franzm Postat Octombrie 12, 2017 Partajează Postat Octombrie 12, 2017 Am purtat timp de 40 de ani un ceas cu cifre fosforescente (Kienzle; l-am primit cadou la sapte ani si acuma îl tin în vitrina). Înca nu stralucesc. Nici la propriu, pe întuneric, si nici la figurat. Pentru a fi periculos ceasul, nu-i suficienta prezenta unei substante radioactive. Radiatia respectiva trebuie sa si patrunda în corp. Prin mecanism, spre mâna nu trece mare lucru. Prin sticla trece în special radiatia gama. si, la purtarea normala a ceasului, se disperseaza de obicei în mediu (nu este fascicol coerent). Link spre comentariu
morocanosul Postat Octombrie 13, 2017 Partajează Postat Octombrie 13, 2017 Cred ca e necesara si o...lanterna,mica ..asa ma feresc de iradiere!! Si il vad...noaptea! Link spre comentariu
icar Postat Octombrie 13, 2017 Partajează Postat Octombrie 13, 2017 Radiatia respectiva trebuie sa si patrunda în corp. Exprimare, cel putin, ambigua! Un material radioactiv devine daunator organismului a) daca il iradiaza extern, si aici vorbim de doza ambientala si b) daca este ingerat si aici vorbim despre doza angajata. In primul caz, la indepartarea sursei sau de sursa, inceteaza actiunea radiatiei asupra organismului. In cel de al doilea caz, actiunea dureaza atita timp cit materialul radioactiv ( a nu se confunda cu radiatia) perista in interiorul corpului. In cazul "fosforului" (care nu are nici o legatura cu fosforul, e vorba de un luminofor excitat de o substanta radioactiva, Radiu, Uraniu natural, Tritiu), radiatiile gama pot ajunge la nivelul pielii, insa in doza foarte mica, datorita carcasei de metal a ceasului. La nivelul ochiului, ecranarea data de plastic este foarte mica pentru radiatia gama, dar aici intervine atenuarea cu patratul distantei. Nu e vorba de disipare, ci de atenuare, ceea ce e cu totul altceva. In cazul ceasurilor moderne, cu Tritiu, radiatia beta fiind de energie foarte joasa, maxim 18 keV, se autoabsoarbe in materialul pe care il excita. De aceeia nu va fi niciodata detectat cu o sonda gama sau beta. Morocanosule, vezi ca si lanterna te iradiaza, cu... fotoni!!!! Iar daca e cu LED, mai scapa si nitcai UV. Link spre comentariu
hpavictor Postat Octombrie 13, 2017 Partajează Postat Octombrie 13, 2017 In aceeași categorie intră și anumite instrumente optice , cum ar fi obiectivele foto sau binoclurile . Unele folosesc sticlă cu adaus de materiale radioactive , pentru performanțe optice deosebite . http://camerapedia.wikia.com/wiki/Radioactive_lenses http://www.orau.org/ptp/collection/consumer%20products/cameralens.htm Nimic nu e perfect , peste tot există compromisuri . Sfat : nu depozitați ceasuri sau optică în camera unde dormiți ! Link spre comentariu
franzm Postat Octombrie 14, 2017 Partajează Postat Octombrie 14, 2017 Nu e vorba de disipare, ci de atenuare, ceea ce e cu totul altceva. Am zis ca se disperseaza, în sensul ca se împrastie. În cazul de fata într-o emisfera. De unde si atenuarea cu patratul distantei. Am exclus din start înghitirea ceasului (sau introducera sa în alte cavitati naturale). Cine face asa ceva are oricum probleme mai grave decât radiatiile. Link spre comentariu
validae Postat Octombrie 14, 2017 Partajează Postat Octombrie 14, 2017 Ca idee, există compuși radioactivi și în unele articole de uz casnic. Ați fi surprinși să știți că unele căni de ceramică glazurată au slabe emisii radioactive. Dar tot radioactive sunt, câtă vreme un detector Geiger cârâie în apropierea uneia....https://www.youtube.com/watch?v=yi0xZMppDlU&feature=youtu.be Mă bate gândul să-mi fac și eu un detector Geiger.....nu știi ce pericole ții prin bucătărie. Link spre comentariu
icar Postat Octombrie 14, 2017 Partajează Postat Octombrie 14, 2017 Cum ziceam cu alta ocazie, am gasit un laborator o scrumiera colorata cu oxid de uraniu, faianta este radioactiva, mai erau la moda perne electrice cu adaus de Thoriu, apa de la Baile Felix este bogata in substante radioactive naturale, care, culea, sunt indispensabile in efectul benefic al apei! Acea cana poate contine argila cu urme de Radiu, ca si faianta. Chestia cu lentilele radioactive imi pare o aberatie, asa cum este prezentata! O doza de 100 uSv pe ora, la contact, ar intrece ce era pe strazile Bucurestiului, post Cernobil!!! Da, se folosesc materiale mai speciale, paminturi rare in special, pentru imbunatatirea calitatii sticlei, dar asta ar insemna, avind in vedere ca sunt natural radioactive, sa contina zeci, poate sute de grame de material radioactiv!! In aluminiul pentru motoarele de avion, pentru ai creste temperatura de topire, se adauga Thoriu, dar niciodata nu am masurat, la contact, mai mult de 20 - 30 uSv/h. Astfel de obiective, conform legilor noatre, ar trebui interzise la comercializare! O alta treaba aiurea afirmata in articol este doza incasata la o radiografie dentara. Ea nu este deloc 40 mR (cam 400 uGy), ci mult mai mult. Local, ea poate atinge chiar 20mGy/radiografie. Daca socotim echivalntul dozei efectiv, se poate ajunge la (nu am factorii de ponderare ai organelor/tesuturilor ca sa fac un calcul exact), o doza 60 - 70 mR/radiografie. Adica echivalentul dozei pentru intreg corpul. Sunt multe chestii radioactive in viata noastra (ex. detergenti, ingrasaminte chimice), naturale sau artificiale. O componenta importanta, ce este luata in calcul la determinarea factorului de risc pentru producerea cancerului la plamini, este Radonul. Si credeti-ma, in casele noastre se aduna destul de mult. Cauzele: mama natura, betoanele, argila. Utilizarea unui detector tip GM nu este intotdeauna o solutie. E nevoie de detectori cu eficacitate mare, de tipul scintilatie sau semiconductori. Un GM are eficacitate in jur de 1%, un scintilator sau semiconductor 15- 30%, functie de energie si tip. Ma refer la detectarea radiatiei gama! Daca chestia cu cana nu este o facatura, atunci acea cana e facuta din fosfogips!!!! Si e nasol de tot! DISPÉRSIE, dispersii, s. f. 1. Împrăștiere, răspândire, risipire. ♦ Spec. (Chim.) Stare de împrăștiere, într-un mediu oarecare, a unei substanțe aflate în particule foarte mici. ♦ Spec. (Fiz.) Separare a unei radiații sau a unei unde sonore în urma refracției, difracției etc. 2. (Mat.) Repartizare a unei mulțimi de valori în jurul unei anumite valori tipice. [Var.: dispersiúne s. f.] – Din fr. dispersion, lat. dispersio, -onis. Sursa DEX'98 atenuáre sf [At: DA ms / P: -u-a- / Pl: ~ări / E: atenua] 1 Subțiere. 2 Ușurare de o suferință Si: (rar) atenuat1 (2). 3 Micșorare a intensității unui fenomen Si: (rar) atenuat1 (3). 4 Reducere a importanței unui fapt Link spre comentariu
Postări Recomandate