Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

amplificator pentru casti OT si OTL


gsabac

Postări Recomandate

Am optimizat o schema pentru amplificatorul de casti cu tuburile 6N28B-V si 6S31B-V in asa fel incit

sa scoata maximum de putere si minimum minimorum de distorsiuni nelineare.

Schema se bazeaza pe amplificarea maxima ce se poate obtine cu triodele preamplificatoare,

cu pastrarea etajului final si o reactie negativa puternica pentru imbunatatirea performantelor globale.

post-238209-0-53813200-1508767166_thumb.png

Se pot folosi casti cu impedanta de la 300 ohm la 1 kohm. Pentru casti cu impedanta mai mica este

recomandat sa se foloseasca o rezistenta de 1W in serie cu iesirea, astfel incit in total sa faca circa 600 ohmi.

Ca performante, amplificarea in tensiune 10, puterea 600mW la 0,04% distorsiuni, banda de frecvente

lineara de la 10Hz la 100KHz sau mai mult in functie de condensatorul de reactie si faza zero in banda.

Avantajele constructive sunt obtinute prin folosirea condensatorilor electrolitici, la tensiune inalta, de valoare mica.

Dezavantajele sunt datorita complexitatii schemei.

 

@gsabac

Editat de gsabac
Link spre comentariu

Ati aplicat bootstrap-ul ca sa puteti scadea amplificarea?Nu puteti include si condensatorul de iesire in bucla?

Ca sa cresca amplificarea. Daca se include condensatorul in bucla apar probleme cu panta cazatoare la frecvente joase sub 10Hz.

 

@gsabac

Link spre comentariu

In bucla deschisa amplificarea globala este de circa 140, iar a finalului separat 0,85.

Reactia negativa micsoraeza amplificarea de la 140 la 10, dar rezultatele se obtin si datorita

echilibrarii regimului dinamic al tuburilor finale.

 

@gsabac

Link spre comentariu

Se pot folosi casti cu impedanta de la 300 ohm la 1 kohm. Pentru casti cu impedanta mai mica este

recomandat sa se foloseasca o rezistenta de 1W in serie cu iesirea, astfel incit in total sa faca circa 600 ohmi.

 

 

@gsabac

Oare in acest caz se pastreaza distributia armonica prezentat cu o pagina in urma de colegul Lazaroiu?Asta e dilema in cazul inserierii rezistentei cu sarcina.

Totusi varianta optima ramane folosirea traf . iesire cu prize in secundar ptr. diferite impedante casti.

Chiar si un bobibaj simplist P-S-P da rezultate mai bune decat varianta fara-zic eu.Ar merita simulat in sensul aflarii adevarului.

Editat de simson
Link spre comentariu

Oare in acest caz se pastreaza distributia armonica prezentat cu o pagina in urma de colegul Lazaroiu?Asta e dilema in cazul inserierii rezistentei cu sarcina.

Totusi varianta optima ramane folosirea traf . iesire cu prize in secundar ptr. diferite impedante casti.

Chiar si un bobibaj simplist P-S-P da rezultate mai bune decat varianta fara-zic eu.Ar merita simulat in sensul aflarii adevarului.

Probabil ca ati dorit implicit sa vedeti analiza spectrala si sa analizati raportul armonicelor.

post-238209-0-01826800-1508784622_thumb.png

Se poate observa amplitudinea si raportul armonicelor in tot domeniul de interes.

In legatura cu transformator pe iesire, il poate pune oricine doreste, cu conditia sa stie cum se

calculeaza impedanta optima de iesire din amplificator.

 

@gsabac

Link spre comentariu

Problema este ca nu ma desurc sa fac OT iar de cumparat nu am gasit (poate nu am cautat unde trebuie).

Pe SS am deja, doar ca trebuie sa-l bag in carcasa. Pe castile de 600ohmi parca i-i lipseste dinamica in comparatie cu fostul amp cu PCL, dar posibil sa ma insel deoarece a trecut ceva vreme de cand l-am auzit ultima data.

 

Multumesc mult tuturor.

Editat de stryx
Link spre comentariu

Un amplificator pentru casti in clasa A cu tuburi obisnuite nu poate lucra corect fara transformator pe o impendanta de 600 ohm iar sub aceasta valoare lucrurile doar se inrautatesc, o solutie de OTL ar putea fi configuratia SEPP cu tuburi 6n13s sau altele cu Ri cit mai mic , eventual d-l Lazaroiu ar putea simula o functionare cu aceast tip de amplificator ce permite oarecum lucrul pe impendante scazute totusi recomandarea mea este sa calatoriti cu un automobil la 100Km /h in viteza a cincea fiindca este posibila si deplasarea in treapta a doua cu aceiasi viteza

Link spre comentariu

Pentru ca s-a inceput un nou topic in topicul de simulare cred ca este mai bine sa fie mutat aici.

 

Discutiile au fost in mare:

 

popa marius:

 

Am testat mai multe variante de amplificatoare pentru casti cu si fara OT, sfatul meu este sa renuntati la OTL si RN fiindca acestea sint doar niste solutii ieftine si doar atit iar tuburile subminiatura nu pot concura cu un ECL 82 intr-o asemenea aplicatie apoi prizele secundarului OT conserva distributia armonica adica acea care face diferenta dintre amplificatoarele cu tuburi si cele cu semiconductoare. Cel mai reusit amplificator cu tuburi pentru casti facut de mine a fost unul cu 6p6p, OT 6K/600,300,150 si 32 0hm

 

formernc:

 

as dori sa-l intreb pe Domnul Popa Marius cum percepe dumnealui atacul ot vs otl al unor casti de impedanta mare 300-600 ohmi cu cel mai performant otl incercat de dumnealui ce se adapteaza bine ca impedanta de iesire cu castile in comparatie cu ot-ul preferat

Oricum cred ca impresiile sunt profund subiective si e greu sa pui degetul pe rana, dar intreb si eu...

Parerea mea este ca adaptarea cu un ot se justifica doar la impedante mici de iesire: 32-64 ohmi.

N-as crede ca face o diferenta in bine o adaptare de 1:2 cand este foarte usor de facut un etaj cu tuburi cu distorsiuni in 300 ohmi de genul asta:

https://www.tubecad....10/blog0173.htm

dar diferenta intre cuplajul capacitiv-casti si inductiv -casti e posibil sa dea dureri de cap la o analiza reala.

Iar aduc insa in discutie faptul ca back-emf-ul unor casti este infim in comparatie cu niste boxe, dar fata de puterea livrata de amplificator poate avea un rol similar daca pastram proportiile la nivelele maxime de putere livrate de un amplificator de casti vs unul de putere pt boxe.

 

Aici mi-ar face placere sa vad o analiza reala , pe niste casti reale si mai putin simulari pt ca nu stiu unde poti gasi un model sice pt casti si boxe cu care sa poti lucra.

eu vroiam sa subliniez miza unei batalii pierdute din start.Am construit un numar destul de marisor de amplificatoare de casti si cu tuburi si cu integrate si cred ca pot sa-mi dau si eu o parere.

Puterea conteaza.

Luati cazul unui amplificator performant cu ultimele integrate de pe piata , dedicat pt casti in comparatie cu un amplificator de 100w mediu calitativ ce debiteaza pe casti de 300-600 ohm...N-o sa fiti capabili sa discriminati decat poate un raport semnal zgomot sensibil diferit.

Eu as vrea sa stiu ce plus poate sa-mi aduca constructia unui transformator de iesire cu un raport 2:1...5:1 cand e adaptat la un etaj ce livreaza curent mic , impedanta de iesire mare,excursie corespunzatoare de tensiune, in comparatie cu un ataj "brute force" ce poate livra curent suficient direct la tensiunea de lucru si impedanta unor casti tot de 300...600 ohmi.

Credeti ca simularile ne pot lamuri in privinta asta?

Oricat de sensibile sunt niste casti in comparatie cu niste boxe ,cred ca exista un raport pur de puteri ce da rezultate similare .

in acelasi timp, valoarea condensatorului de iesire la otl trebuie sa aiba o valoare foarte sensibila functie de inductanta castilor si eventual sa fie in bucla de reactie daca exista una sau deloc sensibila, pt ca pana la urma castile nu sunt motoare.

Motivul pt care imi pun aceste intrebari este pentru ca am avut ocazia sa vad cum se fac analizele in medii de lucru de nivel foarte inalt si exact acolo unde ma asteptam sa vad analize complexe si simulari de inalt nivel, vazui ca simularile se folosesc doar pt evaluarea functionalitatii unui montaj, altfel foarte importanta si ea.

Atentie nu vorbesc de ingineri de doi lei care lucreaza cu thd-metru sau analizor de faza direct acolo unde ar putea din taste sa afli rezultate in cateva minute ci de oameni cu doctorate si postdoctorate in analiza numerica , simulari si altele asemanatoare.

Lucrurile de finete urmeaza mereu protocoalele domnului Marius Popa.

Eu atat am avut de spus.Nu am chef sa mai fac subiecte noi.Era mai mult o curiozitate.Eu imi rezolv problemele mult mai simplu.

Ca sa nu mai fie alte retineri pe viitor:

IMI CER OFICIAL SCUZE DOMNULUI LAZAROIU PE CARE L-AM SACAIT IN TRECUT FARA CENZURA SI LIMITE.

popa marius:

Un amplificator pentru casti in clasa A cu tuburi obisnuite nu poate lucra corect fara transformator pe o impendanta de 600 ohm iar sub aceasta valoare lucrurile doar se inrautatesc, o solutie de OTL ar putea fi configuratia SEPP cu tuburi 6n13s sau altele cu Ri cit mai mic , eventual d-l Lazaroiu ar putea simula o functionare cu aceast tip de amplificator ce permite oarecum lucrul pe impendante scazute totusi recomandarea mea este sa calatoriti cu un automobil la 100Km /h in viteza a cincea fiindca este posibila si deplasarea in treapta a doua cu aceiasi viteza.

Va rog sa continuati discutia aici.

Link spre comentariu

Eu am incercat un SEPP cu 6N6P. Castile aveau insa impedanta mica si am incercat sa pun 4 tuburi pe canal insa .... n-a mers. Cred ca tuburile au avut parametrii prea dispersati. A mers cu un tub sus si cu un tub jos la SEPP dar mai multe n-am reusit. A fost tentant sa fac ceva OTL dar n-a fost sa fie.

 

Am renuntat la un OTL cu 6n13s pentru ca mi se parea prea energofag.

Editat de validae
Link spre comentariu

Unde merge mia merge si suta :limb: . Un OTL daca merge pe 32 de ohmi nu va tusi catusi de putin la 300 de ohmi (asa am vazut in simulare).

 

P.S. Eu "semnez condica" foarte des pe youtube si cand esti in fata calculatorului sau pe smartphone (si nu esti acasa) cea mai simpla varianta sunt castile!

Editat de adrian_pic
Link spre comentariu

Pentru o mai buna analiza, comparatie raportul armonicilorattachicon.giffff1.jpg

attachicon.giffft2.jpg

Raportul armonicilor este identic spre satisfactia mea si a celor care sunt audiofili, numai distorsiunile sunt diferite

cu un peste ordin de marime.

Acum vin cu intrebarea cheie, daca armonicile sunt asa de mici si de fapt urechea nu le poate auzi,

ce sens are "distributia armonica" invocata si aplaudata de unii useri. Pai daca armonicile au o tensiune de 1000 de ori

mai mica decit tensiunea nominala, puterea acustica este de 1.000000 mai mica si atunci ce sens are raportul sau

distributia unor armonici care nu exista?

Orice OTL are nevoie de un traductor sonor si mai jos sunt caracteristicile electrice pentru citeva tipuri:

Datele sunt pentru puterea necesara atingerii unui SPL de 120 dB

Valoarea impedantei nominale este aproximativa si se modifica cu frecventa.

De exemplu la HD800 se modifica intre 300 pina la 630 ohm.

Ordinea este in functie de puterea maxima:

HE5 - 1995 mw - 282 ma - 7.06v rms 32 ohm

K204DF - 1585 mw - 51ma - 30.8v rms 600

K701 - 510 mw - 91 ma - 5.62v rms 62

HD800 - 210 mw - 26 ma - 7.94v rms 300

HD600 - 199 mw - 26 ma - 7.74v rms 300

HD650 - 167 mw - 24 ma - 7.08v rms 350

RS1 - 158 mw - 70 ma - 2.25v rms 32

ER4S - 100 mw - 32 ma - 3.16v rms 100

RE0 - 100 mw - 39 ma - 2.53v rms 64

T1 - 63mw - 10 ma - 6.15v rms 600

SRH840 - 63 mw - 38 ma - 1.67v rms 46

Westone3 - 20 mw - 26 ma - 0.77v rms 30

E4C - 13 mw - 21 ma - 0.60v rms 30

GR8 - 1.6 mw - 3.6 ma - 0.44v rms 120

UE-18 Pro - 2.7 mw - 11 ma - 0.24v rms 22

Triple-Fi 10 - 2 mw - 7.9 ma - 0.25v rms 32

SE530 - 1.3 mw - 6 ma - 0.21v rms 35

ES3X/UM3X - 0.4 mw - 2.7 ma - 0.15v rms 56

Concluzia, atunci cind se foloseste la un amplificator, trebuie tinut seama de impedanta si de puterea maxima admisa

si data de fabricant. De exemplu, daca se pune o casca de citeva zeci de mW la un amplificator de 1,5W, sunt probleme

de incompatibilitate, care pot duce la distrugerea castii, uneori elementul cel mai valoros din lantul acustic.

 

@gsabac

Editat de gsabac
Link spre comentariu

@gsabac aveti perfecta dreptate. Dar... cand vorbim de un amplificator de 1,5W fara a specifica impedanta de iesire, majoritatea o subintelege 4 sau 8 ohm. Calculand tensiunea de iesire la 1,5W/8ohm rezulta 3,4V... tensiune insuficienta pentru a excita corect o pereche de casti de 600ohm. In tabelul Dvs. ati specificat 6,15V pentru T1 spre exemplu... un amplificator care sa debiteze 6,15V are la 8 ohm 4,7W... de aici confuzia care se creaza de obicei cand se zice ca un amplificator de 0,5W nu poate misca o pereche de casti de 600ohm. Daca ar fi adaptate impedantele, pentru 600ohm ar fi nevoie de doar 0,06W...

Editat de Dan Minciu
Link spre comentariu

Asa este cum ati precizat, de aceea am postat tabelul de casti cu aproape toate variantele, pe intelesul tuturor.

De fapt daca as pune intrebarea:

Care este impedanta de iesire a unui amplificator pentru casti, sau mai in general,

care este impedanta de iesire a unui amplificator oarecare, as primi raspunsuri cu foarte multe variante.

Se fac multe tipuri de confuzii in legatura cu acest subiect, aparent foarte clar, chiar de catre ingineri care

se pretind a fi mari "scule" in audio si nu numai.

De exemplu care ar fi impedanta de iesire din amplificatorul de casti prezentat in postarea #1 ?

Valoarea si raspunsul sunt importante, deoarece se poate intelege corect modul de functionare

si de utilizare al unui amplificator, la sarcina variabila.

O intrebare si mai complexa ar fi despre cum se calculeaza sau cum se masoara impedanta de iesire

la nivele mari, cind fenomenele din dispozitive sunt complet nelineare, fie la tuburi, fie la tranzistori.

 

@gsabac

Editat de gsabac
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări