Transformatorul de audiofrecventa- Calcul, proiectare, masuratori

[Vizitator]

...

Calculul bobinelor de soc.pdf

[adigh]

@der_doktor,

E laudabila intentia ta de a traduce dar e cam inutila din moment ce exista documentatie destula in limba romana. In plus textul are greseli destul de mari. Dar daca e placerea ta sa traduci nimeni nu te opreste.

Asta cere ca textului sa-i fie atasata o erata cu comentarii.

 

1). - Din pozele alea se vede la poza e). cum afecteaza intrefierul curba de magnetizare. E ceea ce spusesem si e corect. Dar se greseste ginding ca se poate lua de pe un grafic valoarea aproximativa a permeabilitatii. Curba materialului ce o gasim in cataloage e a materialului brut nu a miezului nostru. Dar chiar si numai intrefierul daca il luam in considerare si deja devine inutila orice curba fiindca curba se modifica cind punem si cind reglam intrefierul. Deci nu putem lua in calcul permeabilitatea nici macar aproximativ.

 

Imi place ca se recunoaste ca "Se poate observa clar ca nu poate exista nici o formula clara pentru calcularea unei bobine cu miez de fier". Si ca daca vrem o bobina de inductanta precisa atunci se face bobina de proba si se reface de citeva ori bobina. E realist. In plus putem baga si din burta inductanta intr-o prima faza ca tot ajungem la rezultat dupa o bobina de proba si citeva refaceri a bobinei. E cam pierdere de material si de timp dar se poate obtine o inductanta precisa.

 

2). - Cea mai mare eroare din text e o eroare de conceptie a unui drosel.E pur si simplu nepractic si nici-un constructor serios nu face asa ceva.

 

La trafuri de iesire plasam PSF-ul in mijlocul curbei de magnetizare dar nu si la drosele. La drosele PSF-ul se plaseaza mai spre capatul de sus al curbei B-H.

 

Acolo unde nu a apucat inca sa scada foarte mult permeabilitatea si inca nu a intrat miezul in saturatie. Astfel setind PSF-ul putem micsora intrefierul iar usoara scadere de permeabilitate prin plasarea PSF-ului mai sus pe curba e compensata din plin de scaderea intrefierului ce aduce crestere de inductanta. Permeabilitatea efectiva a circuitului magnetic crescind odata cu scaderea intrefierului.

Per ansamblu se cistiga mai mult decit se pierde prin plasarea PSF-ului nu in centrul curbei B-H ci mai sus.

Componenta alternativa pe drosel e mica iar virfurile sinusoidei nu ajung sa intre in saturatie.

Numai la un drosel de intrare, dupa un redresor pe tub, unde componenta alternativa e mare, se coboara PSF-ul spre centrul curbei B-H. Cu cit e mai mare componenta alternativa cu atit se coboara mai mult pe curba B-H dar nu ajunge in centrul curbei. Asta ca sa nu ajunga virfurile riplului sa intre in saturatie.

 

E cam impropriu spus "mijlocul curbei". Curba fiind asimetrica in cadranul I, nu are un mijloc fata de care alura curbei sa fie simetrica. Dar daca nu luam in considerare capetele curbei atunci ce ramine utilizabil aproximam ca fiind simetric ca sa fie mai simplu de explicat. Si nu gresim foarte mult, simetria e acceptabila.

Editat Iulie 31, 2017 de adigh

[Vizitator]

@adigh, multzumesc pt comentariul obiectiv. Deocamdata nu am reusit sa traduc decat prima pagina, unde, ca in orice articol este introducerea si ceva generalitati. Abia mai apoi incep sa fie relevate obiectiv, si chiar cu exemple practice, metodele de calcul ale bobinelor de soc, trafurilor de retea, de iesire si chiar interstage. Sa stii ca nu fac asta pt mine, eu intzeleg ce scrie acolo, e pt cei care inca nu stiu cum se calculeaza un dispozitiv de genul asta si, sper sa ajute cuiva.

[romicap]

Pun pariu ca nu vom vedea nici un exemplu de calcul OT pe aici , motivatia fiind lesne de priceput...!

[Vizitator]

@romicap...tocmai de asta am si facut propunerea aia. Oricum, intentzia mea este sa termin de tradus tot articolul si, asa cum am mai spus, sa poata fiecare dintre noi sa-si construiasca un transformator de iesire sau alimentare. Sunt convins ca o sa apara si ''expertzi'' in tehnica asta a transformatoarelor care o sa blameze articolul. Daca stau si ma gandesc bine, cam toate trafurile facute de nemtzi au fost realizate dupa Telefunken Laborbuch sau Otto Limann, si n-am prea vazut...pocnitori. In plus cunosc personal un tip care a lucrat efectiv la Telefunken, la sectia transformatoare, si apoi particular a facut unele dintre cele mai bune trafuri audio din Germania.

[kablu]

@der_doktor: MULTUMESC mult pentru efortul pe care il faci pentru a traduce aceste articole (pot vorbi doar in numele meu). Sper sa reusesti sa-l finalizezi!

Si topicul ar trebui facut "sticky" de unul din moderatori pentru a putea citi fiecare inainte si pe urma sa ia decizia optima: construiesc (sunt in stare, am cu ce?) sau cumpar, dar stiu ce cumpar!

[adigh]

Exemplific grafic ceea ce am spus textual.

 

 

Pozitionarea diferita a PSF-urilor e data de modul lor de functionare. Un drosel "normal" lucreaza cu componenta alternativa mica, curentul nu variaza mult si ramine incarcat cu energie fara variatii mari.

Un traf de iesire SE se incarca si se descarca intr-o proportie destul de mare cind lucreaza la frecventa joasa aproape de frecventa limita iar curentul variaza destul de mult.

Traful trebuie sa aibe o plaja mare pe curba B-H pe care sa se miste, in timp ce droselul nu are nevoie.

Un drosel trebuie sa fie incarcat la maxim cu energie in repaus pe cind un traf de iesire in repaus nu trebuie. Un traf de iesire pe o alternanta se incarca suplimentar fata de nivelul de repaus(fara semnal) iar pe cealalta se descarca sub nivelul de incarcare din repaus (fara semnal).

Maximul de incarcare cu energie a unui drosel si al unui traf SE nu e in mijlocul curbei B-H desi acolo avem permeabilitatea maxima. Spre capatul de sus al curbei e maximul de incarcare fiindca desi pierdem ceva permeabilitate cistigam din cauza curentului mai mare ce aduce miezul in pragul saturatiei.

Energia acumulata depinde direct proportional de inductenta dar depinde si mai mult de curent, mai exact de patratul curentului. LI²

Maximul de incarcare al unui traf de iesire SE il atinge pe alternanta cind tubul se deschide si curentul creste iar minimul de energie il atinge pe cealalta alternanta cind se inchide si cedeaza energia. Ma refer la joasa frecventa aproape de frecventa limita. La frecventa mare traful nu are timp sa se descarce si incarce prea mult din cauza perioadei mici a alternantei si va parcurge o portiune mai mica din curba B-H. Prin tub avem la orice frecventa variatie mare de curent la puterea maxima dar numai la joasa frecventa apuca traful sa se incarce si sa se descarce intr-o proportie mare.

 

La un drosel de intrare unde componenta alternativa e mai mare si avem variatii mai mari de curent, PSF-ul e mai coborit pe curba pentru a avea plaja mai mare de parcurgere pe curba. E cazul droselelor dupa un redresor cu capacitate mica de filtraj. Indiferent de tipul redresorului, dar numai la redresorul pe tub se poate abtine omul sa puna capacitati mari (ca e obligat de datasheetul tubului redresor).

 

Cind reglam bine traful SE si respectiv droselul atunci vom gasi ca PSF-urile s-au plasat pe curba B-H exact unde am aratat pe grafic.

Editat August 1, 2017 de adigh

[Vizitator]

Practic un drossel este eficient doar pentru SE unde pozitionarea PSF se face fara variatii mari de curent asa ca pt un calcul estimativ trebuie sa se ia un curent mediu cu o densitate de curent acceptabila dar daca se utilizeaza filtrarea CLC eu sint adeptul folosirii condensatoarelor de valoare foarte mare fiindca acestea inmagazineaza o energie utila descarcarilor rapide in transformatoarele OT in cazul dinamicii superioare , este o chestiune intuitiva dar care se poate verifica prin masuratori

[Vizitator]

...

Tole si pachete de tole pt transformatoare mici.pdf

[Vizitator]

...partea a 3-a..

 

Partea a 3_a.pdf

Editat August 8, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

...next

 

Partea a 4_a.pdf

[Vizitator]

..inca una..

Partea a 5_a.pdf

[Vizitator]

...ceva interesant..

Partea a 6.pdf

[kablu]

Da, foarte interesant. Iti multumesc inca o data pentru efort. Textul este inteligibil si usor de urmarit (cel putin pentru un novice ca mine). Din text reiese spiritul "educativ" al lucrarii. Se explica cateva formule, se dau tabele de materiale si .... imediat vine si exemplul concret, care intre noi fie vorba este foarte aproape de adevar (25H pentru inductanta unui OPT cu 1xEL84), asta dupa parerea mea de incepator.

Abia astept episodul urmator, ca sa ajung mai aproape de realizarea visului suprem .

[Vizitator]

@kablu, apeciez gestul tau dar nu trebuie sa-mi multzumesti. Fac asta, desi stau extrem de rau cu timpul liber, pentru toti cei care vor sa-si construiasca singuri un transformator si nu au suficienta documentatie. Nu este greu deloc, atunci cand intzelegi exact ce ai de facut. Si cum nu prea pune nimeni materiale in sensul asta, m-am gandit ca trebuie sa sparga cineva ''gheatza'' si sa se elucideze odata misterul asta al transformatoarelor. Documentatie despre transformatoare strang de vreo 10 ani, si cred ca mi-ar trebui ceva timp sa o pun pe toata aici. App de asta, uite un document interesant in atasament.

In alt topic ziceam ceva de o tehnica mai speciala de bobinaj (progressive winding technique)

https://www.elforum.info/topic/125640-set-a3-by-jelliano/page-2?do=findComment&comment=1544075

si, logic, foarte putini au intzeles despre ce e vorba.

O poza din pdf_ul aflat in atasament

 

iar toata cartea se gaseste aici:

https://coefs.uncc.edu/mnoras/tr_design/

 

Sper sa foloseasca cuiva.

 

 

Transformer-and-Inductor-Design-Handbook_Chapter_17.pdf