Corector Ton ECC83 + EL84SE

[romicap]

 

Nici pomeneala.

Acel avantaj si respectiv dezavantaj nu exista.

Ocupa tot atita spatiu pe carcasa (in marja de eroare, diferenta nesemnificativa). Numar dublu de spire dar sectiune jumatate.

Iar densitatea de curent nu creste decit ca valoare instantanee. Pe medie, din cauza inertiei termice, va ramine aceeasi densitate de curent.

 

Unii producatori fac secundare cu priza mediana doar pentru a reduce numarul de diode. Cind redresorul e pe tub, conteaza. Cind e pe siliciu nu mai conteaza. Costa o nimica toata doua diode in plus.

E invers, producatorii de transformatoare nu fac transformatoare cu mediana la masa din motive de economie ,doua diode costand nimica toata fata de sarma CuEm , dublu cantitativ verso un secundar cu o singura infasurare ! Transformatoarele sunt facute si ele in functie de pretentiile celui care le cumpara , E ca in vorba aia...mananci putin , muncesti putin ,,,

Editat Decembrie 29, 2017 de romicap

[adigh]

E invers, producatorii de transformatoare nu fac transformatoare cu mediana la masa din motive de economie ,doua diode costand nimica toata fata de sarma CuEm , dublu cantitativ verso un secundar cu o singura infasurare !

 

E dublu numarul de spire insa sectiunea e jumatate.

La bobinaj alandala golurile de aer unfla mult bobinajul si la numar de spire dublu chiar si cu sirma jumatate ca sectiune, vom creste mult volumul. Dar la bobinaj spira linga spira volumul e sensibil egal.

Daca redresorul e pe tub atunci mai vine un secundar pentru filament si mai trebuie marita tensiunea secundara pentru a compensa caderea de tensiune pe tub insa asta e problema redresarii pe tub nu e problema tipologiei redresarii dubla alternanta, cu sau fara priza la masa. Garantat nu putem creste densitatea de curent.

Rdresarea pe tub sau siliciu e una iar tipologia redresarii cu sau fara priza mediana e alta. @Vera nu facuse referire la redresarea pe tub ci era vorba de avantajele si dezavantajele impartirii bobinajului in doua sectiuni si priza la masa, adica la tipologie.

Editat Decembrie 29, 2017 de adigh

[dacos]

Am crezut ca spira mediană oferă ceva avantaje în sensul diminuării brumului, nu doar din rațiuni economice.

 

Revenind la discuția inițială.... Cum a funcționat totuși amplificatorul câteva minute bune cu acea tensiunea mare? 280v pe anozii EL84 și 293v pe anozii ECC82 nu erau tensiuni foarte mari? Adică aproape de 300v cât scrie in datasheet ca e maxim.

S-au distrus în câteva minute lămpile de au început să se comporte așa ciudat (pin anod incins, luminițe)?

[THOMAS]

Nu face parte din topic,dar merita retinut pentru ca tot a fost deschisa discutia despre redresoarele bialternanta.Tabelul este oferit ce cei de la HAMMOND:

 

Editat Decembrie 29, 2017 de LMOlimpiu

[romicap]

Am crezut ca spira mediană oferă ceva avantaje în sensul diminuării brumului, nu doar din rațiuni economice.

 

Revenind la discuția inițială.... Cum a funcționat totuși amplificatorul câteva minute bune cu acea tensiunea mare? 280v pe anozii EL84 și 293v pe anozii ECC82 nu erau tensiuni foarte mari? Adică aproape de 300v cât scrie in datasheet ca e maxim.

S-au distrus în câteva minute lămpile de au început să se comporte așa ciudat (pin anod incins, luminițe)?

De curiozitate intreb daca ai cumparat kitul cu tuburi cu tot , cat a costat si cine a produs tuburile....de regula la niste tuburi normale , pana la vreo 300 de volti nu prea ar trebui sa se inroseasca anodul daca componentele pasive, RC , sunt ok si montate la locul lor.

Daca nu-i secret , da-ne si noua linkul cu cei ce vand asa kituri de amplificatoare .

Editat Decembrie 29, 2017 de romicap

[adigh]

Puterea disipata prea mare inroseste anodul nu tensiunea.

[romicap]

Si puterea este asa... de capul ei ? Nu depinde de tensiune si de intensitate ...!?

Editat Decembrie 29, 2017 de romicap

[dacos]

Le-am luat de pe Ebay fara tuburi.

Am avut eu 6P14P , ECC82/83, 6N1P, E88CC. Erau bune tuburile, aproape toate le-am probat prin radiouri.

 

Pentru amplificatorul final am cumparat doar PCB-ul. Pare bine facut, adica cel putin respecta regula traseelor de masa in stea:

 

https://www.ebay.com/itm/6N1-6P14-3W-2-Stereo-Amp-Single-end-Class-A-Power-Tube-Amplifier-Board-PCB/272998881441?epid=8006752209&hash=item3f900058a1:g:qfkAAOSwtGlZOCwt

 

Preamplificatorul l-am luat montat, diferenta fiind mica, tot cam atat as fi dat pe piese, plus ca sunt de calitate.

 

https://www.ebay.com/itm/Tube-Stereo-Tone-Control-Baxandall-type-Treble-Bass-using-12AX7/322936408773?hash=item4b30828ac5:g:Z5kAAOSwzRpaL~Gm

 

Am dat mai putin pe el, cam 15 dolari.

 

Varianta PCB simplu e mai ieftina acum decat cand am cumparat eu...

 

https://www.ebay.com/itm/Tube-Stereo-Tone-Control-Baxandall-type-Treble-Bass-using-12AX7/322936408773?hash=item4b30828ac5:g:Z5kAAOSwzRpaL~Gm

[vera]

@adigh uiti ca jumatate sectiune nu inseamna jumatate diametru.
Ex:d=0,4mm-S=pi x d² /4=o,1256mmp: S/2=0,1256/2=0,0628mmp-d=sqrt 4 x 0,0628/pi=0,2828mm.

Daca luam in calcul un nr. dublu de spire, izolatii fir si straturi, este clar ca cele 2 infasurari ocupa mult mai mult loc, decat una cu 0,4mm.

Referitor la J, colegul @LMOlimpiu a postat un tabel al celor de la Hammond, unde se afirma (iesire pe C):

Idc=0,62Iac-conform celor afirmate, sectiunea conductorului ar trebui sa fie 0,62 si totusi ea se ia la jumatate (deci J mai mare, adica 0,62/0,5=1,3).

In concluzie...................., nu am afirmat prostii in #44.

Editat Decembrie 29, 2017 de vera

[Vizitator]

La redresarea bialternanta prin punte curentul prin conductorul secundarului este de 1,57 Is pe cind la redresarea bialternanta cu priza mediana el este de 1,1 Is eficienta fiind aceiasi la ambele tipuri de redresare si chiar daca fereastra tolelor este la limita ambele tipuri ocupa cam acelasi volum din punct de vedere constructiv

[dacos]

COnstat ca rezistenta de 1K din catodul 6N1P se incinge si scoate fum. Inițial am crezut ca am pus eu o valoare greșită (10 ohmi în loc de 1K) intrucat a treia banda devenise maro din rosie de la incalzire. Am pus rezistenta noua si se incinge instant cu sau fara EL84 pe pozitie. Pot măsura cumva intre picioarele 6N1P pentru a vedea daca e ceva in scurt in tub?

 

 

 

 

Acum alimentez cu tensiune anodica de la un transformator care scoate 185v/100mA, astfel incat am 291v continuu in gol. Ar trebui sa am mai putin, dar 185v e tensiunea in sarcina, in gol scoate cam 205v.

[Vizitator]

Probabil R2 nu este de 100k

[vera]

In tabelul postat la #49, scrie:

1-redresare cu priza mediana, iesire pe C-Idc=Iac (am luat gresit in ultima postare);

2-redresare in punte, iesire pe C-Idc=0,62Iac

Diferenta de curent intre 1 si 2 este de 38%, care nu-i neglijabila.

G1 la 6N1P este dusa la masa ?

[adigh]

@vera, gindeste logic.

Nu aplica orbeste o formula luata de indiferent unde. Pot fi mici diferente din varii motive. De exemplu nu gasim fire cu sectiuni fix duble sau fix jumatate etc etc. Dar in mare rezulta aceeasi sectiune necesitind aceeasi fereastra pentru bobinaj.

Conteaza sectiunea firului nu diametrul. Inmultim cu 2 pentru ca avem numar dublu de spire iar apoi impartim cu 2 pentru ca sectiunea firului e jumatate.

S(fereastra)*2/2=S(fereastra)

Editat Decembrie 29, 2017 de adigh

[BibanuBibi]

COnstat ca rezistenta de 1K din catodul 6N1P se incinge si scoate fum. Inițial am crezut ca am pus eu o valoare greșită (10 ohmi în loc de 1K) intrucat a treia banda devenise maro din rosie de la incalzire. Am pus rezistenta noua si se incinge instant cu sau fara EL84 pe pozitie. Pot măsura cumva intre picioarele 6N1P pentru a vedea daca e ceva in scurt in tub?

 

 

 

 

Acum alimentez cu tensiune anodica de la un transformator care scoate 185v/100mA, astfel incat am 291v continuu in gol. Ar trebui sa am mai putin, dar 185v e tensiunea in sarcina, in gol scoate cam 205v.

Pe schema nu exista o rezistenta între grila triodei și masa, de acolo pleacă deranjul