga (cu frecventa maxima la peste cat lucreaza detectorul) si cu sonda activa sau cu divizor 1:100 (pentru capacitate la intrarea in sonda de sub 2 pF - estimat). Se pun in evidenta oscilatiie si se reduce treptat valoarea rezistentei de amortizare pana la pragul de oprire a lor. Se mareste putin rezistenta respectiva, astfel incat sa existe oscilatii RF sinusoidale. 

Daca nu dispuneti de un astfel de osciloscop, atunci macar conectati la iesirea detectorului (la catodul diodei punctiforme) intrarea unui osciloscop de joasa frecventa. Se poate vedea cand apar pachetele de oscilatii RF.

La circuitul cu dioda (diode) lambda nivelul oscilatiei RF in absenta diodei punctiforme este destul de mare (peste 2V).

 

 

Dupa lipirea diodei punctiforme, alternantele pozitive sunt limitate datorita intrarii in conductie a diodei.

 

 

Circuitul fiind cu blocare externa a oscilatiilor RF, cu frecventa de blocare constanta, demodularea AM se obtine ca urmare a modificarii lungimii (duratei) pachetelor de oscilatii, in functie de nivelul semnalului din antena. Se modifica tensiunea medie de dupa detectie (pe grupul RC din catodul diodei)

Cred ca ar merge si conectarea diodei punctiforme la o priza a bobinei de RF, pentru ca oscilatia este de amplitudine suficient de mare ca sa deschida dioda. Trebuie sa experimentati intens, sa mancati electronica RF pe paine. Asa veti iesi in castig (invatati chestii noi).

[VAX]

Am gasit pe net o schema (de principiu) similara celei prezentata anterior, cu o diferenta minora la conectarea condensatorului din circuitul LC de joasa frecventa.

 

 

Circuitul simulat anterior functioneaza la fel daca se face modificarea respectiva.

 

 

 

In acel document se spune ca factorul de zgomot obtinut este peste 5dB (cu dioda cu Ip=1mA), ceea ce este mult in acest moment, dar satisfacor pentru montajele de amatori. Cam tot atat aveau factorul de zgomot amplificatoarele de FIF (sub 200 MHz) cu tranzistoarele AF106, cu care lucram in anii '70 si eram multumiti.

Cu tranzistoare de tipul 2SC3355 se obtine amplificare la 1 GHz cu F=1dB, asa se zice in foaia de catalog.

 

=================================

Am cautat cu Google sa vad daca apar la vanzare (in RO) diode tunel si nu a gasit nimic  Nici tranzistoare JFET de tipul 2N5460, 2N5461, 2N5462 nu mai sunt. Erau la pret sub 1 leu. Ce sa mai vorbim despre astfel de piese, ca nici BF214, BF215, BF254, BF255, etc nu se mai gasesc in magazine. Urata treaba !

Editat Mai 19, 2019 de VAX

[VAX]

Puteti sa cumparati tranzistoare P-JFET in capsula SMD si sa construiti dioda lambda pe o placuta imprimata separata, cu care sa experimentati diverse montaje.

 

Am simulat functionarea diodei lambda hibrida (JFET+bipolar) si nu mi-a placut deloc cum merge. Caracteristica statica o are apropiata de cea a circuitului cu JFET-uri complementare, insa cu alte valori pentru cele doua rezistoare din baza bipolarului. Cu valorile de pe net este aiurea de tot. 

 

Aveti aici simularea pentru circuitul cu JFET-uri:

 

 

 

Respectiv pentru circuitul propus de Ramon Vargas (cu valorile rezistoarelor modificate):

 

 

 

In regim dinamic circuitul cu JFET si bipolar nu functioneaza deloc la frecventa mare (zeci sau sute de MHZ). Este bun la frecvente de cel mult zeci de KHz, pentru aplicatii didactice, nu pentru treburi serioase. La frecventa mare apar limitari in functionare din cauza efectului de integrare introdus de rezistoarele din baza bipolarului impreuna cu capacitatile jonctiunii de emitor, respectiv de colector. 

 

Tema pentru acasa:

Simulati cu LT SPICE si chiar cu Circuit Maker functionarea diodei lambda cu circuit hibrid si stabiliti care ar fi valorile minime are celor doua rezistoare, pentru care se mentine caracteristica U-I de tip N. 

Dupa asta sa simulati functionarea unui oscilator LC, cu ambele tipuri de dioda lambda, sa stabiliti pana la ce frecventa maxima merg. In cazul diodei lambda hibride este usor de intuit ca functionarea la frecventa mare presupune valori cat mai mici pentru cele doua rezistoare, respectiv utilizarea de tranzistor PNP cu Ft mare si capacitati interne minime (adica de RF - BF450, BF451, BF324, ...). Cred ca merg si tranzistoarele RF cu Ge (AF106, etc).

 

Tema este pentru tinerii pasionati de electronica, ca nu mai pui saua pe calul batran.

 

 

Editat Mai 20, 2019 de VAX

[VAX]

Asa DA !

 

Am rezolvat problema care impiedica functionarea diodei lambda hibride la frecventa mare. Am pus un condensator de cativa pF in paralel cu rezistorul legat intre baza bipolarului si drena JFET-ului, astfel incat divizorul de tensiune alcatuit cu cele doua rezistoare sa fie compensat in frecventa. 

Cu modificarea respectiva dioda lambda hibrida functineaza corect in detectorul cu superreactie.

Insa frecventa oscilatiei RF este putin mai mica decat la varianta cu JFET-uri complementare, din cauza capacitatii mai mari a structurii lambda. Cu elementele de pe schema (0,2uH si 10pF) initial oscila pe frecventa de 90 MHz (aproximativ), iar dupa inlocuirea diodei lambda cu cea hibrida oscilatia este pe frecventa de 75 MHz (aproximativ).

 

Oscilatia RF (pachetele).

 

 

Se observa doua tipuri de pachete, unele de amplitudine mai mare si altele mai anemice. Acelasi lucru l-am pus in evidenta si la schema cu JFET-uri. Pachetele mai puternice apar la cresterea tensiuni de blocare, iar cele "bolnavioare" la trecerea prin aceeasi valoare a tensiunii de blocare, dar in sens descrescator. Nu am analizat acest fenomen in detaliu si nu stiu sa-l explic, dar am vazut ceva similar intr-un articol de cercetare publicat pe internet.

 

 

Pachetul barosan:

 

Pachetul mititel:

 

 

Oscilatia JF de blocare:

 

Daca folositi dioda lambda hibrida, este bine ca tranzistorul pnp sa aiba frecventa de tranzitie de cel putin zece ori mai mare decat frecventa la care lucreaza. Sunt potrivite BFT-urile (Ft>5GHz). Se poate construi dioda lambda ca micromodul cu componente SMD. Capacitatea de compensare se determina astfel:

- Se pune un condensator trimer si i se modifica capacitatea pana cand se obtine oscilatie de nivel maxim, la frecventa de peste 100 MHz. Se regleaza si tensiunea de alimentare, tot pentru nivel maxim al oscilatiei. Se noteaza valoarea tensiunii, pentru a se proiecta corect circuitul de alimentare a diodei lambda. 

 

 

 

[gica70]

Mai, mai sa te contrazic. Schema asta o folosesc demult la un generator de pana la 60 MHz.

Pll vco_4.jpg.pdf

[VAX]

@gica70

Nu este acelasi circuit. Aduce cu un oscilator Franklin. In circuitul dumneavoastra nu apare dipolul cu rezistenta dinamica negativa.

 

 

=====================================================

Daca se regleaza detectorul sa functioneze in regim liniar (prin cresterea amortizarii circuitului LC - micsorand rezistenta de amortizare), se constata ca pachetele cu oscilatii de nivel mic aproape ca dispar.

 

 

Detaliu:

 

 

 

Sunt aproape sigur ca diferenta intre cele doua tipuri de pachete de oscilatii apare de la asimetria din zona de rezistenta dinamica negativa, in jurul punctului de inflexiune. Si la dioda tunel (adevarata) se observa fenomenul respectiv, parca asa am vazut (pe grafic) intr-un articol descarcat de pe internet. Nu era data vreo explicatie, dar micile oscilatii nu deranjeaza pe nimeni. 

Adica la trecerea tensiunii de blocare prin valoarea corespunzatoare punctului de inflexiune de pe caracteristica diodei, dioda se afla un timp mai lung in regim cu rezistenta dinamica negativa, decat atunci cand tensiunea pe dioda evolueaza in sens invers.

Astept comentarii pe tema asta, ganditi-va, sa lamurim fenomenul. 

Sa fie de la efectul de redresare (RF) pe jonctiunile tranzistoarelor din dioda lambda ? La dioda lambda hibrida redresarea pe jonctiunile bipolarului este mai vizibila la frecventa mare.

 

 

Simularea s-a facut cu pas de 50 ps, pentru rezolutie mare pe grafic si pentru erori mai mici. Cine are calculator puternic (si RAM mare) poate sa simuleze chiar cu pas mai mic.

Editat Mai 21, 2019 de VAX

[VAX]

Postez imagini cu pozitia pachetelor de oscilatii in raport cu tensiunea de blocare, pentru cei care vor sa elucideze misterul celor doua tipuri de pachete.

 

 

 

 

 

 

Este oscilografiata tensiunea din emitorul tranzistorului pnp de la dioda lambda hibrida. Uitati-va la ce valori ale tensiunii de blocare (oscilatia de JF) incep si se opresc oscilatiile RF.

 

Editat Mai 21, 2019 de VAX

[VAX]

Intentionam sa brevetez o schema de detector cu superreactie, derivata din schema detectorului clasic cu autoblocare, cu tranzistor cu baza la masa. Dupa ce am citit legea m-am scarbit total. Te mananca birocratia si reaua vointa a autoritatilor, care ii descurajeaza pe inventatori sa aplice pentru brevetare. 

Legea este facuta avocateste, imbarligat. Nu-mi dau seama daca ce am adaugat eu la circuitul clasic este inventie sau inovatie. Inovatiile nu se mai breveteaza. La americani se breveteaza orice, chiar daca are o grupare de rezistoare in plus.

In consecinta, public pe forum schema respectiva, sa o foloseasca pasionatii de circuite RF. Nu imi dau acordul pentru aplicatii comerciale.

 

Punctul de plecare a fost aceasta schema:

 

 

Rs este rezistenta de pierderi a bobinei din circuitul RF, nu este element de circuit. A fost introdusa pentru buna functionare a schemei la simularea SPICE (cu Circuit Maker). Nu au fost puse pe schema divizorul de tensiune din baza si condensatorul de decuplare, pentru usurarea sarcinii simulatorului.

Acest montaj are cateva dezavantaje:

1. Condensatorul de reactie (C2) este legat la emitorul tranzistorului Q1, in punct cu rezistenta dinamica relativ mare (sute de ohmi - Ie fiind intre 50-200 uA) si variabila (cand tranzistorul trece din conductie in blocare). Este afectat Q-ul circuitului oscilant din colector, care determina selectivitatea detectorului.

2. Tranzistorul intra in saturatie la nivel mare a oscilatiilor si ii este afectata functionarea in RF, pe anumite intervale de timp. Merge si asa (stim bine, ca asa am construit detectoarele cu supereactie cand eram tineri), dar este mai bine ca tranzistorul sa nu se satureze.

3. Pe jonctiunea baza-emitor se dezvolta tensiune RF de amplitudine mare, care duce la intrarea in strapungere a respectivei jonctiuni.

Precizez ca in schemele publicate nu apare rezistorul R4 (2,2K-33K - se determina experimental), al carui rol este de amortizare a oscilatiilor care apar in regim tranzitoriu (la blocarea tranzistorului). Daca inductanta droselului L2 nu este mai mare de 50 ori (aproximativ) decat cea a bobinei de acord (L1), oscilatiile de pe L2 dispar rapid si fara rezistor de amortizare.

 

In consecinta, am adus urmatoarele imbunatatiri:

 

 

Am introdus pe bucla de reactie un amplificator cu tranzistor bipolar in conexiune cu baza la masa, operat la curent de colector marit (Ic=3-15mA) si cu rezistenta de intrare in emitor mica (minim aproximativ 5 ohmi). Scaderea Q-ului, ca urmare a cuplarii prin C2, este redusa si in plus impedanta in emitor este constanta. Creste selectivitatea detectorului. 

Un alt aspect pozitiv al acestei modificari este nivelul redus al tensiunii RF in emitorul lui Q2, acolo unde se conecteaza antena sau etajul amplificator pus inaintea detectorului. 

Dioda D1 limiteaza tensiunea inversa aplicata jonctiunii baza-emitor a lui Q1, iar dioda D2 previne intrarea in saturatie. Cele doua diode trebuie sa aiba capacitatea proprie cat mai mica (sub 1pF ar fi perfect). Pot fi punctiforme (rapide - dopate cu aur), Schottky (varianta optima), sau chiar de comutatie ultrarapida (ns).

 

Va dau si un exemplu de aplicare practica a cestui circuit. 

 

Am desenat schema la repezeala, deci nu am numerotat componente in ordine. Se vede ca detectorul are si amplificator in fata (cascoda Q4, Q2). 

Etajul detector (Q1 si Q2) se ecraneaza, sa nu existe cuplaj cu bobina de la intrare (L4). Antena se poate conecta la o priza pe L4.

 

Am sa proiectez si cateva detectoare simple cu blocare externa, daca se poate cu un singur tranzistor. Asta pentru placerea experimentarii in domeniul RF. Pe net sunt date scheme cam aiuristice, care nu-mi plac.

 

Completare:

Din experienta practica cu ARF inaintea detectorului cu super-reactie, va spun ca de multe ori introducerea amplificatorului blocheaza functionarea detectorului. Ma refer la cele cu autoblocare, ca in schema anterioara, nu la cele cu blocare cu oscilator extern, cu care n-am lucrat. Nu-mi dau seama care este cauza, pentru ca desi exista un cuplaj intrare-iesire intern in tranzistorul din ARF, acesta este destul de mic. 

Recomand ca in locul amplificatorului cu BFR90 sa incercati si un ARF cu tetroda MOSFET (BF964, BF981, etc), cu reactie interna foarte redusa . Sa proiectati cablajul imprimat astfel incat sa fie posibila incercarea ambelor tipuri de ARF.

As fi pus de la inceput ARF cu tetroda MOSFET, dar Circuit Maker nu are in biblioteca de componente astfel de tranzistoare (nici macar simbolul, pentru editarea schemei).

Editat Mai 22, 2019 de VAX