Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Cum se poate masura sensibilitatea unui radioreceptor obisnuit?


ancient

Postări Recomandate

Va salut,

Postez aici, in speranta ca vor exista mai multe sanse de raspuns.

As vrea sa-i intreb pe cei cu experienta, cum as putea sa masor sensibilitatea unui radioreceptor comercial (de exemplu "Gloria", "Selena", "VEF", etc.).

 

Problema mea e mai subtila, de fapt. Dispun de echipamentele necesare (inclusiv un testbench Marconi), cu care masor sensibilitatea echipamentelor radio cu impedanta de intrare pe 50 ohmi (statii CB, comerciale sau de radioamatori). Asadar, stiu cum se procedeaza in aceasta situatie, dar nu am idee cum ar trebui sa procedez in cazul unui radioreceptor obisnuit, la care nu exista intrare pe 50 ohmi... caz in care e clar ca nu vor mai corespunde nivelurile de semnal ale generatorului, care sunt date in dBm sau uV pentru sisteme pe 50 ohmi. In plus, de cele mai multe ori, radioreceptoarele comerciale cupleaza antena direct la circuitul de intrare, unde nu am idee ce impedanta poate exista (din ratiuni economice, nu dispun de filtre de banda, asa cum au statiile radio dedicate).

 

Multumesc anticipat pentru orice raspuns pertinent !

 

Week-end placut,

Ancient

 

 

 

Link spre comentariu

Pe vremuri (anii '60-'70) in cartile de service ale radioreceptoarelor se dadeau niste scheme de circuite (retea RLC) care se intercalau intre generatorul de semnal si bornele de antena ale radioreceptorului. Cu ele se simula antena de receptie (presupun ca impedanta). La un receptor cu antena magnetica sau telescopica trebuie sa generati camp de RF cu intensitate cunoscuta (in uV/m).

Dar de ce va preocupa aceasta determinare la niste receptoare cu utilizare casnica ? Puteti sa va dati seama daca sunt sensibile (trase in banda) si cu generator fara adaptare de impedanta si sofisticareli.

Editat de VAX
Link spre comentariu

..............

Dar de ce va preocupa aceasta determinare la niste receptoare cu utilizare casnica ? Puteti sa va dati seama daca sunt sensibile (trase in banda) si cu generator fara adaptare de impedanta si sofisticareli.

O varianta simpla de răspuns este pt a putea face comparație între cele 2 tipuri de receptoare, dar oricum după ce ai depășit un anumit nivel vrei sa ai rezultate/măsurători standardizate nu asa la ochi.....

Link spre comentariu

Poti sa-ti dai seama si prin comparare cu un radio "etalon". Cu generator RF cu iesire calibrata. Eu am un TESLA BM368, pe lampi. Merge pana la 30 MHz. L-am cumparat (30 ron) defect si inca nu l-am pus la punct. Este nepipait in interior, a dormit 40 de ani intr-un dulap, e batran.

Link spre comentariu

Pentru receptoarele cu antena pe bara de ferita se folosea o procedura standard ce utiliza ca sursa de semnal de tip camp electromagnetic o antena cadru alimentata din generatorul RF. Daca nu ma insel, s-ar putea sa fie descrisa procedura in "Lucrari practice de depanare a radioreceptoarelor".

 

Deasemenea, valoarea absoluta a sensibilitatii la campul electromagnetic putand fi coroborata cu sensibilitatea exprimata prin nivelul de semnal la iesirea circuitului antenei de ferita, din motive practice se mai practica in unele cazuri injectia de semnal electric in circuitul de intrare printr-o retea de adaptare specificata, urmarindu-se atingerea unei valori de sensibilitate (exprimata in nivele de tensiune) specificata de producator.

Link spre comentariu

Sensibilitatea unui receptor comercial este definita in standarde drept tansiunea minima la borna de antena exterioara, respectiv campul magnetic minim, pentru a obtine la iesirea audio o anumita putere (50 mW) cand semnalul are o modulatie standard (30% in AM).

Un receptor cu antena magnetica se plaseaza cu antena in zona de camp omogen al unei bobine Helmholtz (doua bobine circulare paralele la o distanta egala cu raza). Campul intre ele este produsul dintre curent si constanta bobinelor, care se poate calcula. Curentul provine de la un generator modulat si se masoara de obicei cu un miliampermetru termic. Sensibilitatea se verifica in doua sau trei puncte din gama de frecvente receptionata.

Pentru masurari comparative se poate folosi orice metoda, cu precautia ca antenele magnetice sa se afle in camp omogen.

Link spre comentariu

O varianta simpla de răspuns este pt a putea face comparație între cele 2 tipuri de receptoare, dar oricum după ce ai depășit un anumit nivel vrei sa ai rezultate/măsurători standardizate nu asa la ochi.....

Buna seara Sesebe, buna seara tuturor,

Multumesc celor care au incercat sa imi ofere cate un raspuns. Sesebe a sesizat corect, as vrea sa pot determina sensibilitatile unui radioreceptor comercial obisnuit, in scopuri comparative si de evaluare.

De aceea ma intereseaza o metoda care sa fi fost pe cat posibil deja testata de cineva cu mai multa experienta.

 

@TraianB: voi cauta lucrarea respectiva, sa vad ce scrie acolo si daca pot aplica in situatia mea.

Banuiesc ca la cartea de mai jos ati facut referire:

 

lucrari-practice-depanare-37871.jpg

Multumesc!

 

@VAX:

Poti sa-ti dai seama si prin comparare cu un radio "etalon". Cu generator RF cu iesire calibrata.

Multumesc pentru sugestie. Generatorul exista, dar aveti pe undeva o procedura clar definita pe care sa o pot urma?

Nu consider ca m-as afla in situatia in care sa incerc sa improvizez singur ...

 

@nico_2010:

Multumesc ptr caietul service Gloria, m-am uitat in continutul sau si am vazut ca procedura descrisa se aseamana cu cea mentionata de dl. TraianB: " In gama UM semnalul se aplica prin antena cadru plasata la 60cm de antena de ferita a R.R. ". Ramane sa caut cartea sugerata de dumnealui, pentru a vedea descrierea conditiilor de masura si daca se mentioneaza specificatii clare pentru realizarea setup-ului respectiv.

 

@puriu:

" Un receptor cu antena magnetica se plaseaza cu antena in zona de camp omogen al unei bobine Helmholtz (doua bobine circulare paralele la o distanta egala cu raza). Campul intre ele este produsul dintre curent si constanta bobinelor, care se poate calcula. Curentul provine de la un generator modulat si se masoara de obicei cu un miliampermetru termic. "

Multumesc, suna interesant. Ati incercat o astfel de metoda? Daca da, v-as ramane indatorat pentru ceva detalii concrete (realizarea sistemului de bobine Helmholtz, eventual relatiile de calcul pe care le-ati utilizat sau poate vreo foaie Excel). In rest, da, stiu ca in AM se foloseste m=0.3, asa am masurat si la statiile celelalte.

 

Despre miliampermetrul termic nu pot discuta, intrucat nu am avut norocul de a opera cu asa ceva, probabil fiind un instrument destinat mai mult laboratoarelor. Stiu ca in cazul masurarii raportului S/Z, pe "vremuri", in loc de metoda actuala care foloseste esantionare, se foloseau instrumente termice, care erau considerate mai "cinstite", dar eu nu am posibilitatea de a procura un astfel de echipament. Test-bench-ul Marconi include atat generator RF cat si analizor de spectru, cred eu suficiente pentru scopul propus. Dupa cum ati vazut, ma intereseaza un setup de masura practic, testat deja de cineva care poate a dorit acelasi lucru ca si mine. Altfel nu am de unde cunoaste daca rezultatele pe care le voi obtine ar putea fi sau nu corecte.

 

Inca odata multumiri tuturor !

 

Week-end placut,

Ancient

Link spre comentariu

Zic sa improvizati singur, in functie de ce aparate aveti. Eventual cautati informatii in cartile vechi.

Eu asa as face. Cu generatorul conectat la intrarea receptorului se aplica semnal modulat (ma refer la AM) si cu osciloscopul se determina ce scoate receptorul dupa detectie, sau chiar la iesirea ultimului etaj AFI. Asta la nivel mic, inainte sa intre in actiune circuitul de RAA. Se stabileste care este nivelul semnalului de la intrare pentru care se obtine la iesire nivelul specificat in caietul de service. Daca receptorul este foarte sensibil si se pune in evidenta zgomotul de fond al etajului de la intrare, atunci trebuie sa determinati (tot cu osciloscopul legat la iesirea AFI) care este nivelul semnalului de la intrare. care da la iesire (in FI) semnal cu putin peste zgomotul de fond.

La receptoarele FM tebuie sa determinati nivelul semnalului de la intrare pentru care AFI intra in limitare. Presupun ca nu aveti generator de zgomot calibrat, cu care sa determinati factorul de zgomot. In acest caz v-ar mai trebui un milivoltmetru AC cu circuite de calcul analogic a valorii efective a tensiunii (de genul AD536 sau ceva mai nou). Se injecteaza zgomot la intrarea receptorului si se creste nivelul treptat pana cand se dubleaza valoarea puterii semnalului masurat la iesire. In acel moment se citeste direct la instrumentul generatorului de zgomot care este valoarea factorului de zgomot. Cititi in cartea de masurari electronice a lui Edmond Nicolau, la capitolul care se refera la masurarea factorului de zgomot (incepe la pg. 401).

Editat de VAX
Link spre comentariu

Documentul din #10 se citeste fara probleme. Pentru bobina Helmholtz:

http://www.accelinstruments.com/Helmholtz-Coil/Helmholtz-Coil.html

Constanta bobinei apare in Eq. 1 .

Curentul sinusoidal se poate masura usor. Se masoara caderea de tensiune pe o rezistenta neinductiva in serie cu bobina cu orice aparat, inclusiv cu un osciloscop. Miliampermetrul termic nu este necesar aici. Acesta masoara valoarea efectiva a curentului alternativ de absolut orice forma si se poate etalona in curent continuu.

Link spre comentariu

@franzm

https://documents.tips/documents/radiocomunicatii-caracteristici-si-indici-de-calitate-ai-receptoarelor-de-radio-si-televiziune-metode-de-masurare.html

https://documents.tips/download/link/radiocomunicatii-caracteristici-si-indici-de-calitate-ai-receptoarelor-de-radio-si-televiziune-metode-de-masurare

 

@puriu

E mult de munca la partea mecanica a bobinelor Helmholtz. Costa mult si sarma de bobinare. Merita efortul daca faci ceva sa iti amortizezi cheltuiala. Trebuie bobine de mari dimensiuni ("bobinoaie"), pentru ca zona cu camp omogen este restransa si nu poti sa plasezi un receptor de dimensiuni medii (un Gloria) in spatiul respectiv decat daca bobinele Helmholtz sunt barosane (diametru peste 1 m). Asta daca vrei sa fii scrupulos si sa lucrezi nemteste. Vorba aia, "lucru nemtesc legat cu ata".

http://www.serrata.com.au/Instructions/1035338.pdf

http://spontaneousmaterials.com/Papers/Helmholtz88.pdf

Editat de VAX
Link spre comentariu

Buna dimineata!

Multumesc inca odata celor care mi-au raspuns. E un compost informational destul de dens, asa ca trebuie sa-mi rezerv timp de procesare. Am vazut rapid materialele online, acum astept sa fac rost si de lucrarea recomandata de TraianB, ca sa am un termen de comparatie.

 

Ideea sugerata de dl. Puriu (utilizarea bobinelor Helmholtz) suna foarte provocator, dar mi se pare prea complexa. Poate gresesc si atunci imi cer scuze. E de studiat, dar mi-ar fi fost foarte utila opinia cuiva care poate a incercat sau chiar a folosit o metoda practica similara cu cea utilizata in fabrica. Altfel, e foarte clar ca trebuie sa citesc toate materialele respective si eventual sa revin pentru a ma consulta cu dvs. in legatura cu ele - e de asteptat sa intampin si alte surprize, mai ales daca nimeni n-a realizat un astfel de setup de masura pana acum.

 

Cu bine,

Ancient

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări