Schema Regulator de incarcare

[Vizitator Andrei Toma]

Buna ! Ma puteti ajuta sa gasesc schema acestui regulator de incarcare ? https://postimg.org/image/n0txutjvh/

[leoncris]

http://www.vonsperling.de/cmp12-schematic.html

[validae]

Văd că nu ai renunțat la ideea de a construi singur unul, deși ți-am spus că e o lucrare care necesită experiență.....iar prețul unuia cumpărat de la chinezi e chiar modest.

[Vizitator Andrei Toma]

http://www.vonsperling.de/cmp12-schematic.html

Multumesc , o sa ma chinui sa o descifrez

 

 

Văd că nu ai renunțat la ideea de a construi singur unul, deși ți-am spus că e o lucrare care necesită experiență.....iar prețul unuia cumpărat de la chinezi e chiar modest.

Merita sa incerc.

[Ticu]

Fiindca am avut timp in vacanta am redesenat schema de la http://www.vonsperling.de/cmp12-schematic.html ca sa se vada mai bine functionarea.
Unele valori lipsesc, ca si in desenul original; nu am avut date suplimentare si nu stiu germana.

In fig. 1 este data schema de conectare a panoului, acumulatorului si sarcinii. Acestea au plusul comun (+comun) iar masele sunt separate. Legarea masei panoului la masa acumulatorului, in situatia cand tensiunea panoului este mai mare (masa lui este “mai jos”) inseamna incarcarea acumulatorului. Acest lucru va fi facut in schema din fig. 4 prin doua tranzistoare MOSFET in conductie. Intensitatea curentului este limitata doar de panoul insusi. Protectia la supra-incarcare se va face prin blocarea unuia din aceste tranzistoare. In timpul noptii sau la iluminare slaba, cand tensiunea panoului este mai mica decat a acumulatorului, legatura intre ele se intrerupe.
In fig. 2 este aratat modul in care se realizeaza automat functionarea cu o pereche panou / acumulator de 12V sau de 24V. Un repetor pe emitor cu tranzistorul Q2 este alimentat de la +comun. Cand tensiunea este sub 18V, dioda Zener nu conduce, Q4 este blocat, Q3 conduce si scurtcircuiteaza rezistenta de 4,7k. Q2 este complet deschis. In emitor gasim o tensiune +U (fata de masa acumulatorului), care este cu aprox. 1,4V mai mica decat +comun (0,7V cadere de tesiune pe dioda si tot atat pe jonctiunea emitor-baza). Tensiunea +U este folosita in diverse puncte ale montajului cum se vede in fig. 3 si fig. 4.
Daca instalatia este folosita la 24V, dioda Zener conduce, Q4 conduce de asemenea, iar Q3 este blocat. Baza lui Q2 este acum la jumatatea lui +comun, datorita divizorului de tensiune. Ca urmare +U va fi aproximativ jumatate din +comun (tensiunea acumulatorului) si montajul din fig. 4 va functiona tot “la 12V”.
Fig. 3 este circuitul de afisare a nivelului de incarcare, adica a tensiunii acumulatorului. Unul, doua sau trei leduri rosii se aprind pe masura ce tensiunea creste.
Montajul din fig. 4 contine trei parti (”senzori”). In functie de informatiile date de acestia, sunt comandate ON/OFF trei tranzistoare MOSFET.
1. Senzorul pentru descarcare excesiva.
Se compara o fractiune din +U aplicata pe pin 10 (intrarea neinversoare) a comparatorului cu tensiunea fixa de pe dioda Zener D6.
Daca este mai mica, iesirea 8 trece JOS. Urmeaza un circuit de integrare care previne actionarile la socuri de scurta durata, apoi doua inversoare la iesirea carora gasim tot semnal logic JOS (tensiune aproape de masa). El este aplicat portii unui MOSFET cu canal n care se blocheaza si intrerupe curentul prin sarcina. Observam ca un consum rezidual (<10 mA conform fabricantului) continua sa existe datorita montajului. O reactie pozitiva accelereaza bascularea si introduce un histerezis la comutare.
2. Senzorul “zi / noapte” functioneaza prin compararea tensiunilor panoului si acumulatorului.
Se compara o fractiune din +U aplicata pe pin 5 (intrarea neinversoare) cu o alta fractiune la care se adauga efectul panoului.
Noaptea sau la lumina slaba masa panoului este “mai sus” decat masa acumulatorului (mai apropiata de +comun) si divizorul aplica intrarii inversoare pin 6 o tensiune mai apropiata de +comun. Iesirea 7 va fi JOS si MOS2 va fi blocat.
Ziua la lumina puternica efectul este invers, iesirea comuta SUS si permite intrarea in conductie a tranzistorului. Este permisa astfel si aprinderea ledului dintr-un optocuplor, cum vom vedea mai departe.
3. Senzorul pentru incarcare completa a acumulatorului.
Asemanator cu senzorul 1, este comparata o fractiune din +U aplicata pe pin 12 (intrarea neinversoare) a comparatorului cu o fractiune din tensiunea fixa de pe dioda Zener D6, la care se mai adauga tensiunea pe o dioda in conductie. Aceasta din urma variaza cu temperatura si astfel se obtine o corectie a tensiunii de incarcare cu temperatura (-3mV/gradC).
Daca +U creste peste o valoare-prag reglata cu potentiometrul, iesirea 14 a comparatorului trece SUS. Dupa circuitul de integrare si doua inversoare regasim starea SUS. Ca urmare, ledul din optocuplor se aprinde si fototranzistorul conduce. Conduce si Q1 si poarta MOS1 este la masa. Ca urmare MOS1 se blocheaza si nu mai permite incarcarea acumulatorului.
Diodele verzi din desen, marcate in desenul original cu semne de intrebare, constituie o protectie in cazul conectarii inverse a acumulatorului. Atunci ledul optocuplorului se aprinde prin aceste diode in serie si “incarcarea” nu este posibila (MOS1 blocat). Si repetorul din fig. 2 este protejat cu o dioda in serie.

Un rezumat al functionarii grupului MOS1 - MOS2 (cu diode interne):
Fata de +comun, masa acumulatorului este tot timpul la -11...-14V. Masa panoului este aprox. -16V ziua si 0V noaptea. Astfel tensiunile aplicate grupului MOS1 si MOS2 se inverseaza de la zi la noapte. Important este tranzistorul care, corect alimentat fiind, blocheaza legatura intre mase.
Ziua MOS2 conduce tot timpul; incarcarea este comandata de MOS1.
Noaptea MOS2 este blocat si impiedica descarcarea prin panou, indiferent de starea lui MOS1.
In orice situatie, daca tensiunea acumulatorului scade sub o valoare periculoasa, sarcina este deconectata prin blocarea lui MOS3.

[kinderu56]

sau asa

 

http://blog.thomasheldt.de/solar-pb-akku-lader-mit-attiny13/