A Low Distortion Williamson Circuit

[Vizitator]

o ultimă chestiune cu importanţă

dacă ştiţi să analizaţi într-adevăr această schemă super-simplă http://oi64.tinypic.com/2r3a4uc.jpg situaţia semnal sinus aplicat la intrare
veţi constata cu uşurinţă că pentru atacul tuburilor finale este necesară o tensiune efectivă maximă de numai 15,6Vef gc-gc EL84 sau poftim pentru fiecare grilă de comandă în parte 7,8Vef

Editat Noiembrie 4, 2017 de Vizitator

[adigh]

 

nu am μTracer dar am componente şi osciloscop digital

 

 

Nu e nevoie de μTracer.

Se supraliciteaza treaba asta cu "model real" ca si cind asta ar insemna ceva ce nu poate fi contestat.

Daca doi indivizi cu acelasi μTracer isi scot modele reale dupa tuburi de acelasi cod dar fiind diferite ca an de fabricatie si brand, vor avea alt rezultat.

Iar daca nu va fi nimic diferit dar se aude sonic ca suna diferit atunci e vax albina acel μTracer ca furnizare de modele de inalta precizie, dar e util totusi.

Care model e mai real? In conditiile astea are vreun rost sa se paruiasca simulatoristii ca al lui e mai real (si mai mare)?

 

Despre precizia acelui μTracer o sa ma exprim cu alta ocazie mai detaliat. Nu exista aparat de masura fara o anumita clasa de precizie.

Editat Noiembrie 4, 2017 de adigh

[gsabac]

Eu postez in topic ce consider ca este util, nu ce doresc altii, prin deturnarea topicului spre chestiuni nesemnificative.

Modelul meu este bun, iar performantele deasemenea si nu m-a interesat egalitatea iesirilor.

Topicul nu este al dumitale si se incurca al meu cu al nostru si va arogati si titlul de patron al topicului.

Am innobilat un topic fara perspective si asa voi face in continuare, desi topicul a fost deturnat de la Williamson modificat

la schema @valderama care functioneaza defectuos cu bucla de reactie negativa inchisa. Nu scade distorsiunile cit

trebuie, deoarece are amplificarea prea mica in bucla deschisa, se poate mult mai bine.

Cu modelul @LMOlimpiu am obtinut 0,23% pe schema @valderama si 0,36% cu valorile mele, deoarece am marit

tensiunea la etajul defazor la 302V.

Acuma sa vedem cum se comporta cele doua scheme la -15% tensiunea retelei electrice, @va - 0,49% si @gs - 0,36% cu modelul @LM

 

Raspuns final cu modelul meu @valderama 0,93% si @gsabac 0,26% si asta sustin pe modelul meu.

 

Si sa lasati moarta chestia cu denigrarea, pur si simplu am postat rezultatele mele ca prima optiune din topic.

Postarile lui @valderama sunt defaimatoare la adresa mai multor useri, poate se sesizeaza un moderator si ii da ceva pauza.

 

@gsabac

[Vizitator]

domnule dumneata supra licitezi

 

trebuie să afli pentru cultura generală că o astfel de situaţie ca în simularea dumneata "optimizată" de aşa manieră încât distorsiunile devin mai mari iar în catod pe sarcina distribuită se găsesc 107V NU ŢINE de scheme consacrate

aşadar situaţia prezentă de dumneata cu 107V în catod sarcina distribuită 6n2p (ecc83) devine inedită

 

amplitudini inegale în atac gc-EL84 situaţia dată de ce ţine ?! clar inedită

 

dacă ai cunoştinţă de o schemă consacrată care să prezinte la trioda 6n2p (ecc83) din defazor sarcină distribuită 107V în catod sau pe aproape prezintă aici

 

PS pauză ar trebui să ia cel care minte sau greşeşte continuu

ceri banerea mea gsabac, te deranjează adevărul ?! învaţă domnule chiar dacă ai o vârstă înaintată

Editat Noiembrie 4, 2017 de Vizitator

[adigh]

Ar trebui sa se inteleaga ca modelul de tub cel mai reusit nu e acela cu care rezulta cele mai mici distorsiuni.

Cel mai reusit model e acela car prezice distorsiuni cit mai aproape de realitatea practica. Si deci ar putea fi mai bun modelul cu care rezulta distorsiuni mai mari.

A evalua un model numai dupa rezultatul simularii e gresit. Modelul se poate verifica numai cu masuratori pracice.

[gsabac]

PS pauză ar trebui să ia cel care minte sau greşeşte continuu

ceri banerea mea gsabac te deranjează adevărul ?! învaţă omule chiar dacă ai o vârstă înaintată

Am postat doar rezultate corecte, tehnice din care se poate invata ceva.

@valderama, din nou atacuri la persoana si postari de neadevaruri pe forum.

 

@gsabac

Editat Noiembrie 4, 2017 de gsabac

[Vizitator]

DA, se poate învăţa ceva
evitaţi optimizări de tip gsabac

 

un citat relevant din gsabac:

 

"Cu modelul @LMOlimpiu am obtinut 0,23% pe schema @valderama si 0,36% cu valorile mele, deoarece am marit

tensiunea la etajul defazor la 302V"

 

în concluzie schema se găsea bine mersi şi evident nu necesită "optimizările" de tip gsabac

Editat Noiembrie 5, 2017 de Vizitator

[feri.visky]

Păcat că amândoi aţi renunţat la argumente logice şi aţi trecut la înţepături şi vânări de greşeli... Aşa cum vă ştiu, amândoi ştiţi că aşa nu e bine...

[gsabac]

Sa trecem mai departe cu scheme comparative.

Am realizat o serie de comparatii intre performantele schemei Williamson modificate si o schema normala.

Rezultatele indica o amplificare de circa 1,7 ori mai mare pentru schema cu bootstrap.

In privinta distorsiunilor performantele stau pe dos.

Valori de intrare, 310mVvv si 10Vef la iesire schema de sus si 520mVvv si 10Vef schema de jos.

Ambele scheme au la iesiri semnale de amplitudini identice, atit in anod cit si in catod.

In poza, toate semnalele de pe iesiri sunt puse pe acelasi grafic pentru comparatie.

Astept sa vedem ce obtine si @LMOlimpiu in legatura cu aceasta comparatie, in topicul :

https://www.elforum.info/topic/54841-simulari-scheme-cu-tuburi-electronice/page-194

 

@gsabac

[Vizitator]

Interesanta aceasta duelare a orgolilor pentru fractiuni de THD in etajul defazor, impreuna cu @niculin am conceput o schema realizata si practic de amplificator PP 6p3s clasa A cu TDH de 0,3% la 10w distorsiuni comparabile cu cele obtinute in aceste defazoare disputate... In alta ordine de idei diferitele configuratii de amplificatoare testate in decursul anilor pe aceleasi boxe si cu acelasi CD ce contine inregistrari flac de muzica instrumentala, simfonica, jazz si vocala cu dinamica ridicata ,m-au convins ca doar un SE poate reda perfect aceste categorii de muzica urmat de PP clasa A, SE clasa A2 aproximativ la egalitate urmate de PP clasa AB1, PP-UL, singura varianta neincercata in aceste conditii a fost configuratia super trioda. Ar mai trebui sa spun ca toate amplificatoarele testate au fost fara NFB iar cel care a oferit cele mai reduse THD adica acel SE cu PL504 cuplaj galvanic sa dovedit d.p.d.v muzical ceva asemanator cu un amp SS adica H2<H3, o alta distributie armonica cu un ecart de -10dB uniform descrescator si THD marit la 0,7% a fost pentru mine clar o calitate mai buna a sunetului, pastrez rezerva subiectivitatii...

[adrian_pic]

Diferitele configuratii de amplificatoare testate in decursul anilor pe aceleasi boxe si cu acelasi CD ce contine inregistrari flac de muzica instrumentala, simfonica, jazz si vocala cu dinamica ridicata ,m-au convins ca doar un SE poate reda perfect aceste categorii de muzica urmat de PP clasa A, SE clasa A2 aproximativ la egalitate urmate de PP clasa AB1, PP-UL, singura varianta neincercata in aceste conditii a fost configuratia super trioda. Ar mai trebui sa spun ca toate amplificatoarele testate au fost fara NFB iar cel care a oferit cele mai reduse THD adica acel SE cu PL504 cuplaj galvanic sa dovedit d.p.d.v muzical ceva asemanator cu un amp SS adica H2<H3, o alta distributie armonica cu un ecart de -10dB uniform descrescator si THD marit la 0,7% a fost pentru mine clar o calitate mai buna a sunetului.

Am dat like la mesaj, dar consider ca este prea putin in comparatie cu importanta informatiei partajata. Forumul ar trebui sa fie plin de informatii care cele in bold de mai sus. Nu toti au bani si posibilitati sa faca mai multe amplificatoare in mai multe configuratii pentru a alege ulterior amplificatorul care suna cel mai bine.

Inca o data pentru informatia partajata!

[Vizitator]

Nu am precizat cum se obtin acei 40W, dar explicitez aici.

La o excitatie mai mare o ia pe "ulei" si merge in clasa AB, de aceea se obtin 40W cu 5% distorsiuni.

De fapt orice amplificator in clasa B sau AB pina la o anumita putere il invata pe A si treptat se duce spre AB.

In prezentarea mea, puterea disipata pe anod nu depaseste 19W, pentru 40W la iesire si este o extensie

a folosirii unui amplificator clasa A.

...

Se remarca Ra-a = 7K dar si polarizari cu rezistente de 500 ohm in catozi, bineinteles decuplate cu condensatori.

Daca unele scheme prototip dau alte date, inseamna ca inca nu au ajuns la un produs final, sau componentele

folosite nu sunt de clasa, dupa parerea mea.

Sa explicitam putin modul de functionare. Pina in zona rosie, circa 18-23W amplificatorul lucreaza in clasa A

...

Aceasta deoarece am folosit o schema cu polarizare fixa si prize diferite iar la mine la 18W,

curentul minim de catod este de circa 30mA, deci conductia inca exista si curentul de catod nu se anuleaza.

 

Nu vă supăraţi vreau să înţeleg ca atare după această sinteză pun întrebări:

 

Practic/fizic introduceţi semnal "redresat" pe grila de comandă EL34 ?! sau cum ?. Cum de aveţi curentul minim de catod 30mA pentru aia 18W în clasa A ?! explicaţi . Având în vedere afirmaţiile dumneavoastră rezultă o rezervă de putere pentru clasa A (23W ?!).

 

Consideram că aveţi în repaus poftim ia_0 47mA-48mA/tub mai jos (negativare fixă!!!), eventual precizaţi dumneavoastră ia_0 EL34. Nu văd o cale lungă pentru situaţia/afirmaţia citată:

"iar la mine la 18W, curentul minim de catod este de circa 30mA, deci conductia inca exista si curentul de catod nu se anuleaza"

 

cu alte cuvinte semi-alternanţa/semi-perioada negativă sinus din atac gc-EL34 ce vârf are -3V -4V -5V vârf sau cât ?! pentru 18W în clasa A astfel încât ic_minim dinamic să ajungă la "circa 30mA"

Editat Noiembrie 10, 2017 de Vizitator

[gsabac]

Nu ma supar chiar daca sunt apostrofat cu moscoleala (murdarire a topicului) sau postari gresite sau sunt denigrat, sau orice altceva.

Este raspunderea celui care face aceste afirmatii, eu nu fac nimanui asemenea rautati, imi recunosc erorile mai ales atunci

cind sunt probate cu exemple sau rationamente corecte.

In legatura cu topicul, am facut referire doar la rezultatele pe care le-am obtinut din simulare. Pot fi gresite sau bune dar sunt

pe simulari reale.

In legatura cu valoarea curentului de catod, la un montaj in contratimp ultralinear pot face unele precizari extreme.

Atunci cind grila ecran este conectata la tensiunea anodica (prin 1K aproape optim) sistemul lucreaza ca un amplificator

in contratimp cu triode si pe curbele pentru EL34 se vede ca la -50V pe grila si 500V tensiune dinamica pe anod(curbele Mullard pt. EL34),

inca exista curent anodic foarte important, de circa 15mA. La 635V cit ajunge tensiunea anodica, acest curent este mai mare.

In functionarea ca pentoda, curentul de catod se anuleaza la circa -50V pe grila si 400V anodic.

Eu explic simplist rezultatul simularii acestei scheme, printr-o functionare intermediara intre trioda si pentoda.

Diagramele din simulare sunt mai jos.

Aici se vad curentii catodici si puterea de iesire medie de circa 17W.

Pe diagramele urmatoare sunt curentii de catod si tensiunile de grila.

In simularea mea, se vede ca la -50V tensiunea de grila, curentul de catod este de circa 30mA.

Acestea sunt valorile la care am facut referinta in topic si sunt impresionat ca cineva ar dori sa elucidam acest aspect,

pentru aceasta schema, dar si pentru altele.

 

@gsabac

Editat Noiembrie 10, 2017 de gsabac

[Vizitator]

Nu am vină că în simularea dumneata introduci un model greşit OT.Cât are anod-anod transformatorul de ieşire din simulare În Henry ?!, ce raport de transformare aveţi pe OT în simulare ?! atenţie nu mă refer la precizarea textuală 7K anod-anod (n 29,6...).

În imaginea din prezentare se distinge greu cotaţia inductanţelor în Henry, Prezintă dumneata numai transformatorul de ieşire din simulare cu cotaţiile inductanţelor în Henry lizibile (numai astfel putem vedea ce model OT ai introdus în simulare corect/incorect).

 

PS eventual LMOlimpiu te poate învăţa să introduci un model OT corect în simulare.

Editat Noiembrie 10, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

un adevăr fizic în speţă puterea obţinută în clasa A nu se demostrază cu ajutorul unei simulări greşite (un model OT greşit implementat în simulare)