dacos Postat Decembrie 29, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 29, 2017 O posibila problema. Am decositorit soclul 6N1P sa vad ce este sub el si am gasit un fel de mâzgă care provine de la un decapant lichid pe care l-am folosit ca sa fiu sigur ca prinde fludorul pe picioruse. Posibil ca acesta sa fi format rezistenta parazit intre piciore: Dupa ce am curatat cu alcool izopropilic am constatat ca masca de vopsea din jurul picioarelor este sarita in doua locuri. Credeam ca este doar o hașurare cu vopsea, dar dedesubt este cupru. Nu e legat la masă, dar cine știe ce punți nedorite face. Mâine voi decositori și celelalte doua socluri sa vad ce este sub ele. Rezistenta de 100K este buna. Probabil amplificatorul a mers bine pana sa se topeasca decapantul si apoi a inceput sa o ia aiurea din cauza punților facute de decapant. E doar o teorie... O sa caut alte socluri, dar deocamdata nu vad nicaieri la magazinele pe care le stiu in Bucuresti. Link spre comentariu
vera Postat Decembrie 29, 2017 Partajează Postat Decembrie 29, 2017 (editat) "Conteaza sectiunea firului nu diametrul"-ba diametrul firului conteaza, cand calculezi sectiunea din carcasa, ocupata de o infasurare. Sinf=L x l= Nsp/str x d x Nstr x d, unde Nsp/str x Nstr=N (nr. spire infasurare)-S=N x d2[mmp]"Inmultim cu 2 pentru ca avem numar dublu de spire iar apoi impartim cu 2 pentru ca sectiunea firului e jumatate"-afirmatie eronata. Ar fi valabila daca un fir la jumatate de sectiune ar avea jumatate de diametru, dar: S1=pi x d1 x d1/4, S2=d2 x d2/4, S1=2S2, pi x d1 x d1/4=2 x pi x d2 xd2/4, d1 x d1= 2 x d2 x d2, adica d1=1,4142d2 (0,4/0,28=1,4285)-QED. Editat Decembrie 29, 2017 de vera Link spre comentariu
dacos Postat Decembrie 30, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 30, 2017 O alta intrebare. Ce rost are o rezistenta de 1K in paralel pe filamentul tuburilor finale? Capsa din mijlocul soclului ar inchide acest circuit (eu n-am pus rezistenta de 1K). Link spre comentariu
RockDok Postat Decembrie 30, 2017 Partajează Postat Decembrie 30, 2017 Pun pariu ca se pune un LED acolo. Link spre comentariu
dacos Postat Decembrie 30, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 30, 2017 Venind de la chinezi n-ar fi exclus sa fie o astfel de tiganie. Sa lumineze prin lampa... Link spre comentariu
dacos Postat Decembrie 30, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 30, 2017 Totusi, mai calda e lumina filamentelor... Link spre comentariu
dacos Postat Decembrie 30, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 30, 2017 Am rezolvat problemele amplificatorului final. Era din cauzele spuse mai sus. Mâzga formată de decapant după încingerea tuburilor a cauzat problemele. De admirat ca tuburile functioneaza desi au fost stresate rau. Din E88CC credeam ca o sa sara floricele. Acum alimentez anodica dintr-un transformator facut de mult la Petra al carui secundar are 185v/100mA (primarul e pentru 230v). Scoate 200 de volti desi are consum pe el (nu putem zice ca 200v sunt masurati la mersul in gol): 100mA - EL84 + 20mA -6N1P. Ma asteptam sa ii calculeze mai precis tensiunea de iesire. Valori: Tens anodica: 235v Anzozii EL84: 200v. Link spre comentariu
George Postat Decembrie 30, 2017 Partajează Postat Decembrie 30, 2017 Totusi, mai calda e lumina filamentelor... Asa e. Am rezolvat problemele amplificatorului final. Era din cauzele spuse mai sus. Mâzga formată de decapant după încingerea tuburilor a cauzat problemele. De admirat ca tuburile functioneaza desi au fost stresate rau. Din E88CC credeam ca o sa sara floricele. Ăsta e unul dintre avantajele tuburilor fata de tranzistori......suporta multe maltratari. Link spre comentariu
dacos Postat Ianuarie 2, 2018 Autor Partajează Postat Ianuarie 2, 2018 Am mai experimentat printre picaturi si am constatat urmatoarele: Doar cu amplificatorul final: daca tensiunea pe anod se apropie de 300v se aude cam distorsionat (citisem ca producatorii amplificatoarelor de chitara ridica mult tensiunea anodica pentru performante mai mari). Pentru tensiune anodica am ramas la varianta unei rezistente in serie de 540ohmi, situatie in care am pe C6 257v, iar pe anozii EL84: 236 volti. Cu preamplificatorul conectat: functioneaza corectiile de ton bine, dar sunt distorsiuni mari, la volum mic se aude ca un radio dezacordat pe medii. Ma gandesc ca preamplificatorul are castigul mare,nu a fost gandit pentru folosire cu placa de sunet a calculatorului. Am tuburi ECC82, nu ECC83. Pentru a observa daca se intampla ceva, am suntat R6 pentru a trece mai mult semnal la masa. Nici un rezultat. Link spre comentariu
sesebe Postat Ianuarie 2, 2018 Partajează Postat Ianuarie 2, 2018 Sper ca ai pus o rezistenta de 470K-1meg de la grila lui V1 la masa in schema amplificatorului final. Daca suspectezi ca semnalul este prea mare la iesirea placii de sunet poti sa pui un divisor rezistiv inaintea preului, dar eu nu cred ca asta este adevarata problema. Link spre comentariu
dacos Postat Ianuarie 2, 2018 Autor Partajează Postat Ianuarie 2, 2018 (editat) Da, am pus rezistență de 1 meg...Am și înseriat pe semnal câte o rezistență de 33k. Nu am făcut divizor. Editat Ianuarie 2, 2018 de dacos Link spre comentariu
sesebe Postat Ianuarie 2, 2018 Partajează Postat Ianuarie 2, 2018 33k raportat la ce impedante de intrare au schemele cu tuburi e nesemnificativ. Link spre comentariu
RockDok Postat Ianuarie 3, 2018 Partajează Postat Ianuarie 3, 2018 (editat) Sint curios cum arata PSF-urile la fiecare lampa. De dreapta de sarcina nici nu mai vorbesc. Desigur trebuiesc stiute tensiunile catod-anod si caderea de tensiune pe rezistenta din catod. Cite ceva despre sarcina din anod, desigur si tensiunile dupa sarcinile din anod. Unde este G2 trebuie stiuta si tensiunea catod-G2. Chiar si asa doar ne apropiem de adevar. Marind sau micsorind tensiuni, rezistente si/sau condensatori fara sa stim ce se intimpla nu cred ca duce nicaieri. Editat Ianuarie 3, 2018 de RockDok Link spre comentariu
dacos Postat Ianuarie 3, 2018 Autor Partajează Postat Ianuarie 3, 2018 (editat) Am facut cateva masuratori, notate in imagine: Pentru EL84 La canalul dreapta am tensiuni o idee mai mici, notate acolo unde a fost cazul. Rk - 150 ohmi R ecran - 2,2K Vk - 6,01v, respectiv 5,69v V ecran - 20,7v Ik = Vk/Rk = 40mA, respectiv 38mA Pentru 6N1P Va - 72,2v, respectiv 67v (?!) Rk = 1K - 1,19v, respectiv 1,13v Editat Ianuarie 3, 2018 de dacos Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum