gsabac Postat Octombrie 31, 2017 Autor Partajează Postat Octombrie 31, 2017 (editat) aţi scris mai sus citat: "fata de 3,2% la 200mW la mine." trebuie să fiţi mai atent la editare(trebuie sincronizat textul cu imaginea sau imaginea cu textul sau textul din imagine) 100mW≠200mW cu aceleaşi modele în simulare trebuie să aveţi aceleaşi rezultate diferenţele apărute nu ţin doar de model Aveti dreptate, voi incerca sa fiu mai exact si nu vreau sa ma scuz cu "cine munceste greseste" Este posibil sa fie si alte diferente, nu exclud si as fi multumit daca lamurim situatia. Nu doresc sa arat ca la mine este mai bine sau mai corect si sa ma contrez cu asa ceva. Daca modelele de care dispun sunt limitate ca performanta, nici eu nu pot face ceva mai bun, poate doar sa transmit metode, idei si ceva posibilitati de reglaje pentru obtinerea de performante mai bune. Oricum am proiecta un amplificator, acesta va fi validat numai prin finalizarea sa. @gsabac Editat Octombrie 31, 2017 de gsabac Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 31, 2017 Partajează Postat Octombrie 31, 2017 Eu am incredere in modelele simulate de d-l Lazaroiu fiindca am verificat practic functionarea reala a amplificatoarelor modelate teoretic insa pentru mine este evident ca aceste rezultate sint urmarea masurarii reale a tuburilor cu tracerul amintit, foile de catalog sint doar orientative si nu pot da informatii suficiente. Greseala celor care incearca descrierea prin simulare a amplificatoarelor, va includ si pe dvs d-le gsabac, este ca nu utilizeaza un input real obtinut prin munca si destul de greu de obtinut de acea tin sa-i felicit pe Sebi, d-l Lazaroiu si der_ doktor , stiu ei de ce... Catometrul construit de mine are posibilitatea de a modifica curentii anodici si de grila G2, tensiunele Ua, Ug2,-Ug1, practic intr-un mod mai greoi se pot trasa curbele caracteristice REALE de acea coroborat cu masuratori complexe pot face diferente dintre ceva functional si gunoiul tehnic vehiculat pe net... Apropo, valderama stie sa cenzureze si sa taxeze rapid unele erori sa zicem neintentionate, este bine ca cineva sa stea de paza ! Link spre comentariu
Kosmin Postat Octombrie 31, 2017 Partajează Postat Octombrie 31, 2017 Am rulat materialul atasat in postul #79 si am suprapus peste foaia de catalog a tubului, iata ce a iesit: Un alt posibil model (mai apropiat de foaia de catalog) ar putea fi si acesta? **** 6S31B ****************************************** *---------------------------------------------------------------------------------- .SUBCKT 6S31B 1 2 3 ; Plate Grid Cathode + PARAMS: CCG=4.1P CGP=1.5P CCP=3.9P RGI=2000 + MU=17.9 KG1=262 KP=60.6 KVB=194.4 VCT=0.362 EX=1.5 *---------------------------------------------------------------------------------- E1 7 0 VALUE={V(1,3)/KP*LOG(1+EXP(KP*(1/MU+(VCT+V(2,3))/SQRT(KVB+V(1,3)*V(1,3)))))} RE1 7 0 1G ; G1 1 3 VALUE={(PWR(V(7),EX)+PWRS(V(7),EX))/KG1} RCP 1 3 1G ; C1 2 3 {CCG} ; C2 2 1 {CGP} ; C3 1 3 {CCP} ; D3 5 3 DX ; R1 2 5 {RGI} ; .MODEL DX D(IS=1N RS=1 CJO=10PF TT=1N) .ENDS Link spre comentariu
THOMAS Postat Noiembrie 1, 2017 Partajează Postat Noiembrie 1, 2017 Da,@Kosmin! asta-i un model foarte bun Acuratetea acestor modele este extrem de importanta pentru rezultatul unui THD corect si cat mai apropae de ralitate.Putem utiliza pentru generarea modelelor si clasicul Java,insa cu foaia de catalog in fata putem schimba datele din ecuatiile (trioda sau pentoda) pana la suprapunerea cat mai corecta a desenului generat fata de foaia de catalog,dar trebuie rabdare si multe incercari nu este suficienta doar "tragerea" de cursoarele parametrilor Java. Link spre comentariu
Kosmin Postat Noiembrie 1, 2017 Partajează Postat Noiembrie 1, 2017 Am postat oarecum pe lângă subiect, diferența de thd discutată în paginile anterioare nu cred ca se datorează diferenței dintre cele 2 modele ilustrate de mine în postul precedent. Poate când o sa am puțin timp liber voi rula și eu o simulare a schemei amplificatorului de căști amintit sa vedem ce forma are FFT-ul și cum se comporta la un test cu 2 tonuri pe care îl consider mai edificator. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 1, 2017 Partajează Postat Noiembrie 1, 2017 (editat) da, diferenţele mari thd nu ţin de model (numai de model) chiar în aceste condiţii(model mai bun) în zona de interes nu prea există reprezentare sau referinţă https://s1.postimg.org/627rz2clan/Amp_casti_GS-17_schema.png modelul curge de la sine fără referinţă evident cine dispune de µTracer introduce în simulare un model bun Editat Noiembrie 1, 2017 de Vizitator Link spre comentariu
gsabac Postat Noiembrie 1, 2017 Autor Partajează Postat Noiembrie 1, 2017 Am raspuns cu intirziere deoarece de la 8 la 19:30 am fost la doctori. medic de famile, medic specialist, chirurgie Plastica si Reparatorie, unde mi s-a extras o alunita inflamata. Am rulat materialul atasat in postul #79 si am suprapus peste foaia de catalog a tubului, iata ce a iesit: A iesit perfect suprapunerea curbelor modelului dvs. peste curbele originale rusesti din documentatie. Tot curbe originale din documentatie sunt si acestea, pe care le-am postat eu, impreuna cu cele pomenite mai sus. Curbele sunt luate din pdf-ul din atasament. Se pare ca sunt unele diferente care ar fi posibil sa determine modele diferite. Mai studiem, mai vedem, mai apreciem. @gsabac 6s31b-datasheet.pdf Link spre comentariu
gsabac Postat Noiembrie 2, 2017 Autor Partajează Postat Noiembrie 2, 2017 Am reluat simularile cu modelul @Kosmin, functioneaza bine si se prezinta astfel: Schema #1: 66mW/0,05% 324mW/ 0,2% 629mW/0,7% maximum 800mW Schema #2: 67mW/0,4% 338mW/1,83% 443mW/5,4% maximum Am obtinut cu modelul de pe internet si cu modelul @Kosmin rezultate bune, pentru ambele scheme. Ca performante virtuale, schema #1 este net superioara schemei #2 se vede si din structura nu numai din modele. Ca observatie nu am de unde sa stiu rezultatul practic, dar un trimer de circa 200-500Ohmi pus in anodul finalei, prin reglajul sau, va da performante maxime. @gsabac 2 Link spre comentariu
gsabac Postat Noiembrie 2, 2017 Autor Partajează Postat Noiembrie 2, 2017 (editat) Pina acum am incercat cu succes diverse modele virtuale pentru tuburile finale si in final am hotarit sa introduc in schema un trimer de 500 ohmi in serie cu o rezistenta de 220 ohmi in anodul finalei, pentru reglajul distorsiunilor minime. A aparut prima problema reala la amplificatorul de casti cu tuburi. Cind am trecut la schema completa cu redresor, am vazut ca brumul redresorului moduleaza semnalul de iesire ca in poza. Adica practic aproape nu exista atenuarea brumului de pe alimentare, care se aude in casti indiferent de semnal. Cred ca este un handicap serios al schemei, deoarece practic nu are rejectie la modul comun (CMMR). @gsabac Editat Noiembrie 2, 2017 de gsabac Link spre comentariu
adigh Postat Noiembrie 2, 2017 Partajează Postat Noiembrie 2, 2017 (editat) ........ prima problema reala la amplificatorul de casti cu tuburi. Cind am trecut la schema completa cu redresor, am vazut ca brumul redresorului moduleaza semnalul de iesire ..... Cred ca este un handicap serios al schemei, deoarece practic nu are rejectie la modul comun (CMMR). @gsabac E buna observatia. Se pare ca si cu cele mai bune modele de tub se poate rata (prin omisiune) o simulare. O simulare buna si completa trebuie sa arate si calitatile dar si punctele slabe ale schemei. Schema nu e de nefolosit dar numai cu tensiune stabilizata va merge bine. Editat Noiembrie 2, 2017 de adigh Link spre comentariu
franzm Postat Noiembrie 2, 2017 Partajează Postat Noiembrie 2, 2017 Schema nu e de nefolosit dar numai cu tensiune stabilizata va merge bine. Sau cu niste nisip rafinat de înalta puritate, adica siliciu. A se vedea tubecad. Link spre comentariu
THOMAS Postat Noiembrie 2, 2017 Partajează Postat Noiembrie 2, 2017 (editat) Pina acum am incercat cu succes diverse modele virtuale pentru tuburile finale si in final am hotarit sa introduc in schema un trimer de 500 ohmi in serie cu o rezistenta de 220 ohmi in anodul finalei, pentru reglajul distorsiunilor minime. A aparut prima problema reala la amplificatorul de casti cu tuburi. Cind am trecut la schema completa cu redresor, am vazut ca brumul redresorului moduleaza semnalul de iesire ca in poza. modulatia iesirii cu 100Hz.png Adica practic aproape nu exista atenuarea brumului de pe alimentare, care se aude in casti indiferent de semnal. Cred ca este un handicap serios al schemei, deoarece practic nu are rejectie la modul comun (CMMR). @gsabac Pai era de asteptat la un riplu de 10Vpp pe sursa de alimentare la un consum atat de mic al acestui amplificator.Deci nu amplificatoru-i de vina ci "rederesorul" dupa cum bine spuneti.O sursa buna si chiar una modesta cu un filtru simplu CRC la un astfel de consum nu ar fi trebuit sa aiba acel riplu de neconceput, 10Vpp!!!!! Editat Noiembrie 2, 2017 de LMOlimpiu Link spre comentariu
gsabac Postat Noiembrie 3, 2017 Autor Partajează Postat Noiembrie 3, 2017 (editat) Am studiat postarile dvs. din care a rezultat ca ar fi necesara o filtrare mai buna a tensiunii de alimentare. Cu un filtru Pi, 47uF-330ohm-47uF la dubla alternanta la un consum mediu de circa 50mA (stereo) au rezultat ondulatii de 600mVvv. Pentru aceste ondulatii am facut noi probe, pentru un semnal de intrare de 1,6mV, 1000Hz. Rezultatul este in poza. Nivelul de iesire rezultat pentru semnal este de 32mVvv si pentru brum de 100Hz, circa 12mVvv. Atenuarea CMMR la semnal mic rezulta CMMR=600mV/12mV=50, care este mica. Deoarece castile audio de calitate redau perfect 100Hz, acest brum se va auzi permanent in casti indiferent de nivel. Acum daca luam ca referinta tensiunea de 3200mVvv pentru o putere de iesire de 200mW (11,95Vef/600 ohm), rezulta un raport semnal zgomot in tensiune: Rsz=11950/12= 995,8 adica cam 60dB, ceea ce este inadmisibil. In raport bun ar fi in jur de 80-100dB, care s-ar putea obtine doar cu un redresor activ stabilizat. Brumul maxim pe iesire la un consum de 50mA/180V ar trebui sa fie 1mV pentru 80dB sau 100uV pentru 100dB. Evident ca o solutie tehnologica corecta, va utiliza componente active pentru micsorarea brumului pe iesire, fie circuite integrate asa cum a aratat @formernc, fie componente discrete. @gsabac Editat Noiembrie 3, 2017 de gsabac Link spre comentariu
gsabac Postat Noiembrie 3, 2017 Autor Partajează Postat Noiembrie 3, 2017 (editat) Am preluat din pdf, schema utilizata de un model de alimentator pentru amplificatorul de casti. Filtrajul este realizat cu doi condensatori de 220uF si o inductanta de 10H la 100mA. Am facut probele pentru 50mA si rezulta un brum de 1,7mVvv pe alimentare, adica ne aflam in situatia de a avea un raport semnal zgomot de circa 75dB, care se poate accepta, dar cred ca se poate mai bine, ca filtraj, pret si gabarit. @gsabac Editat Noiembrie 3, 2017 de gsabac Link spre comentariu
bmsorin Postat Noiembrie 3, 2017 Partajează Postat Noiembrie 3, 2017 (editat) Pentru astfel de amplificatoare, se poate utiliza https://www.neurochrome.com/21st-century-maida-regulator-rev-2-0/ (asta daca chiar vrem sa avem un raport SN bun). EDIT. Spun pentru ca am constuit asa ceva, nu doar am citit pe net de el. La un riplu de intrare de 14Vpp, consum de 120mA, la iesire riplul era invizibil pe 5mV/DIV. Editat Noiembrie 3, 2017 de bmsorin Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum