reglare amperaj aparat sudura

[gauss]

12,9 Kva la 20 % ... parca asa am citit , sau gresesc ? Cam cat ar veni la 100 % , ca nu ma pricep . Spor la sudura ! ... si la " tras " 25 de amperi din reteaua casnica , non - stop ! In judetul Prahova , mai greu ... ma rog , pe unde am mai bagat eu cate ceva in priza .

Editat Octombrie 20, 2017 de gauss

[nickrvl]

Haide totusi sa separam uzul industrial sustinut, pentru acesta e simplu, doar trifazic.....

Pentru uz caznic ajung si 100/120A, ca priza monofazica tine si mai mult daca e instalatie facuta responsabil.

Nu am dat exemplu traful acela hacuit? dupa dimensiuni asa ochiometric cam cat poate debita? astfel l-am folosit si la "maxim" si nu mi-a sarit siguranta.

[gauss]

Nu stiu ce sa zic . Nu pot face estimari la scule pe care nu le - am avut in mana . Cele care " da " , le - am masurat corect . Cu analizorul de energie . Am aflat ca majoritatea sant minciuni ... ma rog , m - am ciorovait si cu italienii , si cu francezii , pana mi - a interzis patronul . In baza la ce am vazut si lucrat , mentin tot ce am scris mai sus , in toate postarile . Firmele unde am lucrat au incetat sa vanda monofazice , din alea serioase , inca de cand eram angajat . Am refuzat sa le tin service - ul , veneau prajite ( dupa suntarea termicului ) , sau cu " delegatia " tipand ca nu e scula etc . , nu pot lucra vapoare , hale industriale si poduri rulante , table de 10 ( minim ) cate 2-3 , si altele , pentru care nu aveam timp si dispozitie . Repet , considerente personale , posibil gresite . Face fiecare cum crede , ca d - aia e democratie . Chiar si tehnica ...

Editat Octombrie 20, 2017 de gauss

[valivoi]

Motorul ala se invirte singur alimentat monofazic, astepti sa porneasca motorul si apoi se conecteaza sarcina.

El genereaza trifazicul la bornele lui, asta este rolul lui, nu duce nici un agregat.

Ca devenine uzina electrica trifazica e cam adevarat...poate fi atit de mare cit il tine reteaua monofazica.

Era versiunea simpla si fiabila de a obtine trifazic din monofazic la un randament si calitate acceptabila.

Cand eram la liceu in laboratrul de electrotehnica aveam asa ceva cu care studiam cuplul motor-generator,randamentul motor era undeva maxim 88% generator cam 85% asa cam cat ar fi randamentul ala acceptabil,plus ca trebuie bucla de reactie pentru reglarea turatiei ansamblului functie de puterea care se trage din generator, cei ce cunosc grupurile electrogen alea cu motor de tractor (sau cele cu motor de tanc) de pe vremea lui Ceausescu stiu despre ce este vorba.

[catabest24]

eu pt curentul monofazic am un mig mag invertor prima multi 190, 140a la 100% este sinergic, programe automate reglez doar grosimea tablei de la 0.3-9.7mm este super, dar vreau ceva mai puternic de aceea acum cumparat acest migatronic 300 , momentan nu am trifazic de aceea intrebam daca il pot lega cumva la 220v

Editat Octombrie 20, 2017 de catabest24

[nicviorel]

Buna seara!
Rog ajutati-ma cu sfaturi pentru repararea si modificarea unui transformator de sudura facut in urma cu multi ani.
Trebuie sa il desfac pentru o revizie, intrucat bobina primara s-a deplasat in jos si risca sa atinga miezul.
Si mai are o problema: intensitatea curentului de sudura este PREA MARE.
Trafo are prize in secundar de la 14 la 56 volti. Daca leg cablurile de sudura la iesirile de 36 volti, amorseaza un pic mai greu, dar intensitatea este mare (cu electrod 2,5 trebuie sa fiu atent, altfel gaureste material de 3 mm). Pe 43 volti, amorseaza bine dar la fel, intensitatea curentului este mare. La 49 de volti "rupe". Am sudat cu el cu 2,5, 3,25 si 4 lejer.
Trafo est facut de mine, cu urm. date: tole U+I, sect. miez aprox. 29 cmp., primar Cu-em diam. 2,2 mm, secundar din platbanda 9x1,8 mm.. L-am facut din materiale recuperate (miezul si sarma de primar au fost un trafo vechi, ars, iar secundarul este din platbanda de la demaroare auto stricate). Bobinele nu mai tin minte ce numar de spire au, dar la vremea respectiva le-am calculat cf. sectiune miez, dupa un indrumar calcul transformatoare de mica putere si joasa tensiune. Primarul se incalzeste mai mult decat secundarul.
O sa il demontez sa il curat de rugina, sa ii refac carcasele pentru bobinaje, sa ii fac carcasa exterioara, intrerupator pe primar, conectori pentru cablurile de sudura si sa ii pun un ventilator.
Ma intereseaza daca il pot face mai "slab" (intensitate curent sudura mai mica) - sa mai scot din tole?, sau sa ii las un intrefier marit intre U si I? sau sa ii fac un miez mobil intre bobinele primare si secundare?. Am citit aici ca o bobina separata (drosel) ar ajuta - am prin beci cativa metri de cablu cupru si un miez E+I mai mic.
Rog sfaturi.
Va multumesc!
Viorel

PS: Am incerca sa atasez foto transformator, din PC, dar nu ma prind cum.

[validae]

Transformatorul de sudură trebuie să aibă o caracteristică de cădere abruptă a tensiunii în sarcină. Adică în gol tensiunea să fie suficient de mare ca să amorseze ușor arcul, dar în sarcină tensiunea să scadă până la 20-30V maxim. Arcul se menține chiar și la 15V. Astfel de caracteristică se obține prin cuplaj magnetic slab, respectiv fie faci bobinele ,,una lângă alta,, nu suprapuse, fie faci un șunt magnetic mobil, care va ,,scurtcircuita,, sau devia fluxul magnetic ce ajunge la bobina secundară. În niciun caz nu mai scoți din tole, fiindcă atunci suprasoliciți primarul, care deja se supraîncălzește. Dacă ai spațiu de bobinaj, poți încerca chiar mărirea numărului de spire al primarului cu câteva zeci de spire, modificând atât raportul de transformare, cât și mărind rezistența internă a bobinajului primar. Asta va duce la scăderea mai abruptă a tensiunii în sarcină. Cea mai bună metodă e de departe șuntul magnetic mobil, permite reglajul fin al curentului de sudură, dar e ceva mai complicat din punct de vedere mecanic. Trebuie ca șuntul să culiseze fin printre bobinajele primar și secundar, cu ajutorul unui șurub de reglaj, dar să nu vibreze liber. Ca punct de inspirație vezi construcția trafurilor de sudură comerciale....

[nicviorel]

Multumesc pentru raspuns, Validae.

Rog spuneti-mi cum pot pune o fotografie a trafului aici, si asa se vede exact ce am.

Va multumesc!

[nicviorel]

Trafo 1 jpg

Editat Noiembrie 5, 2017 de validae

[validae]

Am pus poza pe Imgur upload și am editat postarea, copiind link-ul BB Code al imaginii. Transformatorul e făcut așa cum trebuie, cu secțiuni separate pentru înfășurări. Problema este mai mult ca sigur în numărul de spire calculat. Observ și alt aspect care pare că a fost omis, jugurile de fixare par a fi strânse cu prezoane care trec prin găuri din tole și care nu sunt izolate electric cu șaibe izolatoare la capete. În acest caz, jugurile și prezoanele de fixare creează două spire în scurtcircuit prin care trec curenți mari, de zeci de Amperi. Nu ați observat cumva o încălzire a jugurilor de fixare, sau a miezului de tole chiar la funcționarea în gol ?

Adăugarea unui șunt magnetic, deși posibilă, e cam dificilă pentru acest transformator, dat fiind că va necesita un spațiu care se va scădea din fereastra bobinajelor.Din imagine se vede că nu prea mai e mult spațiu liber. Mai știți numărul de spire al celor două înfășurări ? Și secțiunea miezului ar trebui măsurată exact, așa cum este acum , strâns în juguri....

[nicviorel]

Buna dimineata, Validae!

Multumesc pentru ajutorul cu fotografia si pentru sfaturi.

Sectiunea unei coloane este 63x46 mm., aprox 29 cmp. Am masurat ieri cu o ruleta. Inaltimea miezului este de 245 mm, iar latimea este 145 mm.

Nu mai stiu cate spire am pus. Trafo l-am facut acum vreo 15 ani si nu mai am calculele. Dispunerea bobinelor (separat primar si secundar) am facut-o asa cum am vazut la un alt traf de sudura facut.

Ieri i-am facut probe de sudura cu electrod 2,5 mm. pe mai multe iesiri din secundar, sa vad cu ce tensiune pot suda material mai subtire (2-3 mm). Am de facut un gard acasa si il fac din platbanda, am gasit un model de panou ieftin si frumos.

Am consumat 5 electrozi in aprox. 30 min. Am verificat incalzirea si am constatat ca miezul se incalzeste f. putin la partea de sus, unde sunt bobinele secundare (25-30 grd.C), in schimb se incalzeste mult jos, sub bobinele primare; pot tine mana pe el, dar este mult mai cald (45-50 grd. C).

Jugurile de fixare se incalzesc la fel ca miezul - f. putin in partea de sus, mult mai mult jugul de jos, sub bobinele primare, insa jugul nu este mai cald decat miezul.

As vrea sa il repar si sa ii fac carcasa pentru ca tin mult la sculele facute de mine, chiar daca nu sunt foarte bune. Cu asta am facut tot ce era de facut la o casa in constructie + alte scule (abricht, moara de cereale, ..........). In plus, merge cu prelungitor sau mai multe prelugitoare de zeci de metri.

Este facut pentru mine, nu sunt sudor de meserie. Dupa ce termin gardul, nu stiu cand il voi mai folosi, dar vreau sa il pastrez.

Daca as putea sa-i mai reduc intensitatea curentului de sudura, ar fi perfect.

[validae]

Ia să încerci să izolezi totuși cel puțin un prezon față de jugul metalic, prin intermediul unor șaibe groase de textolit.

Poți calcula câte spire ai bobinat, măsurând tensiunea la ultimele zece spire expuse. Față de ultima spiră de pe ultimul strat al bobinajului primar, înțepi a zecea spiră cu un ac și apoi măsori tensiunea între ultima spiră și a zecea spiră. Astfel poți afla (cu regula de trei simplă) câte spire are fiecare bobinajul primar, raportând numărul de spire/Volt aflat la tensiunea de rețea măsurată în sarcină la bornele primarului.

[spik]

Cred ca mai trebuie niste spire pe primar.

Acum nu stim ce inseamna amorsare usoara pentru tine.

La materiale subtiri trebuie sa tii electrodul asezat/lipit de material, arcul.ekectric sa fie cat mai scurt...electrodul inclinat...

Editat Noiembrie 5, 2017 de spik

[nicviorel]

Maine ma apuc sa il desfac, sa izolez jugurile si sa fac masuratorile necesare.

Apoi postez aici ce am gasit.

Doua intrebari, daca mai aveti timp:

-in aceasta situatie (tole U+I, 2 bobine primar si 2 bobine secundar) sectiunea miezului este sectiunea insumata a celor 2 coloane, sau sectiunea unei singure coloane? in tinerete am mai facut transformatoare (acasa, pentru mine), dar E+I si acolo luam in calcul doar sectiunea coloanei centrale.

-daca scot din tole si le inlocuiesc cu material izolator nu scade puterea transferata din primar in secundar? Poate as reusi asa sa mai reduc din Is.

Va multumesc!

Viorel

[nicviorel]

Am folosit rutilic 2.5 mm., Askaynak (Lincoln Turcia). La 36 V, trebuie sa ciocanesc usor de 2-3 ori ca sa se aprinda, apoi arcul e stabil, dar daca nu sunt atent gaureste tabla de 3 mm. imediat. La 43 V, se aprind la prima ciocanire (atingere) si arcul e stabil si mai puternic. La 49 V se aprind la atingere, arc puternic, iar arcul se rupe greu cand il lungesc (departez electrodul de piesa ca sa intrerup sudura); gaureste material de 2-3 mm instantaneu daca incerc sa fac cordon.

Si atunci cand punctez doar 1-2 secunde, are tendinta sa gaureasca materialul.

Din acest motiv incerc sa reduc intensitatea in secundar.

Nu sunt sudor, dar lucrez ce imi trebuie pentru mine. Sudez de cateva ori pe an. Indemanare probabil medie.

Cu alt transformator de sudura (rusesc, al unui cumnat), am sudat tabla de 1,6 mm (butoaie de 220 litri cap la cap, cordon facut din puncte, pentru a face un rezervor mai mare).

Editat Noiembrie 5, 2017 de nicviorel