Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Corector Ton ECC83 + EL84SE


dacos

Postări Recomandate

O posibila problema. Am decositorit soclul 6N1P sa vad ce este sub el si am gasit un fel de mâzgă care provine de la un decapant lichid pe care l-am folosit ca sa fiu sigur ca prinde fludorul pe picioruse. Posibil ca acesta sa fi format rezistenta parazit intre piciore:

 

100_4220.jpg

 

Dupa ce am curatat cu alcool izopropilic am constatat ca masca de vopsea din jurul picioarelor este sarita in doua locuri. Credeam ca este doar o hașurare cu vopsea, dar dedesubt este cupru. Nu e legat la masă, dar cine știe ce punți nedorite face.

 

100_4231.jpg

 

Mâine voi decositori și celelalte doua socluri sa vad ce este sub ele.

Rezistenta de 100K este buna.

 

Probabil amplificatorul a mers bine pana sa se topeasca decapantul si apoi a inceput sa o ia aiurea din cauza punților facute de decapant. E doar o teorie...

 

O sa caut alte socluri, dar deocamdata nu vad nicaieri la magazinele pe care le stiu in Bucuresti.

 

Link spre comentariu

"Conteaza sectiunea firului nu diametrul"-ba diametrul firului conteaza, cand calculezi sectiunea din carcasa, ocupata de o infasurare.

Sinf=L x l= Nsp/str x d x Nstr x d, unde Nsp/str x Nstr=N (nr. spire infasurare)-S=N x d2[mmp]
"Inmultim cu 2 pentru ca avem numar dublu de spire iar apoi impartim cu 2 pentru ca sectiunea firului e jumatate"-afirmatie eronata.

Ar fi valabila daca un fir la jumatate de sectiune ar avea jumatate de diametru, dar:

S1=pi x d1 x d1/4, S2=d2 x d2/4, S1=2S2, pi x d1 x d1/4=2 x pi x d2 xd2/4, d1 x d1= 2 x d2 x d2, adica d1=1,4142d2 (0,4/0,28=1,4285)-QED.

Editat de vera
Link spre comentariu

Am rezolvat problemele amplificatorului final. Era din cauzele spuse mai sus. Mâzga formată de decapant după încingerea tuburilor a cauzat problemele. De admirat ca tuburile functioneaza desi au fost stresate rau. Din E88CC credeam ca o sa sara floricele.

 

Acum alimentez anodica dintr-un transformator facut de mult la Petra al carui secundar are 185v/100mA (primarul e pentru 230v). Scoate 200 de volti desi are consum pe el (nu putem zice ca 200v sunt masurati la mersul in gol): 100mA - EL84 + 20mA -6N1P. Ma asteptam sa ii calculeze mai precis tensiunea de iesire.

Valori:

Tens anodica: 235v

Anzozii EL84: 200v.

Link spre comentariu

Totusi, mai calda e lumina filamentelor...

 

Asa e.

 

Am rezolvat problemele amplificatorului final. Era din cauzele spuse mai sus. Mâzga formată de decapant după încingerea tuburilor a cauzat problemele. De admirat ca tuburile functioneaza desi au fost stresate rau. Din E88CC credeam ca o sa sara floricele.

 

Ăsta e unul dintre avantajele tuburilor fata de tranzistori......suporta multe maltratari.

Link spre comentariu

Am mai experimentat printre picaturi si am constatat urmatoarele:

Doar cu amplificatorul final: daca tensiunea pe anod se apropie de 300v se aude cam distorsionat (citisem ca producatorii amplificatoarelor de chitara ridica mult tensiunea anodica pentru performante mai mari).

 

Pentru tensiune anodica am ramas la varianta unei rezistente in serie de 540ohmi, situatie in care am pe C6 257v, iar pe anozii EL84: 236 volti.

 

s-l1600.png

 

Cu preamplificatorul conectat: functioneaza corectiile de ton bine, dar sunt distorsiuni mari, la volum mic se aude ca un radio dezacordat pe medii.

 

Ma gandesc ca preamplificatorul are castigul mare,nu a fost gandit pentru folosire cu placa de sunet a calculatorului. Am tuburi ECC82, nu ECC83.

 

Pentru a observa daca se intampla ceva, am suntat R6 pentru a trece mai mult semnal la masa. Nici un rezultat.

 

Tone_control_Baxandall_12_AX7_Sch.jpg

Link spre comentariu

Sper ca ai pus o rezistenta de 470K-1meg de la grila lui V1 la masa in schema amplificatorului final.

Daca suspectezi ca semnalul este prea mare la iesirea placii de sunet poti sa pui un divisor rezistiv inaintea preului, dar eu nu cred ca asta este adevarata problema.

Link spre comentariu

Sint curios cum arata PSF-urile la fiecare lampa. De dreapta de sarcina nici nu mai vorbesc. Desigur trebuiesc stiute tensiunile catod-anod si caderea de tensiune pe rezistenta din catod. Cite ceva despre sarcina din anod, desigur si tensiunile dupa sarcinile din anod. Unde este G2 trebuie stiuta si tensiunea catod-G2. Chiar si asa doar ne apropiem de adevar. Marind sau micsorind tensiuni, rezistente si/sau condensatori fara sa stim ce se intimpla nu cred ca duce nicaieri.

Editat de RockDok
Link spre comentariu

Am facut cateva masuratori, notate in imagine:

 

IMG_20180103_194704_2.jpg

 

Pentru EL84

 

La canalul dreapta am tensiuni o idee mai mici, notate acolo unde a fost cazul.

 

Rk - 150 ohmi

R ecran - 2,2K

Vk - 6,01v, respectiv 5,69v

V ecran - 20,7v

 

Ik = Vk/Rk = 40mA, respectiv 38mA

 

Pentru 6N1P

 

Va - 72,2v, respectiv 67v (?!)

Rk = 1K - 1,19v, respectiv 1,13v

Editat de dacos
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări