Vizitator Postat Mai 8, 2019 Partajează Postat Mai 8, 2019 (editat) Exista posibiltatea (rara ce e drept) ca IR2110 sa NU fie alimentat deloc (din varii motive) si ca iesirile Low si High ale IR2110 sa fie IN AER, adica rezistenta interna foarte mare a tranzistorilor ce comanda iesirile (Nmos-fet-urile de la iesirile Low si High). Totodata exista posibilitatea ca portile mosurilor de putere sau bazele IGBT de putere sa nu fie chiar in aer, adica sa aibe un mic potential chiar la primirea +320Vcc in drena sau colector. Asta poate face ca un curent sa circule prin ei daca (teoretic) au baza in aer, se poate intimpla ca pe condensatorul serie sa ramina o tensiune reziduala la intreruperea PWM. Personal am reusit acum ceva ani buni, pe perioada cind experimentam Leco SMPS sa trosnesc mos feturi IRFP460 chiar la pornire, pina sa plece partea de PWM. Mi-a venit ideea sa "inchid" intre poarta si sursa sau intre B si E la igbt, si fenomenul nu s-a mai manifestat. Teoretic tranzistorii comutatori de forta ar trebui sa fie blocati si cu rezistenta maxima intre D si S respectiv C si E, insa uite ca mi-am luat-o de citeva ori. Cum am pus rezistente de 6,8kOhmi intre acei pini, G si S sau B si E, cum n-am mai avut probleme EVER. Personal recomand folosirea acelor rezistente, cit si a diodelor tranzil de 18V sau 15V. Succes dragi colegi! Editat Mai 8, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
The_Reaper Postat Mai 8, 2019 Partajează Postat Mai 8, 2019 Revin cu niste raspunsuri. 1. Condensatorul din primar are valoarea de 470uf, tensiunea in gol este de 320V si cand cuplez sarcina de 24 ohmi scade cu aprox 20v 2.Asa arata secundarul fara sarcina, 50v/div 5us 3. Secundarul cu sarcina de 24 ohmi 50v/div 5us 4.Nu am pus snuber in secundar. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 8, 2019 Partajează Postat Mai 8, 2019 Trebuie snubber, spike-urile sint cam mari... Link spre comentariu
vijelie02 Postat Mai 8, 2019 Partajează Postat Mai 8, 2019 @The_Reaper, pierderea celor 20V din primar se regasesc in pierderea din secundar. Mariti valoarea condensatorului din primar. Condensatorii din secundar se incarca cu tensiunea acelor spike-uri. Pentru eliminarea spike-urilor trebuie snubber in primar si secundar asa cum a spus si colegul @DjLeco. Eventual o sarcina permanenta suficient de mare in secundar dar cu dezavantajele ei. O alta cauza poate fi traful bobinat necorespunzator. Link spre comentariu
Marian Postat Mai 8, 2019 Partajează Postat Mai 8, 2019 1 hour ago, The_Reaper said: tensiunea in gol este de 320V si cand cuplez sarcina de 24 ohmi scade cu aprox 20v Imparte cei 20V la raportul de transformare si afli cu cat contribuie caderea din primar la cea din secundar in sarcina. Raportul de transformare e numarul de spire din primar impartit la numarul de spire din secundar. Pentru puterea asta 470u e putin, minim dublu ai nevoie in primar. Trebuiesc totusi snubere si'n secundar, cat ar fi de anemice tot ajuta cu ceva. Ca sa nu te pacaleasca masuratoarea cu multimetrul, pui o sarcina minim permanenta in secundar, astfel incat chiar si in gol de fapt vei avea fix acea sarcina. Tragi macar cativa mA/zeci de mA, ar trebui sa fie de ajuns ca sa anuleze ( sau oricum sa atenueze suficient de mult ) influenta erorilor la masuratoare date de oscilatiile parazite si zgomot. Link spre comentariu
andreigradu Postat Mai 8, 2019 Partajează Postat Mai 8, 2019 Acum avand ca si subiect sursa colegului THE Reapear... 1. - sa ne dea poze cu sursa lui ca sa vedem ce a facut acolo ... 2. - sa ne dea schema folosita ca sa vedem ce lipseste din partea de snobere... schema genera am reatasat-o eu mai sus. 3. - Obligatoriu un snoober pe primar la traful de putere, ceva generic : 150R-5W cu 100nF / 630V. Sau / si ... pe fiecare tranzistor un snoober 470pF cu 47R... 4. - Recomandabil perle/tubulete de ferita pe G tranzistoarelor. 5. - Recomandabil perle/tubulete pe diodele din secundar. 6. - Pe diodele de iesire tot asa un filtru, ceva relaxat, generic . La puteri mari un 220pF cu 22-33R . Valorile difera cu frecventa, dar pentru o frecventa totala de 100kHz, 2x50kHz in semipunte, aceste valori dau rezultate. 7. - Ca in multe situatii aici pe forum si in viata, nu avem toate datele problemei, The Reapear, esti dragut sa ne spui exact cum ai facut traful de putere? poze? date concrete... E posibil, ca la un moment dat, cei care doresc sa ajute sa ajunga la limita aceea: Da bine domne`; Ne da 2 vorbe si vrea sa-i rezolvam defectul prin telepatie... 8. - Atasez schemele unei surse care e aparat de sudura. Se poate invata cate ceva... Aici e aparatul in cauza... https://goo.gl/photos/zyqJbDxSxcvgADtQ6 Link spre comentariu
The_Reaper Postat Mai 9, 2019 Partajează Postat Mai 9, 2019 În primar am snuber, 470p cu 47R pus pe primarul trafului. Transformatorul a fost bobinaj cu 24 spire in primar, si 2x11 spire on primar. Prima dată am bobinat jumătate de primar,apoi secundar 1,secundar 2 cealalta jumatate de primar si infasurarile auxiliare. Poze mai tarziu cand ies de la servici. Link spre comentariu
Marian Postat Mai 9, 2019 Partajează Postat Mai 9, 2019 Vezi ca spotul osciloscopului este decalat in sus, pui varful sondei la clestele de masa si reglezi pozitia pe verticala pana cand linia se muta exact pe centru ( cat mai precis pe centru ). Chiar si tinand cont de acea decalare si de panta de pe palier, parca tot as estima o limita a sa putin mai sus de cei 115V masurati ( se poate sa ma insel ). Diferenta daca exista si nu mi se pare mie, ar putea fi justificata fie de filtrare insuficienta in secundar, fie de pierderi pe redresare sau eventual de punctul unde s-a facut masuratoarea ( daca s-a masurat la bornele sarcinii la capatul unor fire lungi si subtiri... ). In fine asta ar fi mai putin important. Cu raportul ala de transformare si reducerea din primar in sarcina de 20V, o sa ai cam 18V cadere in secundar numai de aici, deci clar filtrarea din primar trebui marita. Grija la dimensionarea trafului, secundarul ar trebui sa suporte macar 10A continuu, chiar si cu 4A/mm^2 tot ai nevoie de o sectiune totala de 2,5mm^2, ar trebui vreo 9 sarme de 0,6 in paralel ca sa obtii sectiunea aia. In primar macar 7-8 sarme de 0,6 in paralel. Link spre comentariu
CIBY2 Postat Mai 9, 2019 Partajează Postat Mai 9, 2019 13 hours ago, DjLeco said: Exista posibiltatea (rara ce e drept) ca IR2110 sa NU fie alimentat deloc (din varii motive) si ca iesirile Low si High ale IR2110 sa fie IN AER, adica rezistenta interna foarte mare a tranzistorilor ce comanda iesirile (Nmos-fet-urile de la iesirile Low si High). Totodata exista posibilitatea ca portile mosurilor de putere sau bazele IGBT de putere sa nu fie chiar in aer, adica sa aibe un mic potential chiar la primirea +320Vcc in drena sau colector. Asta poate face ca un curent sa circule prin ei daca (teoretic) au baza in aer, se poate intimpla ca pe condensatorul serie sa ramina o tensiune reziduala la intreruperea PWM. Personal am reusit acum ceva ani buni, pe perioada cind experimentam Leco SMPS sa trosnesc mos feturi IRFP460 chiar la pornire, pina sa plece partea de PWM. Mi-a venit ideea sa "inchid" intre poarta si sursa sau intre B si E la igbt, si fenomenul nu s-a mai manifestat. Teoretic tranzistorii comutatori de forta ar trebui sa fie blocati si cu rezistenta maxima intre D si S respectiv C si E, insa uite ca mi-am luat-o de citeva ori. Cum am pus rezistente de 6,8kOhmi intre acei pini, G si S sau B si E, cum n-am mai avut probleme EVER. Personal recomand folosirea acelor rezistente, cit si a diodelor tranzil de 18V sau 15V. ... Succes dragi colegi! Pai sa ne gandim putin ce se intampla la pornirea sursei, la alimentarea de la retea, cand toti electroliticii sunt descarcati. O sursa care se respecta are o sursa auxiliara ce alimenteaza partea de comanda. Este posibil ca aceasta sursa sa porneasca, sau mai bine spus sa alimenteze partea de comanda, dupa incarcarea electroliticilor din partea de forta, fiind pusi astfel in situatia in care avem tensiune pe finali, dar nu avem impulsuri de comanda, iar IR2110 sa aibe finalii blocati , cu rezistenta interna foarte mare. In finalii de forta, datorita rezistentei D-G la MOS-FET sau C-G la IGBT, se acumuleaza sarcini electrice ce pot crea tensiuni in grila (poarta) care sa duca la deschiderea finalului. Cum rezistenta G-S, sau G-E este foarte mare, sute Mohmi, poarta ramane incarcata pana cand IR-ul este alimentat si iesirea trece in 0. Daca ar exista acele rezistente intre poarta si sursa, sau emitor, acele sarcini electrice nu s-ar mai acumula si conductia finalilor nu ar mai fi posibila fara comanda externa. In orice schema cu MOS sau IGBT, prezenta rezistentei din grila la S sau la E este obligatorie. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 9, 2019 Partajează Postat Mai 9, 2019 Pai asta am scris mai sus, simplificat. Link spre comentariu
nel65 Postat Mai 9, 2019 Partajează Postat Mai 9, 2019 Rezistentele astea din G-S sunt exact ca in povestea cu drobul de sare ,o cadea...n-o cadea ... Sau ca la loterie.Puneti-le si gata,ca nu sunt o avere ! Riscul de "POC" e anulat, din acest punct de vedere. Link spre comentariu
The_Reaper Postat Mai 16, 2019 Partajează Postat Mai 16, 2019 Am mai mesterit putin la sursa, am pus snubber si pe secundar 100R si 4.7n, cam frige rezistenta dar momentan il las asa. Am marit si condensatorul din primar, am pus 2 de1000uF in paralel , in secundar tot scade cu aprox 40v. O sa desfac traful si sa il rebobinez, dar mai intai sa caut sarma. Sursa in gol 50v/div Sarcina 24 ohmi , 50v/div Link spre comentariu
vijelie02 Postat Mai 16, 2019 Partajează Postat Mai 16, 2019 (editat) Ce valoare are rezistenta din pinul 7 al Sg-ului? 100R? Pe iesire nu aveti nicio sarcina permanenta? Editat Mai 16, 2019 de vijelie02 Link spre comentariu
sesebe Postat Mai 16, 2019 Partajează Postat Mai 16, 2019 Eu as zice sa crești puțin inductanta sau frecventa. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum