Calcul transformator de curent

[Vizitator]

14 minutes ago, Barbu Paul said:

  Transformatoarele mentionate in mesajele de mai sus sunt transformatoare de curent cu miez toroidal si orificiu de strabatere  (orificiul este strabatut de conductorul  cablului care alimenteaza echipmentul ), si sunt folosite de exemplu la masurarea curentului prin infasurarea motoarelor, instrumentele de masura sunt ampermetre feromagnetice.

 

Cu stima

Barbu Paul

Asa, si cu ce modifica asta problema? Ne inviti pe noi sa masuram cu ceva cu care nu avem tangenta in schimb dumneata ai trafurile dar nu ai acces la ele. Pai ne-ai bagat pe un drum inchis, nicio tabara nu poate astfel sa-si sustina afirmatiile. In general in fiecare meserie exista terminologii specifice de care cineva din afara nu are cum sa stie. Cum definesti impedanta secundarului unui traf si ce legatura este intre ea si rezistenta de sarcina a unui traf de curent?

 

REVIN:

Marian:   am facut acea distinctie tocmai ca sa se evite confuzii precum cea discutata.

Sincer ai formulari care ma deruteaza:

Marian:     Este deplasat sa confunzi un traf de tensiune cu unul de curent,

@Barbu:   eu am vrut sa subliniez fapul ca transformatorul de curent este la baza un transformator ridicator de tensiune si nimic altceva.

Marian:   Pai tocmai ca nu e asa.

 

Editat Mai 31, 2018 de Vizitator

[Marian]

Nu stiu ce anume va deruteaza, am spus deja tot ce puteam spune si am explicat mai detaliat decat oricine.

Un traf de curent nu-i acelasi lucru cu un traf de tensiune pentru ca nu transformam o tensiune ci un curemt.

Cum doriti mai simplu de atat?

 

Sau hai sa reformulez cu o analogie. 

Avem un bipolar si un mosfet.

Ambii sunt la origini un element numit tranzistor.

Dar un bipolar se comanda in curent in timp ce un mosfet se comanda in tensiune.

 

Adica traful este un element generic, continuarea "de curent" sau " de tensiune" este aplicatia data acelui element. 

Editat Mai 31, 2018 de Marian

[Mircea]

1 hour ago, miticamy said:

In ultimele postari discutiile se duc in jurul experimentului lui Leco. S-ar putea sa fie corecta masuratoarea lui dar sa nu reprezinte exact curentul. Am facut noi masuratori si cu curent aprox sinusoidal si nu pot reproduce rezultatul lui (ce am eu pe masa se incapataneaza sa respecte teoria expusa in acest topic). La intrarea in saturatie a miezului care se face la spire putine forma de unda este puternic distorsionata ceea ce la el nu se intampla. Daca vrea sa lamurim ce s-a intamplat ar fi bine sa refaca masuratorile dar cu masa oscului la masa de iesire a sursei. Asta pt ca banuiesc (desi 33 ohm este o valoare prea mica) ca nu cumva sonda sa arate de fapt campul puternic din jurul ei.

Dl. Mitica, daca puteti, lasati traful in zona liniara dar puneti-i o sarcina mult mai mare decat puterea trafului. Aratati-ne cum arata iesirea cand traful este supraincarcat.

 

Mentionez ca nu pot face testul, altfel nu va ceream dvs. Multumesc.

[Vizitator]

Marian:     Este deplasat sa confunzi un traf de tensiune cu unul de curent,

@Barbu:   eu am vrut sa subliniez fapul ca transformatorul de curent este la baza un transformator ridicator de tensiune si nimic altceva.

Marian:   Pai tocmai ca nu e asa.

 

Daca nu am explicitat suficient in citatul de mai sus inseamna ca m-am ramolit complet.

CITAT:   Un traf de curent nu-i acelasi lucru cu un traf de tensiune pentru ca nu transformam o tensiune ci un curemt.

 

Nu, transformatorul transforma tensiune, noi citim curent.  Mai exact transfera putere, iar la unul ideal Ui x Ii = Uo x Io. Punand o sarcina cunoscuta noi fortam traful sa avem in primar o tensiune care sa nu satureze miezul si in mintea noastra citim curentul ca stim formula.

 

@thunderer:   pai tocmai asta este in poze, situatia in care am cerut prea mult si miezul a intrat in saturatie. La o sarcina mai mica oscilogramele sunt asemanatoare, nedeformate;

 

[Barbu Paul]

  Uite cum vad eu functionarea transformatorului de curent pentru regim sinusoidal de 50 Hz, modelul echivalent consta dintr-un transformator ridicator de tensiune ideal care are in serie cu infasurarea secundara  o reactanta complexa a carei valoare este dependenta de numarul de spire din secundar (practic este direct proportionala) si rezistenta electrica a infasurari (am facut abstractie de pierderile in miezul magnetic si de inductivitatea miezului), daca aplicam legea lui ohm pentru circuitiul secundar rezulta Isec.=Es/(Xcs+Rs), unde Es tensiunea electromotoare indusa in secundar, Xcs reactanta complexa a infasurarii secundare, Rs resistenta electrica infasurare secundara, Isec curentul prin infasurarea secundara cu bornele in scurtcircuit (vorbim de valori efective), se poate observa destul de usor ca atunci când marim numarul de spire tensiunea in gol creste.

 

 Cu stima

Barbu Paul

[Sharky]

Acum 1 oră, sesebe a spus:

 

@Marian desi nu prea ne-am inteles dea lungul timpului aici pe forum, apreciez foarte mult faptul ca ai inteles bine fenomenele (cel putin cele legate de discutia actuala) chiar daca nu ai studii de specialitate.

Studiile le poti face individual, chiar daca e mai greu.

Conteaza ce citesti si cat esti de ambitios.

 

La fel poti sa redescoperi roata, nu e vreo problema.

 

E inadmisibil, se duce naibii nivelul sectiunii.

Asta e nivelul real, din pacate.

Editat Mai 31, 2018 de Sharky

[Vizitator]

CITAT:       

se poate observa destul de usor ca atunci când marim numarul de spire tensiunea in gol creste.

 

Asa fac si politicienii, din jumatati de adevar vor sa ne convinga ca ii intereseaza mai mult binele nostru.

 

Pai ceea ce ai afirmat este indicatia de baza cand folosesti un traf de curent: NU lasati traful de curent in GOL!!! Tensiunea este atat de mare incat strapunge izolatia dintre spire. Sarcina este cea care dicteaza comportamentul si hotaraste si daca lucreaza departe de saturatie. Inca o data se vede superficialitatea cu care parcurgem aspectele tehnice, daca ne facem bine treaba la locul de munca toata lumea este multumita. Sa nu se inteleaga ca ma refer la cineva anume mai ales ca am ajuns la varsta la care sa imi dau seama ca eu sunt un caz reprezentativ. Activitatea mea pe forum este si ca sa mai recuperez ceva din ce nu am facut ca sa plec un pic mai multumit dincolo.

 

[Vizitator]

3 hours ago, miticamy said:

In ultimele postari discutiile se duc in jurul experimentului lui Leco. S-ar putea sa fie corecta masuratoarea lui dar sa nu reprezinte exact curentul. Am facut noi masuratori si cu curent aprox sinusoidal si nu pot reproduce rezultatul lui (ce am eu pe masa se incapataneaza sa respecte teoria expusa in acest topic). La intrarea in saturatie a miezului care se face la spire putine forma de unda este puternic distorsionata ceea ce la el nu se intampla. Daca vrea sa lamurim ce s-a intamplat ar fi bine sa refaca masuratorile dar cu masa oscului la masa de iesire a sursei. Asta pt ca banuiesc (desi 33 ohm este o valoare prea mica) ca nu cumva sonda sa arate de fapt campul puternic din jurul ei.

 

D-le miticamy, cu tot respectul ce vi-l port ca OM in primul rind, va anunt ca nu mai pot reface experimentul deoarece acel amplificator din care face parte sursa modificata de mine este deja montat complet si inchis iar ampliful trebuie sa plece spre client.

Insa tin sa mentionez ca exact pe acelasi montaj aratat in filmari cu aceleasi componente folosite, m-am jucat si dind la masa SMPS, masa sondei de la OSC, nicio modificare a formei de unda sau nivelului tensiunii masurate.

 

Totusi ma bucur ca si la acest test al dvs pe care l-am quotat, se observa in pozele puse cum ca acolo unde aveti 40 spire, exista tensiunea mai mare (48,3V) iar la cea cu 20 spire aveti 44,9V.

Deci ceva similar cu ce am prezentat eu.

 

Acum poate exista o situatie pe care tot eu am s-o aduc in discutie, cu toate ca teoria nu este punctul meu forte.

 

In testul meu, forma curentului a fost aproape perfect sinusoidala, sursa fiind rezonanta.

In testul lui Marian forma curentului a fost diferita total de a mea, ma gindesc ca totusi fiind si miezuri diferite ca mixtura magnetica si forma diferita a curentului respectiv, si rezultatele au fost cele stiute si total diferite.

Totodata eu am folosit litzwire de 120x0,04; probabil si skin effect la mine a fost mai mic decit la Marian, reusind astfel sa "trag" tot ce se putea ca inductie electromagnetica din acel CT.

Eu am tot tinut-o pe a mea (cum se zice)  cu mai multe spire=tensiune mai mare, deoarece am experimentat foarte mult la viata mea si m-am lovit de N situatii in care realitatea pe placa era diferita fata de ce se stie clasic, teoretic (atit cit ma pricep eu).

Observ ca si dvs ati obtinut un rezultat aproape similar cu al meu, tensiune mai mare la nr de spire mai mare (la mine tensiunea a fost aproape dubla la dublarea numarului de spire), dar nu asta este important.

Nu pot decit sa ma bucur ca si experimentul dvs se asemuie cu al meu, si nu prin prisma de a avea eu dreptate eu versus Marian sau alti colegi, ci ca si la dvs este exact situatia pe care eu am intimpinat-o eu si v-am prezentat-o si voua, colegilor, filmat...

 

Nu am niciun interes sa mint pe cineva pe acest forum, nu as avea nimic de cistigat din cauze de gen, doar ca eu sint un om corect si daca am scris sau filmat ceva pe undeva, asa este, nu am nimic trunchiat sau modificat (fara nicio aluzie la nimeni).

 

Spor la experimentari si cineva mai "puternic" in teorie poate rezolva aceasta "enigma".

Editat Mai 31, 2018 de Vizitator

[Barbu Paul]

  Fereasca Dumnezeu nu am sa il las in gol, era o constatare pe marginea schemei, dar sa stiti ca strapungerea trnsformatoarelor de curent cu circuitul secundar in gol se realizeaza doar in anumite conditii, cea mai mare problema este defectarea circuitelor de intrare aferente releelor de protectie.

 

 

Cu stima

Barbu Paul

[Vizitator]

@Leco:  nu am ps eu toate datele pt ca nu am timp. Si asa masuratorile si aranjarea pozelor imi iau prea mult. Eu m-am lipit de un mic montaj ce l-am pus la topicul meu cu oscilograme ca o contributie la subiectul "surse LLC". Voltmetrul este in secundarul sursei doar ca martor MUT dar in acelasi timp arata influenta asupra iesirii a sarcinii puse pe traful de curent.

In oscilograme, sus este sonda de curent TEK (2A/div) in primarul trafului de curent  pt referinta iar jos este tensiunea pe rezistenta din secundarul trafului. Am pus rezistente asa mari pt ca traful este unul gata bobinat(nu mai bobinez altul) si are miezul cam mare (este greu de saturat). Insa cu miezul cu care ai facut filmarea eu pot reface un montaj  la aceeasi frecventa si curent si pot demonstra ca nimeni pe pamant nu poate incalca Constitutia, pardon-teoria. Pun 1000E contra 100E ca in orice conditii le spui de la distanta (pe forum) eu arat la fel ca in oscilograma ca miezul intra in saturatie la un moment dat cu 18 spire si forma este sinusoidala(si mai mica) cu 40 spire. Am fotografiat si comutatoarele sa nu mai spui ca pot trisa (aici ai o mare bila neagra de la mine) si se vede ca la 20 spire am 180Vv iar la 40 spire am 130Vv, deci nu mai este dublu ca la sarcina de 470 ohm pe care nu am postat-o pt ca miezul s-a saturat la spire putine. La sarcina de 1k am 60Vv cu 40 spire si aproape 100Vv cu 20 spire, deci si aici este o usoara intrare in saturatie.

REVIN: hai sa pun si oscilogramele si la sarcina 470 ohm unde se vede raportul 60Vv la 30Vv intre tensiunile din secundar.

Editat Mai 31, 2018 de Vizitator

[sesebe]

@miticamy Chiar crezi ca mai conteaza? Fie nu mai urmareste topicul fie si-a dat  seama ca era in eroare dar oricum nu va recunoaste public ca nu avea dreptate.

 

[Vizitator]

Postarile pe forum nu sunt pt cineva anume ci pt cine este interesat sa afle cate ceva pe munca altora. Altfel discutam totul la telefon.

[sesebe]

Sint de acord dar majoritatea celor ce au postat pareau, cel putin, ca au inteles cum sta treaba.

[Vizitator]

Nu ai citit atent ultimele postari. Eu am vaga impresie ca oscilogramele lui Leco aratau mai repede ceva cules din aer si imi pare rau ca nu a putut reface masuratoarea. Este si motivul pt care am facut masuratori cu ce aveam la indemana (nu prea mai pot lucra, ma simt tot mai slabit) si unde se vede (cam trebuia sa stim asta) ca intrarea in saturatie a unui miez duce la modificarea evidenta a formei de unda in timp ce la el erau sinusoide frumoase in ambele situatii. Deci am gresit cu totii cand am spus ca amplitudinea mai mica este datorita saturarii miezului. La mine se vede clar cum la inceput amplitudinile nu mai erau in raport 2:1 cand se intra usor in saturatie ca sa se ajunga la o deformare evidenta cand se intra mai puternic. La el raportul era 2:1 cand noi credeam ca este in saturatie cu spire mai putine. De aceea eu pot face un efort sa refac testul in conditiile de curent si frecventa daca imi da miezul respectiv.

La sarcina de 1k daca nu aveam forma de sus drept martor si o sinusoida mai frumoasa(ca a lui Leco) nici nu am observat usor modificarea simetriei. In schimb amplitudinea nu mai poate fi in nici un caz 2:1, vezi aprox 95V fata de aprox 60V.

[sesebe]

Cind se fac masuratori in conditii de cimpuri puternic perturbatoare cum se gasesc in apropierea componentelor dintr-o sursa in comutatie NU SE FOLOSESTE conexiunea lunga de masa decit cu mare atentie.

Se foloseste conectarea masei direct de pe inelul de masa aflat pe virful sondei.

Se fac 2-4 spire cu o sirma potrivit de groasa si se leaga in punctul de masa folosind o lungime cit mai mica 2-3 cm maxim. 

Orice fir care nu este bine ecranat si se afla in apropiere de bobine (de exemplu) va capta semnal radiat de bobine. Se poate foarte usor demonstra conectind firul de masa la virful sondei si apropiind bucla formata de bobine.

 

Poate ar trebui facut un instructaj mult mai detaliat userilor ce vor sa foloseasca un osciloscop. Poate chiar aici pe forum.