Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Generator de zgomot cu dioda Zener


VAX

Postări Recomandate


Va prezint schema unui generator de zgomot.

Se poate construi cu dioda in regim de strapungere (dioda Zener sau joctiune p-n de la alt tip de dispozitiv) si cu un amplificator de banda larga, care sa creasca nivelul semnalului.

Sursa de zgomot este o jonctiune emitor-baza de la un tranzistor de UIF polarizata invers, cu tensiunea de strapungere Uz=5-6V. Trebuie sa aiba capacitatea proprie sub 1 pF, sa mearga pana la frecvente de sute de MHz, chiar la peste 1 GHz. Capacitatea jonctiunii mai mare de 1 pF are efect de suntare la frecventa mare, atenueaza semnalul de zgomot. Merg jonctiuni E-B de la multe tipuri de tranzistoare de FIF-UIF de mica putere (BF-uri, BFR-uri, etc). Zgomotul generat difera mult de la un dispozitiv la altul, se impune sortarea dintr-un numar mare de tranzistoare. Pe net sunt date scheme cu Jbe de la BFR90 sau BFR91, dar merg la fel de bine si jonctiunile de la BF-uri (BF214, BF215, BF254, BF255, etc) sau de la tranzistoarele de comutatie de mica putere. Eu folosesc o jonctiune emitor-baza de la un BF215, pe care l-am depistat ca avand zgomot mare. Curentul prin jonctiune poate sa difere mult, se determina experimental. Nu mai mare de 5mA (preferabil pana in 1mA, sa nu se degradeze in timp joctiunea tranzistorului). In principiu tensiunea de zgomot de la bornele jonctiunii creste atunci cand creste curentul de strapungere. Dar simultan scade rezistenta dinamica a jonctiunii (ajunge la cativa ohmi), cu efect de suntare a semnalului de zgomot. Daca dioda debiteaza semnalul de zgomot pe o sarcina cu impedanta mare, atunci trebuie sa fie polarizata la un curent de cel mult zeci de uA (strapungere incipienta). De exemplu daca sarcina diodei este un circuit oscilant LC paralel acordat pe o frecventa anume. La montajul prezentat sarcina diodei de zgomot are impedanta extrem de mica, fiind vorba de emitorul unui amplificator cu baza la masa. In consecinta, curentul prin dioda trebuie sa fie mare (mA), atat cat permite jonctiunea fara sa se degradeze. Cresterea curentului peste o anumita valoare nu mai duce la cresterea semnalului de zgomot.

Exista si diode de zgomot fabricate special pentru functia asta, dar sunt scumpe.




Montajul pe care vi-l prezint se deosebeste de cele care sunt date pe Internet prin faptul ca dioda generatoare de zgomot debiteaza semnalul in emitorul unui etaj de amplificare cu tranzistor bipolar in conexiune cu baza la masa. La un curent prin tranzistor de 1 mA, impedanta la intrarea tranzistorului (in emitor) este de 26 ohmi (Ri=1/gm, gm=Vt/Ic, Vt=(kT/q)=26mv la T=300K). La un curent de 10 mA impedanta se reduce la 2,6 ohmi. In realitate este putin mai mare, deoarece se adauga rezistentele serie ale zonelor neutre ale jonctiunii.

Folosind tranzistorul de la intrarea amplificatorului la un curent de colector Ic=15mA, impedanta la intrarea in emitor nu depaseste valoarea de 2,5 ohmi si in consecinta dioda de zgomot este scurcircuitata (constanta de timp minima) si nu este micsorata banda de frecventa. Practic curentul de zgomot generat de dioda se regaseste la aproximativ aceeasi valoare (efectiva) in sarcina din colectorul etajului amplificator cu baza la masa. In colectorul tranzistorului semnalul de zgomot este deja amplificat in putere si chiar daca rezistenta de sarcina este mare (sute de ohmi), banda de frecventa se mentine la valoare de sute de MHz, din cauza capacitatilor mici aflate in paralel.


post-184170-0-66643000-1502779192_thumb.jpg





Primul tip de amplificator este realizat numai cu tranzistoare bipolare, cu Ft de ordinul 5GHz (BFR90_91, BFR96, 2SC3355, etc). M-am referit doar la cele ieftine si cu terminalele din sarma, nu la cele in capsula SMD.

Se observa pe schema ca sunt doua etaje amplificatoare in conexiune cu baza comuna (amplifica in tensiune), separate prin etaje de tip repetor de semnal pe emitor (amplifica in curent), cu rol de adaptor de impedanta. Amplificarea este de ordinul 40dB (simulat cu Circuit Maker amplificarea este chiar mai mare). Banda de frecventa in care semnalul nu difera mult este de ordinul 350 MHz, dar semnalul de zgomot se mentine de nivel ridicat si la 1 GHz. Daca se doreste sa se foloseasca generatorul de zgomot si la frecventa joasa, atunci cuplarea si decuplarea trebuie sa se faca prin condensatoare electrolitice (cu tantal solid 10uF) legate in paralel cu condensatoare ceramice multistrat (0,01uF-0,47uf), cu inductanta serie scazuta. Condesatoarele polarizate (electroliticele) se monteaza in functie de potentialele electrice din circuit (plusul condensatorului la potentialul mai mare).


Al doilea tip de amplificator este derivat din primul. Are in plus doua repetoare de semnal pe sursa, cu JFET BF256. Amplificarea este putin mai mare, de 2-3 ori (zgomotul generat mai puternic), dar banda de frecventa este putin micsorata (maxim 200 MHz).


post-184170-0-70038800-1502779325_thumb.jpg




Astfel de generatoare de zgomot pot fi utilizare la trasarea caracteristicii de transfer a filtrelor de RF. Se folosesc impreuna cu un analizor de spectru care n-are tracking generator, de preferat unul cu rezolutie (RBW) de 100 Hz sau mai buna.


Generatoarele de zgomot sunt utile in multe situatii, de exemplu cand se masoara impedanta unei antene cu un montaj de tip punte de impedante.











Generatoarele de zgomot cu dioda Zener pot fi utilizate si la masurarea factorului de zgomot, in lipsa unui generator cu dioda cu vid. Dar trebuie completate cu un circuit de reglare a zgomotului de la iesire (cu un potentiometru neinductiv - cu R=100 ohmi), urmat de un atenuator in trepte (1/10,1/100, 1/1000 sau mai mult) cu rezistoare fixe (neinductive). Trebuie ca generatorul sa fie calibrat dupa unul de firma.

Presupun ca cei care se vor apuca sa construiasca un astfel de generator de zgomot sunt familiarizati cu modul in care se construiesc amplificatoarele de banda larga (trasee si terminale scurte, condensatoare neinductive, evitarea capacitatilor intrare-iesire, decuplarea alimentarii in mai multe puncte, etc).

Editat de VAX
Link spre comentariu

Schema mi se pare mult prea complexa pentru scopul propus .

Personal am incercat multe variante de generatoare de zgomot dar cel mai bine a mers o schema foarte simpla in care jonctiunea B-E a unui tranzistor este dipusa in circuit serie . Reglajul de unde incepe sa produca zgomot se face cu un generator de curent constant . Un rol deosebit de important ar fi adaptarea in impedanta a sursei de zgmot prin folosirea la iesire a unui atenuator de 6-10 dB .

Pentru sursa de zgomot , chinul mare nu reprezinta constructia ei , ci calibrarea . De fapt asta reprezinta cam 80% din pretul unei surse de zgomot industriale .

Personal sursa care o am in folosinta merge pina in 3 Ghz liniar . Spre surprinderea mea cel mai bine a mers jonctiunea de la tranzistoare BF 180 , 181 in capsula metalica si pini "auriti" .

Am folosit schema lui F6BON, in loc de dioda am folosit jonctiunea unui tranzistor iar pe iesire am folosit 3 apmplificatoare MMIC . Palierul de zgomot pe analizor a urcat cu 35 dB liniar pina la 3 Ghz .

http://f6bon.albert.free.fr/Bruit.html

Cu calibratul ei e mai greu !

Link spre comentariu

Pentru multe utilizari nivelul zgomotului dat de un circuit ca cel propus de mine este insuficient si trebuie amplificare suplimentara (de ex. la trasarea caracteristicilor unor filtre cu atenuare mare in afara benzii de trecere). De asta am fortat cresterea zomotului de la iesire prin amplificator de banda larga. Schema amplificatorului este clasica, doar am precizat niste valori la componente. Nu utilizeaza componente care si acum se gasesc greu la noi (MMIC, etc), este facuta cu cele mai ieftine piese, dar totusi de calitate.

Sunt si alte metode de generare a zgomotului de banda larga. Pentru masurarea factorului de zgomot generatoarele cu dioda cu vid sunt cele mai indicate. Se calibreaza fara aparatura deosebita. Dioda respectiva este greu de procurat si are viata scurta (maxim 200 de ore - asa am citit undeva).

 

http://bee.mif.pg.gda.pl/ciasteczkowypotwor/R&S/Rohde_and_Schwarz_SKTUV2_Noise_Generator.pdf

http://www.fis.unipr.it/~gigi/dida/strumentazione/harvard_noise.pdf

http://www.qsl.net/n1bwt/noise99.pdf

https://www.ieee.li/pdf/viewgraphs/fundamentals_electrical_noise.pdf

Link spre comentariu

Vazand schema R&S imi aduc aminte ca exista o varianta copiata de unguri, folosind acelasi 5722. Ii zicea Miki 2238, cel pe care l-am butonat avea panoul frontal in rusa dar asta conteaza mai putin. Avea o singura iesire adaptata la 75R, putea sa furnizeze doar cativa uV insa era util si asa.

Link spre comentariu

Cu din asta am lucrat eu la serviciu. Era nefolosit de zeci de ani si i-am dat o utilizare intr-o lucrare de laborator cu studentii. Iesirea pe 75 ohmi era adaptata la receptoarele de atunci, cu impedanta de 75 ohmi la antena ( sau 300 ohmi - cu simetrizor). Este bun pentru masurarea factorului de zgomot al amplificatoarelor RF sau radioreceptoarelor.

Nu e mare lucru sa-l treci pe 50 ohmi, se schimba rezistorul (neinductiv - de la 75 la 50 ohmi) de sarcina din anodul diodei si se recalibreaza. Nu se umbla la scala instrumentului (miliampermetru inseriat cu dioda), ci eventual la suntul magnetic care regleaza campul magnetic (inductia in intrefier) - se modifica sensibilitatea la cap de scala, sau cu suntare electrica. Nu m-am gandit pana acum, ca n-am avut nevoie, va spun din ce mi-a trecut spontan prin minte.

Link spre comentariu

Generatorul de zgomot trebuie si folosit. Sa presupunem ca s-a reusit calibrarea si ca poate livra la iesire tensiuni

etalonate de la sute de nV la citeva zeci de uV.

Cum s-ar putea masura factorul de zgomot si adaptarea unui etaj de RF de zgomot redus, cu ajutorul unui generator de zgomot diy

si care ar fi mai buna, adaptarea la zgomot sau adaptarea pentru amplificare maxima.

 

@gsabac

Link spre comentariu

La etajele de intrare se face adaptarea pentru zgomot minim, se stie de cand lumea si pamantul. Cum se determina factorul de zgomot cu generator de zgomot este descris in cartea lui Edmond Nicolau (Masurari Electronice). Se poate face treaba asta si cu generator sinusoidal calibrat. La iesirea receptorului (amplificatorului) testat se conecteaza power-metru sau voltmetru cu circuit de calcul analogic (RMS). Semnalul este trecut prin filtru cu banda de trecere cunoscuta (cu flancuri abrupte). Se determina puterea de zgomot de la iesire cu generatorul oprit. Se porneste generatorul si se creste nivelul de zgomot pana cand puterea de zgomot de la iesirea aparatului testat se dubleaza. Generatorul de zgomot pe care il foloseam la serviciu (cu dioda cu vid, unguresc) avea scala instrumentului (un mA care era in circuitul anodic al tubului) etalonata in unitati de factor de zgomot.

Link spre comentariu

Desigur Edmond Nicolau este unul dintre "tatii" nostri in electronica, iata o patanie cu el.

Eram la un examen de aparate electronice si masuratori cu Edmond Nicolau profesor si in timp ce scriam am observat ca sunt deschis la slit.

Dau sa il inchid si al dracului nu merge, incerc de vreo doua ori si Edy vine in spatele meu si imi spune: "Vedeti ca sunteti deschis la slit"

dar fara aluzie ca as incerca sa copiez. Imi da nota 8, ma supar si cer reexaminare.

Imi pune prima intrebare raspund bine si maresc nota la 9.

Mai doriti o crestere a notei, zic da si urmeaza: "Cum se masoara impedanta unui cablu coaxial"

Am revenit la 8 si am renuntat, profesorul era prea tare pentru cunostintele mele.

Tot de la el am invatat ce este tensiunea de zgomot si cum se folosesc masuratorile cu generatoare de zgomot.

 

Am sa revin la dioda de zgomot, care ar fi banda de zgomot uniform a montajelor postate de @Vax, deoarece

diodele speciale utilizate ca generator de zgomot functioneaza cu anumiti curenti si impedante de adaptare optime,

pentru o banda de freventa unde sunt utilizate, de la citiva kohmi la 50 de ohmi, deci cum se face.

Aceasta pentru a se asigura uniformitatea puterii de zgomot in banda utila si pentru a face un aparat de masura.

Unele dintre diodele folosite sunt din seria NSxxx sau NCxxx, sau chiar diode zener obisnuite 1N759 (0-100MHz, 1leu).

In alta ordine de idei, este chiar asa de simplu, faci adaptarea la zgomot si ai obtinut un etaj amplificator optimizat.

Cred ca se folosesc mai multe cicluri, adaptare la intrare, la iesire, amplificare optima, crearea unei impedante optime

pentru generatorul de zgomot la intrare, apoi revenirea in ciclu pina se obtin performantele dorite. Desigur cel mai mare rol

il are alegerea tranzistorului de intrare de zgomot mic si testarea in variate conditii, pentru a fi siguri de stabilitate.

 

@gsabac

Editat de gsabac
Link spre comentariu

Eu nu masuram exact factorul de zgomot, era mai mult o simulare cu studentii (ca sa nu zic mermeleala), un pretext ca sa-i fac sa citeasca despre mecanismele de zgomot, factorul de zgomot, etc. Nu aveam montajul facut ca la carte, cu ecranari si tot ce trebuia, era o improvizatie cu o placuta pusa pe masa. Initial (anii '90) a mers acceptabil, dar dupa ce au intins prin toata cladirea cablurile de retea, care radiau ca dracu, n-am mai putut sa masor nimic. Erau si multe antene GSM pe cladirile invecinate. Nu aveam tehnicieni pregati, aia angajati nu erau serviabili si eu ma saturasem sa fac munca de jos.

Pentru aplicatii in fizica experimentala este mai util sa stii valorile la tensiunea de zgomot si curentul de zgomot de la intrare. Am lucrat cu un JFET in montaj de amplificator cu sursa la masa, cu nanovoltmetru selectiv (Unipan-233), cu generator sinusoidal si osciloscop pentru monitorizare. Era important sa inteleaga fenomenul.

Am intalnit un caz, un fost student care nu trecuse prin laboratorul respectiv (nu era in programa atunci), care s-a apucat ca masoare rezistenta electrica la tranzitia de la conductia normala la supraconductivitate (sau supraconductibilitate - cum i se mai spune) si se mira de ce ii fluctueaza indicatia, cand dadea cu +, cand cu -. Nu auzise de zgomotul de fond si lucra la nivel mic (nanovolti) fara ecranare electrica, cu brum de retea.

 

Completare:

Generatorul propus de mine nu asigura zgomot uniform (in principal din cauza caracteristicii de frecventa a amplificatorului) si oricum zgomotul este mult prea mare pentru masurarea factorului de zgomot. Este indicat pentru trasarea caracteristicii (banda de trecere) a unui filtru, cu analizor de spectru fara tracking generator. Mai este bun si pentru alimentarea puntilor de impedanta (cu metodele indicate in link-uri).

In caz de lipsa de generator cu dioda cu vid, se poate folosi si la masurarea factorului de zgomot, dar montajul sa fie bine ecranat si dotat cu atenuator calibrat (compartimentat si ecranat). Neuniformitatea pana la 250 MHz nu este mare. Oricum se pune la punct pe scule mai serioase (wobbler de banda larga, etc).

Editat de VAX
Link spre comentariu

In scop didactic sau pentru experimentare, se poate folosi un generator de zgomot la care sarcina diodei Zener este un circuit oscilant LC, cu impedanta mare la rezonanta (Kohmi sau mai mult). Tensiunea de zgomot generata este mult mai mare decat la generatorul de banda larga, dar intr-o banda ingusta (dependenta de amortizarea circuitului acordat).

 

post-184170-0-84840500-1503507171_thumb.jpg

 

Noise_Gen_LC.zip

 

In acest caz curentul prin dioda Zener poate fi mai redus (uA sau zeci de uA) si se stabileste experimental. Se modifica R2 pana se obtine zgomotul maxim la iesirea generatorului (se vede pe un osciloscop, se poate masura si cu milivoltmetru de RF).

Cand creste curentul prin dioda, se reduce rezistenta dinamica a ei si creste amortizarea circuitului oscilant. Zgomotul este maxim la o anumita valoare a curentului prin dioda. Rezistorul R1 are rol de protectia a diodei (limitator de curent), in cazul in care accidental R2 se reduce la zero.

Tensiunea de zgomot dezvoltata pe circuitul oscilant este amplificata (de zeci de ori) cu un amplificator de banda larga si este furnizata sarcinii cu impedanta de 50 ohmi. Tranzitorul final (Q4) este un BFR91, dar merge si BFR96 (chiar mai bine).

Zgomotul depinde de frecventa (este centrat pe frecventa de rezonanta), dar din cauza amortizarii produse de dioda maximul este putin pronuntat. Acordul pe maxim la frecventa dorita se face din condensatorul variabil C1. Pe schema este trecuta valoarea de 80pF, pentru simulare. In realitate poate avea valoarea maxima de peste 200 pF, in functie de piesa disponibila si de frecventa de lucru. Acest montaj este indicat pentru frecvente mai scazute (UL, UM, US), pana in 100MHz, maxim 150MHz. Nu este potrivit pentru determinarea factorului de zgomot al receptoarelor, din cauza dependentei puternice a puterii de zgomot in functie de frecventa. Merge la alimentarea puntilor de RF cu care se regleaza antenele.

Se mai poate utiliza pentru testarea zgomotului.diodelor Zener.

Intrucat capacitatea diodei zener este in paralel cu condensatorul variabil din circuitul oscilant, valoarea ei nu este asa de importanta ca la generatoarele de banda larga. Oricum nu depaseste zeci de pF. Recomand diode zener cu tensiunea de strapungere de 10-12V, dar pot fi folosite si jonctiuni emitor-baza de la tranzistoare de mica putere (BC-uri, BF-uri, 2N...). Tensiunea de zgomot variaza mult de la o jonctiune la alta. Cu rabdare se alege jonctiunea potrivita.

Generatorul Gs, Rg si Cg care apar pe schema, sunt numai pentru simularea cu Circuit Maker (raspunsul in frecventa). Pe montajul real nu apar. Inductantele L2, L3, L4, sunt drosele pe suport de plastic (diametrul cativa milimetri) cu miez de ferita (RF) in interior. La capatul dinspre tranzistor au 10 spire cu pas (distantate), pentru capacitate mica intre spire. In total au aproximativ 40 spire CuEm o,1mm. Nu sunt critice in privinta inductantei si rolul lor este sa ajute putin functionarea etajelor cu tranzistor (CC, BC) la frecventa mare, unde modulul amplificarii in curent scade.

Bobina L1 se comuta (se schimba inductanta ei) in functie de domeniul de frecventa in care se lucreaza. Tensiunea de alimentare este bine sa fie stabilizata la valoarea indicata (15V).

 

Link spre comentariu
Varianta a 3-a de generator de zgomot, cu amplificator de banda larga, utilizeaza un artificiu cu tranzistor SiGe (Ft>20GHz) in conexiune de repetor de semnal pe emitor. Se obtine adaptarea mai usoara intre impedanta mare din colectorul tranzistorului din etajul precedent (cu baza la masa) si etajul urmator. Banda de frecventa se mareste in mod evident. Am incercat sa maximizez banda de frecventa si amplificarea pe etaj, folosind circuite auxiliare. Cu siguranta se pot obtine rezultate asemanalatoare si cu alte configuratii, folosind aproximativ acelasi numar de tranzistoare.


post-184170-0-03479000-1503979475_thumb.jpg




In schema prezentata se observa ca cele doua tranzistoare SiGe (Q2, Q6) au tensiunea colector-emitor limitata la cel mult 4 volti. In plus sunt bootstrapate cu tranzistoarele Q3 si Q7.

Cresterea suplimentara a produsului amplificare-banda se poate obtine prin inlocuirea tranzistorului BFR91 cu BFR90(A) si cresterea tensiunii de alimentare la 24 volti. Curentul de colector in tranzistoarele BFR trebuie sa fie in jurul valorii de 15mA, iar tensiunea colector-emitor sa fie cat mai mare (scade capacitatea colector-baza), dar este bine sa nu depaseasca 12V. Eventual sa se utilizeze tranzistoare BFR cu tensiunea de strapungere mai mare (selectate).

Simularea cu Circuit Maker se face pe baza modelului de la tranzistorul MRF947. In realitate, cu tranzistoarele SiGe, banda de frecventa este mai mare, dar nu cu mult (este limitata de capacitatile colector-baza).

Cu tranzistoare mult mai bune decat BFR90(91), cu Ft mai mare si capacitati interne mai mici, se poate obtine banda mai larga. Trebuie sa nu pierdeti din vedere ca un tranzistor cu Ft=5GHz (cum sunt BFR90,91) are la 1 GHz modulul amplificarii in curent egal cu 5 (!!!), ceea ce este prea putin.


Link spre comentariu

Varianta cu tensiunea de alimentare marita (24V).

Creste putin amplificarea (de doua ori), dar banda de frecventa ramane aceeasi. Desi s-au micsorat putin capacitatile colector-baza, a fost necesara marirea rezistentelor de sarcina din colector, pentru a creste caderea de tensiune (in cc) pe ele, astfel incat tensiunile pe tranzistoare sa se mentina la valori suportabile.

 

post-184170-0-87616000-1503985566_thumb.jpg

 

 

Noise_generator_4.zip

Link spre comentariu

Desigur Edmond Nicolau este unul dintre "tatii" nostri in electronica, iata o patanie cu el.

Eram la un examen de aparate electronice si masuratori cu Edmond Nicolau profesor si in timp ce scriam am observat ca sunt deschis la slit.

Dau sa il inchid si al dracului nu merge, incerc de vreo doua ori si Edy vine in spatele meu si imi spune: "Vedeti ca sunteti deschis la slit"

dar fara aluzie ca as incerca sa copiez. Imi da nota 8, ma supar si cer reexaminare.

Imi pune prima intrebare raspund bine si maresc nota la 9.

Mai doriti o crestere a notei, zic da si urmeaza: "Cum se masoara impedanta unui cablu coaxial"

Am revenit la 8 si am renuntat, profesorul era prea tare pentru cunostintele mele.

Tot de la el am invatat ce este tensiunea de zgomot si cum se folosesc masuratorile cu generatoare de zgomot.

 

Am sa revin la dioda de zgomot, care ar fi banda de zgomot uniform a montajelor postate de @Vax, deoarece

diodele speciale utilizate ca generator de zgomot functioneaza cu anumiti curenti si impedante de adaptare optime,

pentru o banda de freventa unde sunt utilizate, de la citiva kohmi la 50 de ohmi, deci cum se face.

Aceasta pentru a se asigura uniformitatea puterii de zgomot in banda utila si pentru a face un aparat de masura.

Unele dintre diodele folosite sunt din seria NSxxx sau NCxxx, sau chiar diode zener obisnuite 1N759 (0-100MHz, 1leu).

In alta ordine de idei, este chiar asa de simplu, faci adaptarea la zgomot si ai obtinut un etaj amplificator optimizat.

Cred ca se folosesc mai multe cicluri, adaptare la intrare, la iesire, amplificare optima, crearea unei impedante optime

pentru generatorul de zgomot la intrare, apoi revenirea in ciclu pina se obtin performantele dorite. Desigur cel mai mare rol

il are alegerea tranzistorului de intrare de zgomot mic si testarea in variate conditii, pentru a fi siguri de stabilitate.

 

@gsabac

Edmond Nicolau era un mare plagiator, vedeti lucrarea "Cibernetica" din 1961, plagiat la greu din literatura sovietica, fara adaptare macar la realitatile noastre, puteti citi de napii de la micul dejun(!), sau de pârjoalele gătite cu microunde ori de şuba groasă, etc -clar textul copiat mot-a-mot dupa un autor rus, plus ciudatenii care te fac sa-ti pui intrebari teribile legate de nivelul de cunostinte al tovarasului academician Edmond Nicolau.

Probabil nici n-a lecturat vreodata textul propriilor lucrari, a luat o carte sovietica, a dat-o la tradus, si-a pus numele pe coperta, apoi direct la cules, bun de tipar.Nemurit!

Scuze de off-topic.

Link spre comentariu

Ultima varianta prezentata este cu etaje cascoda, cu combinatie de tranzistoare SiGe si Si. Etajul cascoda are transconductanta (si amplificarea) dubla in raport cu combinatia colector comun - baza comuna. Folosind si etaje separatoare, cu repetor pe emitor bootstrapat, se obtine amplificare mare pe etaj (peste 100) si banda larga de frecventa. Fara bootstrapare raspunsul in frecventa se deterioreaza grav.

 

post-184170-0-07919900-1504065300_thumb.jpg

 

 

Noise_generator_5.zip

 

Desi sunt folosite multe componente, pretul pe ansamblu nu este mare. Montajul se preteaza la realizarea cu componente SMD.

Banda de frecventa este de peste 700 MHz, simulat cu Circuit Maker (SPICE) si folosind modelul de la tranzistoarele MRF947. Daca se reduce tensiunea de alimentare, toate tranzistoarele pot fi de tip SiGe, situatie in care banda de frecventa se extinde la peste 1GHz, in conditiile amplificarii de peste 60dB.

Pentru largirea benzii de frecventa s-a apelat la inductante in serie cu rezistoarele de sarcina. Valoarea lor este critica. Inductanta se regleaza prin deformarea bobinei (indepartarea spirelor), in timp ce se traseaza caracteristica de frecventa pe vobuloscop de banda larga. Reglarea se poate realiza si cu analizor de spectru cuplat la iesirea generatorului de zgomot, sau chiar cu generator sinusoidal si sonda detectoare de RF (una care sa mearga la peste 1GHz).

 

Daca altcineva are alte idei, cu MMIC, etc, pe care sa le puna in discutie, il rog sa le prezinte. Variantele expuse de mine pot fi folosite ca punct de plecare.

Editat de yo9hrb
Va rog sa nu mai folositi underline pentru tot textul. Nu are rost.
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări