Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

SMPS 1 Kw pentru amplificator


Postări Recomandate

Sesebe discutam despre o topologie cu conversie directa si care nu are treaba cu rezonanta, deci ne intereseaza strict numarul de spire per volt sa fie corect pentru ca ala iti da inductia in miez.

Inductanta este o rezultanta a sa si cand toate sunt respectate cum trebui, inductanta suficient de mare ca sa nu ai curent de mers in gol exagerat, vine de la sine.

 

Editat de Marian
Link spre comentariu

Știu Marian. 

Dacă vrei să-i spui nr de spire pe volt și nu inductanta atunci spune-i asa ca nu ma deranjeaza

Eu am făcut numai o recomandare pe baza la ce am observat cind am bobinat un traf driver (care-i tot cu transfer direct apropo) pt igbt-uri. 

Oricum pt o diagnoza corecta trebuie simultan și curentul prin tranzistori (sau traf) și tensiunea la bornele primarului. 

La o prima vedere (după mine) și fără a avea și alte informații, pare o tendința de saturatie la traf. 

Editat de sesebe
Link spre comentariu

Mai bine zi ca ai crezut ca-i rezonanta si las-o asa, altfel daca tu chiar crezi ce ai zis... n-ar fi magulitor.

PS: Maaaaare orgoliu poti sa ai de nu esti in stare sa-ti asumi o simpla eroare.

Doare cand spui cuiva ca nu aveai dreptate? 

Ca eu o fac destul de frecvent cand realizez ca spun prostii, si nu m-a durut niciodata pana acum :rade:

 

PS2: Aia cu saturatia trafului e alta tampenie!
Pe ce argument te bazezi cand faci diagnosticum asta?

Pe ce masuratoare? Unde e curba histeresisului?

Nu mai spun ca saturatia ( sau fie si macar apropierea de saturatie ) ar fi garantat explozia mosfetilor.

Si daca in gol miezul e departe de saturatie, in sarcina maxima miezul o sa fie si mai departe de saturatie, e ceva banal!

Zau asa...

Editat de Marian
Link spre comentariu

O cadere de 10-15, max 20 V pe toata tensiunea de secundar e posibila intre o masuratoare in gol si una in sarcina pentru ca sursa are comanda cu dead-time. Cand e in gol nu consuma nimeni, dar in sarcina tensiunea ramane aria factorului de umplere minus pierderi in traful de putere. Astea se calculeaza, sau se tatoneaza din teste.

...

http://schmidt-walter-schaltnetzteile.de/smps_e/hgw_smps_e.html

Introdu singur orice parametrii doresti in programul din link si vei gasi explicatia. Acum despre Bmax , numar de spire, incarcare de curent maxima, nu vreau sa discutam ca a mai fost discutia asta cu multi ani in urma, unii zic sa fie 3A super safe, altii zic sa fie 4-5-6A ca merge perfect in comutatie. Depinde de fiecare. Documentatie tehnica exista, doar sa fie citita.

...

ΔB/T  vezi ca e aleasa 0.13, asta inseamna Bmax = 0.26. Adica sa fii atent in formule ca multi sunt derutati de faptul ca apare ΔB asa de mic si nu isi dau seama ca nu inseamna Bmax.

...

Am introdus tensiunea retelei 230V~( -15% / +10%) , adica intervalul 196 V- 253V~, asta rezulta continuu 275 - 354 V cc pe linia de intrare.

Avand o semipunte acest interval se impart la 2 si avem:  137V - 177 V cc pe primar trafo semipunte.

....

Pentru iesire am selectat 115V, asa cum ti-a dat tie pe sarcina de 24R, unde ai 550W si 4.8A ca si sarcina.

Ai un ETD 49 care in primar are 5 fire cu diametrul de 0.6mm - asta inseamna 0.28mm2 / fir, inmultit cu 5 fire rezulta 1.4mm2 arie sarma primar. ( cu 3A/mm2= 4.2A primar ). Care da

137 x 4.2 = 575 W pe primar, deci te acopera la cei 550W trasi de tine acum.

Pe secundar 4.78A/550W ma gandesc ca ai minim sarma din primar pe infasurari. Adica tot asa cate 5 fire de 0.6mm pe cele 2 ramuri de secundar.

...

Pe miezul tau ETD49 -- iti rezulta

-- 26spire  Primar N1

--  23 spire secundar N2,   adica 2x 12 spire - pentru ca ai tensiune simetrica. In program nu are astfel de campuri si introduci toata tensiunea, apoi iti faci tu impartirea.

...

Analizeaza ce am scris eu, spune exact ce sarma, ce spire ai folosit. Am citit in urma si nu am zarit explicatia completa cum ai facut tu traful.

 

Traf primar.jpg

Bobina secundar.jpg

date traf.jpg

Link spre comentariu

Da, multumesc pentru corectie, e invers, cum ati sesizat.

  De multe ori prin formule si calcule se face referire cand la unul, cand la altul si desi esti in aceleasi calcule Half-Bridge esti derutat si iti da numarul de spire pe jumatate. In acest sens am atras atentia.

In cazul nostru B este 0.065T . Sa nu ziceti ca e prea mic. Depinde de miez, de pierderile din miez si de frecventa de lucru... pana la urma dorim randament cat mai mare in traf...

Link spre comentariu

Da, in multe publicatii, probabil din viteza sau lene, se foloseste Bmax... fara a explicita formula.

Relatia de baza este legea Faraday e= - delta fi/delta t; fluxul fi = A*delta B  si se poate rescrie pentru cazul aplicarii unei tensiuni continue U pe o perioada de timp t: U*t = A*delta B

Daca topologia este simetrica, excursia inductiei va urmari un traseu din cadranul 1 in 3 si invers, adica variatia acesteia delta B pe durata de timp t este 2*B.

Astfel U*t = 2*A*B; in cazul topologiilor simetrice, factorul de umplere maxim este 50%, adica t = T/2 = 1/2f

Deci U/2f = 2*A*B sau B=U / 4fA; f fiind frecventa iar A aria sectiunii miezului magnetic. Acest B reprezinta valoarea inductiei (excursia intr-un cadran) si trebuie sa fie sub Bmax admis de miez la frecventa respectiva.

In regim sationar, excursia inductiei este simetrica astfel incat riscul saturarii trafului este minim. Probleme apar in regim tranzitoriu (pornire/salt de sarcina), cand controllerul poate trimite comanda asimetrica pentru cateva perioade, aparand riscul saturarii miezului si distrugerii tranz. de comutatie din cauza curentilor f mari.

Pentru orice tip de traf/bobina, se poate face o verificare legata de evitarea saturatiei, daca relatia: Bmax*n*A > L*Ip este indeplinita; n - nr. de spire, L - inductanta, Ip - curentul de varf.

Link spre comentariu

Unul dintre motivele pentru care am ezitat sa mai contribui prea mult zilele astea rezumandu-ma doar la corectii pentru altii, este ca eu vorbesc si tot eu aud, The_Reaper ori citeste pe diagonala ori nu-l intereseaza prea mult domeniul si... Din pacate nu ajuta nici faptul ca sunt chestiuni banale care ori nu sunt sesizate de cei care ar trebui sa fie in masura sa o faca, ori nici ei nu acorda prea multa atentie subiectului in detaliu ci doar pe bucati de interes, ori poate pur si simplu vad dar nu le pasa...

 

Am spus intr-o postare pe 9 Mai asa:

On 5/9/2019 at 7:50 AM, Marian said:

Vezi ca spotul osciloscopului este decalat in sus, pui varful sondei la clestele de masa si reglezi pozitia pe verticala pana cand linia se muta exact pe centru ( cat mai precis pe centru ).

 

Ce se poate constata la ultimele oscilograme puse de el?

Hai sa vedem postarea de joi:

https://www.elforum.info/topic/125914-smps-1-kw-pentru-amplificator/?do=findComment&comment=1783479

 

screenshot-84.png

 

Ce sa vezi, oscilograma descentrata pe verticala, la fel ca atunci cand i-am sesizat asta...

Eu am spus si tot eu am auzit/citit.

Adica avem osciloscop dar nu stim sa-l folosim.

Reaper se plange ca are cam 40V masurati cadere in sarcina, fara sa tina cont de ce am zis de nu stiu cate ori:
La o sursa in comutatie nu te bazezi prea mult pe valoarea masurata cu multimetrul in gol fara o sarcina minim permanenta, decat daca multimetrul este unul foarte scump si foarte performant!

De ce?

De de-aia!

Nu ma mai apuc sa explic, oricum nu citeste nimeni, sau daca o face intra pe-o ureche si iese pe ailalta.

 

Hai sa fac eu o analiza a caderii de tensiune in sarcina, sa vedem mie ce-mi iese.

Din start spun ca acei 158V masurati de el pe secundar cu multimetrul in gol n-au nici o legatura cu realitatea.

A afirmat ca a masurat pe conzii din primar 320V in gol, si ca traful are 24 de spire in primar, si 22 in secundar ( intre ramuri ).

Pai 160/(24/22)=146V maxim posibil in secundar, fara sa includ nici un fel de pierderi pe nicaieri ( si in gol ele tot exista dar sunt mult mai mici ).

Ce ne spune oscilograma de mai sus in gol?

Chiar si decalata in sus, palierul este sub a 3-a diviziune, deci sub 150V.

Este lesne de observat ca daca spotul ar fi centrat pe verticala, palierul ar fi probabil chiar mai jos de 146V calculati, si asta inainte de redresare.

Hai sa iau eu un 144V cu redresare inclusa ( poate fi mai mult, poate fi mai putin... )

Conform schemei oscilatorul are cam 137khz si un timp mort de aproximativ 0,8uS.

Asta inseamna cam 11% din perioada, deci inseamna o umplere maxim posibila de 89%.

Reaper spunea ca in sarcina tensiunea pe conzii din rimar se reduce cu 20V ( deci 150V in loc de 160V in primar )

Asta inseamna ca palierul din secundar se reduce cu 10/(24/22)=9V. Din 144 raman 135.

In sarcina si cu acele inductante, dupa intrarea in CCM datorita timpului mort tensiunea ramasa o sa fie 135*0,89=120V

Reaper a spus ca a masurat in sarcina 115V pe secundar, deci ar mai ramane de justificat 5V cadere suplimentara, si tinand cont ca sunt o multime de locuri unde tensiunea pica in sarcina, 5V sunt foarte simplu de justificat.

Ce-i de facut?

Pai se subantelege din ce am scris.

Editat de Marian
Link spre comentariu

Exact cum spui...corect...

Mai e doar sa puna mana fiecare si sa calculeze numarul de spire in functie de frecventa si Bmax.

Apoi sa calculeze raportul de transformare tinand cont de tot ce ai scris. Sunt lucruri elementare cum ar fii timpul de conductie rezultat din factorul de umplere.

...

Din ce spunea el a impartit primarul in 2 infasurari si le-a intretesut cu secundarele. Si acolo lungimile diferite ale sarmei totale pe fiecare bobina pot crea diferente...

...

La traf se poate folosi si sarma ceva mai groasa, sa zicem 0.6mm diametru, dar trebuie calculata adancimea de patrundere. Apoi trebuie facut calculul ariei efective utilizate din acel conductor. Si la final se suplimenteaza sectiunea.

De exemplu la aparat de sudura 80A Telwin - https://photos.app.goo.gl/ovQEp3RNHkA7gfi72

Aici e folosita in secundar platbanda de cupru. S-a calculat adancimea de strapungere si au constatat ca le ajunge acel dreptunghi cu gaura la mijloc pe care il formeaza curentul cand strabate cuprul. Curentul circula pe exteriorul conductorului. Acelasi principiu se foloseste la retelele de transport a energiei electrice. Au miez din cablu de otel imbracat cu aluminiu ca sa poata fii ancorate pe stalpi, altfel aluminiul s-ar intinde si s-ar rupe.

...

P.S.   ...Stii care e paradoxul??? Topicul nu are poze... Userii care fac montajul nu pun poze, dar tot pun intrebari... Nu ti se pare ciudat???

Link spre comentariu
  • 2 săptămâni mai târziu...
  • 3 săptămâni mai târziu...

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări