mihai1979 Postat Ianuarie 2, 2018 Partajează Postat Ianuarie 2, 2018 (editat) Seara buna la meșteri! Povestea mea e cam asa : instalatia de incalzire facuta in 2016 din ppr ( sper sa nu gresesc ... teava de plastic coturi si racorduri ce se sudeaza cu plita) centrala montată tot in 2016 dar nepusă in funcționare pt ca inca nu era gata cota de gaz ... Centrala clasica fără condensare (nu are țeavă de evacuare apa in exces ) Umplută instalația la rece , aerisit caloriferele , verificat de pierderi si dupa 2 zile golit totul si " tras pe dreapta " pînă în vara lu" 2017. In vara cuplat gaz , facut teste , semnat hârtii bla,bla ..totul ok . In iarnă... pus pe încălzire și termostat fără fir( radio) . Totul bine si frumos pt 2 săpt după care găsesc motanul pe avarie si presiune 0.6 bar in loc de 1.2/1.4. Reîncarcat iar pînă la presiunea optimă si iar totul bun pt 2 săpt. Verificat lipituri , treceri si altele pt a vedea pierderi si nu gasesc nimic. Scuzati postarea lunga ... Durerea si intrebarea mea e : e ceva gresit la instalație? Are probleme Centrala? Nu se vede nici un semn de umezeala pe perete sau pe lîngă ea .. Va multumesc si astept ceva idei de la dvs . Editat Ianuarie 2, 2018 de mihai1979 Link spre comentariu
dan pin Postat Ianuarie 2, 2018 Partajează Postat Ianuarie 2, 2018 Presiunea in vasul de expansiune? Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Ianuarie 2, 2018 Partajează Postat Ianuarie 2, 2018 Am avut si eu o problema cu centrala,in sensul ca scadea presiunea. Am verificat daca in vasul de expansiune este aer.Am desfacut capacelul de la ventilul de pe vas de axpansiune si am constatat ca nu mai era aer de loc. Am refacut presiunea in vas cu o pompa de bicicleta,dar dupa o zi presiunea era mai mica decit in ziua precedenta, cind am refacut presiunea. Am cautat un capacel de ventil si am cautat pe la magazine O-ringuri care sa se potriveasca in capacel. Am rafacut presiunea in vas si am montat capacelul.De atunci n-am mai avut de-aface cu presiunea in centrala. Am avut oarece emotii, pentru ca discutind cu niste amici,acestia mi-au spus ca s-ar putea ca membrana dintre cele doua compartimente sa fie sparta. In cazul ala, singura solutie, ar fi fost sa cumpar un vas de expansiune. Link spre comentariu
mihai1979 Postat Ianuarie 2, 2018 Autor Partajează Postat Ianuarie 2, 2018 (editat) @ Dan Pin si Geo ... ăăă ... deja is in ceata . Dacă a s fi in tara mi as baga " unghiile" in ea cu ajutorul vostru . Dar nu sint ... Ce se intampla in vasul de expansiune? Se " dilata " apa acolo ? Aerul din ea se pierde pe la ventil care e defectuos ? Ventilul e ceva special sau e ca la pneul auto ? Scuzati intrebarile dar la " mecanica " centralelor is cam in plop . La electronica lor le " nimeresc " . Cind se reface presiunea unde se urmărește daca ceea ce băgăm la pompa e bun ? Pe display ( că mea e " dijitala " ? Uff... cam cu multe întrebări va stresez . Oricum va multumesc pt primele info si pt cele ce le voi primi in viitor . Asa voi avea " bagajul" pregătit cînd îl voi asalta cu dovezi si cu ce tre facut pe prietenul meu care lucrează si face asistenta la firma de unde am luat mâța. Va multumesc iarăși si mai astept răspunsuri si solutii de la voi ! Editat Ianuarie 2, 2018 de mihai1979 Link spre comentariu
yo9hrb Postat Ianuarie 3, 2018 Partajează Postat Ianuarie 3, 2018 Vasul de expansiune contine o "basica" de cauciuc in care se pompeaza aer sub presiune. Rolul lui este sa aiba loc apa sa se dilate (aerul fiind compresibil iar apa nu). Are un ventil identic cu cele auto. Se umfla cu o pompa. Presiunea se verifica cu un banal manometru auto. Defectiunea "basicii" se verifica simplu: se apasa pe "tumburus". Daca iese apa, inseamna ca membrana e sparta. Link spre comentariu
doru3160 Postat Ianuarie 3, 2018 Partajează Postat Ianuarie 3, 2018 Totul bine si frumos pt 2 săpt după care găsesc motanul pe avarie si presiune 0.6 bar in loc de 1.2/1.4. Reîncarcat iar pînă la presiunea optimă si iar totul bun pt 2 săpt. Nu prea seamana cu problemele create de vasul de expansiune.Daca timpul de scadere a presiunii este asa de mare,e posibil pierderea sa fie suficient de mica pt a se evapora si a nu da indicii umede in zona.Se pot urmari pete de saruri si alte alea.Scaderea cu 0,6...0,8 bar inseamna mai putin de o ceasca cu apa.Distribuita pe zile si ore,cantitatea pierduta la un moment dat e suficient de mica,asa incat in doua saptamani nu ramane nici o pata umeda,deci nu asta trebuie urmarit,dar e clar ca e o pierdere si nu vine de la vasul de expansiune.Un vas de expansiune plin cu apa,deci care a pierdut perna de aer,va produce o diferenta de presiune de la cald la rece in instalatie,care nu poate fi trecuta cu vederea,indiferent la ce temperatura se face umplerea...in nici un caz nu asteapta doua saptamani de ''totul bine si frumos'' ca sa produca efecte. Link spre comentariu
blazeu Postat Ianuarie 9, 2018 Partajează Postat Ianuarie 9, 2018 Subscriu. E genul de semi-defect dificil de localizat si "rezolvat" rapid. Puteti incerca sa "accelerati" pierderea marind presiunea, insa nu puteti depasi 3 bari (supapa de siguranta va descarca) si in general presiunea marita va solicita diverse parti (mai) sensibile din instalatie (in sensul ca au pereti subtiri/elastici: schimbatoarele de caldura si vasul de expansiune. Ar fi util de stiut si ce dimensiune are instalatia (nr de radiatoare) Posibilitati de pierdere: etansari piese mobile (robineti, inclusiv cei de retur), inbinari (se poate sa fi ramas un por la o sudura), sau la imbinarea elementilor de calorifer. Am vazut si pierderi la imbinarile din centrala (probabil s-au fortat racordurile, ca nu cred ca pleca din fabrica cu pierderi). Sau "petele de saruri", dar astea se formeaza in timp.... La solutiile "mai vechi" (tevi otel, radiatoare fonta) se producea o colmatare "naturala", prin depunerea (precipitarea) sarurilor din apa. Mai nou, pe plastic nu stiu daca se produce un asemenea fenomen; in plus, utilizarea polifosfatilor parca e orientata spre impiedicarea depunerilor de "piatra" (calcar), deci si a mai sus pomenitelor "colmatari"? Sanatate permanenta! Link spre comentariu
elektronu85 Postat Ianuarie 23, 2018 Partajează Postat Ianuarie 23, 2018 La rece nu o sa depistati mare branza, cel mai probabil cred eu ca un cot sau o sudura de la instalatia de PPR "pisa" apa, dar doar la cald cand se dilata tevile.... De asta nu fac eu instalatii in PPR nici in ruptul capului... Orice, dar orice instalatie DE INCALZIRE facuta in PPR, ajunge la un moment dat sa prelinga pe la suduri, pentru ca PPR-ul e pacatos si are coeficientul de dilatare mare in comparatie cu alte materiale. Degeaba spun vanzatori ca s-a inventat nuj ce teava minune de PPR, aia "oranj" sau alte denumiri pompoase. Orice PPR in cativa ani va incepe sa "pise", asta e concluzia la care am ajuns eu. Si explic si de ce: vanzatorul de teava PPR recomanda ca in cazul realizarii de instalatii de incalzire, temperatura agentului termic sa nu depaseasca 60 grade Celsius. OK, dar ORICE centrala, in special cele murale, setata la 60 grd va duce temperatura pe tur, MAI SUS de 60 grd, pentru a putea egaliza in timp util diferenta de temperatura dintre tur/retur (histerezisul centralei - pentru a putea face transferul optim de caldura dintre elementul radiant - calorifer si mediu - camera) si iaca in felul asta din start depasim temperatura in tevi. Daca setam centrala mai jos, iar nu e bun, scade randamentul si nici nu se mai incalzeste in casa... in vecii vecilor deci iar e bai. Ca sa nu mai spun ca la centralele in condensatie(pe gaz) si cu gazeificare(pe lemne) toti producatorii recomanda setarea temepraturii cat mai sus (75, 80 chiar 90 grade) pentru randament maxim... deci PPR-ul nu prea are ce cauta in instalatii de incalzire. Pe circuitele de apa potabila iarasi e bai, pentru ca e stiut ca apa care trece si "sta" in orice "plastice" nu e asa sanatoasa (radicali liberi si alte minuni)... asa ca... Astea le-am scris la modul general. In cazul de fata eu zic ca cel mai probabil prelinge o sudura cand tevile sunt calde. Tevile sunt montate aparent sau in zidarie??? Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Ianuarie 23, 2018 Partajează Postat Ianuarie 23, 2018 (editat) Pai daca zici ca teava din PPR este asa de ''nesanatoasa'',atunci ce sa mai spunem de tevile din Cu,care, se stie, oxideaza ,iar oxizii de Cu sint la fel daca nu si mai toxici decit ''radicalii'' liberi si alte minuni,ca sa te citez. In instalatia de alimentare cu apa potabila, chiar daca e facuta cu PPR ,apa nu stagneaza mult timp,pentru simplul motiv, ca apa se foloseste zilnic la prepararea mincarii,spalatul vaselor , baut,spalatul hainelor,igiena zilnica,etc. In instalatia de incalzire, in care apa chiar stagneaza mult, nu prea ne intereseaza ce se intimpla acolo,pentru ca de regula, contactul fizic cu apa din instalatie se face rar sau foarte rar si asta numai in cazul unor avarii. Oricum apa din instalatie, chiar in cazul unei avarii,va fi evacuata la canal si daca e sa facem comparatie cu apa de la toaleta,trebuie sa recunoastem ca nu este la fel de nociva. Poate nu stii, dar tevile din otel zincat,de la instalatiile de alimentare cu apa potabila a localitatilor,au fost inlocuite cu tevi din polietilena,mult mai durabile decit cele din otel zincat. Editat Ianuarie 23, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
doru3160 Postat Ianuarie 23, 2018 Partajează Postat Ianuarie 23, 2018 Apa din instalaţii trebuie să aibă un pH stabil între 6,5 şi 9,5. Astfel, apa corespunde normelor de calitate şi instalaţia poate fi executată din ţevi de cupru. Dacă apa provine dintr-un puţ, se recomandă luarea de probe şi efectuarea unei analize a apei. Nu se recomandă utilizarea apei care nu are pH-ul între 6,5-9,5. Menţionăm că, apa care nu se incadrează în aceşti parametrii, nu este indicată nici consumului uman. În interiorul ţevii se formează un strat protector cu trecerea timpului. Imediat după instalare, ţeava de cupru intră în reacţie cu oxigenul din apă iar pe peretele ţevii începe formarea unui strat protector, din oxid de cupru (Cu2O). În cele mai multe cazuri, acest strat de oxid întră iarăşi în reacţie cu sărurile şi gazele solubile din apă şi ca urmare se formează un strat protector, la început de culoare maro, apoi de culoare verde în mare parte compus din carbonaţi de cupru bazici, iar în mai mică măsură din clorizi de cupru şi sulfaţi. Compoziţia chimică şi culoarea stratului protector depinde de compoziţia apei. Acest strat protector diminuează semnificativ solvabilitatea ionilor de cupru în apă. În acest caz, ţeava satisface prescripţiile europene referitoare la conţinutul maxim de 2mg/l de cupru prezent în apă. Instalatorii trebuie să atenţioneze utilizatorii finali, că apa care stagnează în conducte trebuie eliminată indiferent de materialul din care este conducta (cupru, oţel sau din material plastic) doarece apa care stă mai multe zile în ţevi nu este indicată consumului uman. Este important să menţionăm proprietatea antimicrobiană a ţevilor de cupru, fapt cunoscut de mult de omenire şi confirmat şi de rezultatele celor mai recente cercetări. Institutul Olandez Independent de Cercetare a Apei –KIWA- a publicat date referitoare la concentraţia de Legionella în apa transportată în ţevile de cupru, din care rezultă că această valoare este de 10 ori mai mică decât în cazul ţevilor din polietilenă reticulată (PE-X). https://sistemecupru.ro/proiectare-si-executie-instalatii-din-tevi-de-cupru/caracteristicile-tevilor-din-cupru Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Ianuarie 23, 2018 Partajează Postat Ianuarie 23, 2018 (editat) https://sistemecupru.ro/proiectare-si-executie-instalatii-din-tevi-de-cupru/caracteristicile-tevilor-din-cupru Adevarul este undeva la mijoc. Unii lauda cuprul iar altii PPR-ul. Pe cine sa credem? Editat Ianuarie 23, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
doru3160 Postat Ianuarie 23, 2018 Partajează Postat Ianuarie 23, 2018 Eu i-am crezut pe cei care lauda cuprul...de cca 10 ani il folosesc la tot ce se numeste teava in casa,dupa ce am scos clasicul pexal,pt ca imbatranise,si se rupeau tevile ca vreascul uscat daca le atingeai.Nu-mi place aspectul tevilor si fitingurilor ppr,de asta am ales cuprul,si pana in prezent nu-mi pare rau.La bloc nu prea ai alternativa,toate sunt aparente,si daca si ppr-ul ala are durata limitata de viata,cu cuprul nu mai am treaba.Oricum,am postat nu ca sa laud un material sau altul,am vrut sa zic ca sunt si legende privind toxicitatea cuprului in instalatiile de apa potabila....e la fel ca zicala cu strugurii acri.Cuprul fiind scump,cei care nu si-l permit spun ca e toxic. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Ianuarie 23, 2018 Partajează Postat Ianuarie 23, 2018 (editat) Intradevar pretul este unul din motivele pentru care multa lume prefara PPR-ul,apoi rezistenta la socuri mecanice,care la Cu este mai mica decit la PPR. PPR-ul este cam inestetic datorita dimensiunilor,racordurile butucanoase. Lucrul cu PPR-ul este mult mai usor si ieftin decit la Cu. Eu inca oscilez intre PPR si Cu. Pina-n primavara o sa ma hotarasc. Atunci ma apuc de renovat apartamentul din Bistrita si cu un ''drum'' refac integral si instalatia de incalzire,inainte avind-o din PEXAL. In '98 mi-am montat centrala de apartament iar instalatia am facut-o cu tevi PEXAL,(centrala si tevile cumparate din Ungaria) care m-au tinut incredibil de mult. Editat Ianuarie 23, 2018 de GEO 53 BN 1 Link spre comentariu
doru3160 Postat Ianuarie 23, 2018 Partajează Postat Ianuarie 23, 2018 Asa cum spuneam, am schimbat instalatia pe cupru de aproape 10 ani. Nici vorba de sensibilitate la socuri mecanice, instalatia in afara de faptul ca s-a inchis la culoare, arata de parca a fost montata ieri. E drept ca si aici e discutabila treaba...daca lucrezi cu teava de 0,6mm e un aspect, daca lucrezi cu teava de 1mm e alta treaba, deci sa nu le amestecam. Unii vor teava mai ieftina de 0,6mm dar cu rezistenta celei de 1mm. De lucrat se lucreaza la fel sau mai usor decat ppr-ul, avand in vedere ca imbinarile se pot reface, pe cand la ppr, odata lipit, ala e. Repet,nu fac reclama la cupru, vreau doar sa desfiintez legendele. Am avut caz cand la cineva s-au rupt suportii de calorifer tip scara, in baie, a cazut caloriferul cu tevile dupa el, dar instalatia a ramas etansa. Am taiat doar un segment de 10 cm care s-a cutat cand s-a indoit, si dupa inlocuirea suportilor cu unii mai sanatosi, am refacut instalatia fara probleme. Da, pretul este factorul decisiv in alegere...ppr-ul este mult mai ieftin, dar pt mine, lucrul cu cupru a fost o placere. Poate unde m-am obisnuit in timp, si acum imi vine greu sa schimb... Link spre comentariu
mac01 Postat Ianuarie 23, 2018 Partajează Postat Ianuarie 23, 2018 Intradevar pretul este unul din motivele pentru care multa lume prefara PPR-ul,apoi rezistenta la socuri mecanice,care la Cu este mai mica decit la PPR. PPR-ul este cam inestetic datorita dimensiunilor,racordurile butucanoase. Lucrul cu PPR-ul este mult mai usor si ieftin decit la Cu. Eu inca oscilez intre PPR si Cu. Pina-n primavara o sa ma hotarasc. Atunci ma apuc de renovat apartamentul din Bistrita si cu un ''drum'' refac integral si instalatia de incalzire,inainte avind-o din PEXAL. In '98 mi-am montat centrala de apartament iar instalatia am facut-o cu tevi PEXAL,(centrala si tevile cumparate din Ungaria) care m-au tinut incredibil de mult. Geo...daca vrei sa faci o treaba buna, nu te mai gandi la ppr...cuprul este cel mai sfant. Eu asa am toata instalatia in casa...si sunt foarte multumit. N-are rost sa comparam metalul cu plasticul...banuiesc ca stii care are fiabilitatea mai ridicata...mai ales cand prin acele tevi circula apa la 60 grade. Spor la cupru! 1 Link spre comentariu
Postări Recomandate