Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Amplificator căști cu darlington BD139&2N3055


Postări Recomandate

Nu este risipa, ca 2N3055 nu costa mult si multi le au acasa. O problema este cu polarizarea darligtonului, care nu este in regula. Trebuie cu divizor de tensiune in baza BD-ului, pentru stabilizarea punctului static de functionare. Dupa asta, trebuie un rezistor din emitorul BD-ului legat la masa, astfel incat curentul de repaus prin BD sa fie de cel putin 10 mA, pentru liniaritate mai buna. Schema pe ansamblu nu este optima, ii lipseste reactia negativa globala si are cuplaje intre etaje prin condensator. Cu ceva piese in plus se pot obtine performante mult mai bune. Sunt date multe idei (scheme) pe net, de amplificatoare in clasa A.

Am mai discutat asta pe alte forumuri...Trebue sa schimbi polarizarile.

In rest cum se aude? Esti multumit?

Link spre comentariu

 

Chiar daca nu iei in calcul sursa, totusi "adunatul" ala de sub 10 lei pe canal e cam departe de realitate.

Daca iei si sursa in considerare, costurile devin snobism 100% pentru functia specificata.

Presupunand ca improvizatia aia de etaj final ar fi polarizata corect ( n-am analizat-o atent ), puterea maxima e mult prea mare pentru niste casti, periculos de mare, Doamne fereste sa foloseasca cineva casti de 32 Ohm...

Totul din punctul meu de vedere este risipa, justificarea poate veni doar daca vrei neaparat sa faci ceva cu componentele alea, pe termen lung insa poate fi ireversibil de periculos pentru urechi.de te

Nu ma supăr de loc, dar luând la rând la rece:

Costuri: specificat per canal fără sursă, în cazul meu: 9 rezistențe 1,5 ron, condensatori rotunjit în sus 3,5RON, potențiometru 1ron, tranzistori 1,6ron (0,1+0,5+1) total: 7,6ron.

Sursa e altă mâncare. Nu folosesc LM317pentru tranzistoare, este zgomotos, necesită filtru ( de obicei folosesc multipicator de capacitate, sau shunt regulator cu TL431). Le-am urmărit pe osciloscop și diferențele sunt enorme.

Etajul final are la bază :

image.jpg

Și calculele:

Valori prestabilite:

VCC 30 Ic 0.2 hfe 14275 ZX 100000 R2 100

Valori calculate:

R1 1426073.926 Zin 713036.963 Zload 99.9000999 Ib 0.000010 Ie 0.143076473 Av 0.363760089

Hfe= Q1*Q2+Q1+Q2

R1=Zx*R2/(Zx+R2)*Hfe

Zin=R1/2

Ib=(Vcc-1,4)/((Hfe+1)*R2+R1)

Ie=(Hfe+1)*Ib

AV= Zload/((25/Ie)+Zload

Momentan le folosesc cu cîțti de 72R. Refreitor la urechi, la intrare există căte un potențiometru, A250K.

Link spre comentariu
Vizitator viobio

Singura problema adevarata a acestui amplificator este instabilitatea termica. Faptul că a folosit schema si tranzistoare nu mai stiu de care, e treaba lui dar schema trebuie corectată ca sa fie si stabilă termic.

Ce sa stabilizeze termic ? Este clasa A , SE , indiferent de volum prin tranzistorul compus Darlington va avea acelasi curent , sa stabilizeze termic cu temperatura ambianta ?? Prea complicat ....si fara rost .

Daca partea finala ar fi fost in PP clasa A pura , acolo puteam discuta de stabilizare termica , intre tranzistorii finali , asa ....

Link spre comentariu

Functionarea in clasa A pura asigura distorsiuni foarte mici la nivel mic al semnalului, in timp ce la clasele B si AB distorsiunile cresc la nivel mic (sunt minime la nivel mediu).

Cum a spus si sesebe, polarizarea darlingtonului este critica, dependenta de rezistenta din baza BD-ului si de beta darlingtonului (care depinde de temperatura). Daca se ia in considerare si curentul rezidual, care depinde exponential de temperatura (se dubleaza la cresterea temperaturii cu 8 grade Celsius), rezulta sa etajul final este instabil. Insa merge acceptabil si asa, daca se stabileste valoarea corecta a rezistorului din baza BD-ului. Montajul este liniarizat prin reactie negativa locala. Chiar si cu o schema simpla, ca cea prezentata, se obtin distorsiuni sub 0,5% la puterea maxima. La putere mica (mW) distorsiunile pot fi si de 0.01 %. Banda de frecventa este de peste 100 KHz.

 

Eu am construit (in anul 1981) un amplificator de casti cu circuitele integrate poloneze de tip UL1402L (echivalente cu LA4030,1,2), care au numai tranzistoare npn in final si lucreaza in clasa B. Am marit reactia negativa la maximul permis si am obtinut rezultate foarte bune (distorsiuni insesizabile). Am ales UL1402L pentru ca are banda de frecventa de peste 100 KHz. Nu foloseste tranzistoare pnp (laterale) in final, care au frecventa de tranzitie scazuta si limiteaza sever banda de frecventa.

Link spre comentariu

Nu sunt convins de distorsiunile ”foarte mici” ale acestui etaj final . La semnal mic , da . Dar la semnal mare ( câțiva volți ) impedanța de ieșire pe cele două semialternanțe este mult diferită , semialternanța negativă va fi atenuată față de cea pozitivă . Schemele serioase de genul ăsta au GCC în emitorul tranzistorului activ.

 

Și nici primul etaj nu mi se pare optim proiectat . Probabil că acolo am distorsiuni mai mari decât pe final - la semnal mic , desigur - dar nu l-am analizat în detaliu.

 

Ar fi interesant să facă cineva o simulare .

 

PS Ar mai fi discuții legate de sursă dar mă opresc aici .

Editat de UDAR
Link spre comentariu

Am mai discutat asta pe alte forumuri...Trebue sa schimbi polarizarile.

In rest cum se aude? Esti multumit?

se pare că răspunsul anterior s-a pierdut :-)

Polarizarea este rezolvată , shema nu am mai modificat-o.

Sunt mulțumit de com se aude.

Link spre comentariu

Ce sa stabilizeze termic ? Este clasa A , SE , indiferent de volum prin tranzistorul compus Darlington va avea acelasi curent , sa stabilizeze termic cu temperatura ambianta ?? Prea complicat ....si fara rost .

Daca partea finala ar fi fost in PP clasa A pura , acolo puteam discuta de stabilizare termica , intre tranzistorii finali , asa ....

Tu stii sa lucrezi si cu tranzistoare? La tuburi stiu ca esti expert dar comentariu pe care l-ai pus mai sus ma face sa ma gîndesc serios cite scheme cu tranzistoare ai proiectat.

 

Tocmai pt ca este clasa A si lucreaza la temperaturi mai elevate ii trebuie o stabilizare termică.

Tensiunea mare de alimentare a fost aleasa tocmai din cauza ca potentialul din emitorul la finali ii fugea serios pe masura ce tranzistori de încălzesc. Dacă la pornire cu tranzistori reci potentialul ar fi de 10V, după ce se încălzesc tranzistori potentialul se duce serios in sus putînd sa duca pina la saturația finalului. Nu m-am legat de schema (pina acum) dar pare o schema facuta la o lucrare practica de liceu tehnic nicidecum o schema elaborată demnă de pretentii audiofile. Este cit de cit funcțională dar de aici si pina la a o lauda ca este o schema super șmechera este cale lunga. Rotunjirea asimetrica la semnal mai mare poate totusi sa genereze armonici plăcute urechii si deci nu-i obligatorie o sursa de curent in emitor.

DAR ce se întîmplă dacă se pune driver un tranzistor din alta clasa de gain? Bibilesti iarăși rezistenta din baza lui?

Faci asa la fiecare aranjament de cite 2 tranzistoare folosite ca finali?

 

Iar cu vizualizarea zgomotului generat de 317 cu osciloscopul......ce pot să spun? Mi-as dori si eu sa am acces la un osciloscop care sa vizualizeze zeci-sute de microvolti. Am la servici osciloscoape foarte scumpe dar nici unul nu poate vizualiza asa ceva. Dacă totusi se vede zgomot cu osciloscopul atunci sigur ai facut ceva gresit si cel mai probabil oscilează Lm-ul.

Link spre comentariu

Iar cu vizualizarea zgomotului generat de 317 cu osciloscopul......ce pot să spun? Mi-as dori si eu sa am acces la un osciloscop care sa vizualizeze zeci-sute de microvolti. Am la servici osciloscoape foarte scumpe dar nici unul nu poate vizualiza asa ceva. Dacă totusi se vede zgomot cu osciloscopul atunci sigur ai facut ceva gresit si cel mai probabil oscilează Lm-ul.

 

Poate să greșesc la montaj (de fiecare dată) urmând scema din PDF, sau o fi varză LM317-le mele (cumpărate 10buc/1USD), dar cu ele se aude brumul de rețea, iar cu un TL431după LM e liniște.

Link spre comentariu

Brumul de retea nu are voie sa se audă deloc.

Zgomotul Lm-ului se "poate" auzi daca-l amplifici ca un zgomot alb-roz.

Dacă se aude brumul atunci ceva este gresit (poate fi chiar integratul) sau pătrunde zgomot de redresare, spik-uri mari de curent pe diodele redresoare generat de capacități de filtrare absurd de mari. Incearcă cu snubere sau macar condesatori pusi pe fiecare dioda redresoare.

Mai poate fi si o bucla de masa - generic vorbind.

 

Lm317 si perechea lui Lm337 are un zgomot propriu foarte mic invizibil pe orice osciloscop si audibil doar in conditii deosebite. Este unul dintre cele mai bune stabilizatoare disponibile dar din pacate piata este plina si de contrafaceri ordinare.

Cumpărați componente numai din surse sigure si uitați de cele de pe net de la chinezi.

Editat de sesebe
Link spre comentariu

Implementare proasta. LM317 ofera o rejectie de 70-80dB la frecvente joase, adica o diminuare a riplului de circa 2.000x-5.000x. La un riplu de 100mV sa zicem, rezulta la iesire zgomot de circa 50uV-20uV. Nu-l vezi cu osciloscopul.


Nu mai amintesc ca de bun simt ar trebui si amplificatorul sa aibe la randul sau macar o rejectie amarata de 30-40dB.

Link spre comentariu

E o arta si sa stii sa faci masuratori de zgomot mic cu osciloscopul.

Ce tip de conexiune de masa ai la sonda si unde o legi in montajul de testare.

 

Edit: schema publicată nu are de unde sa aiba rejecție buna pe alimentare.

Editat de sesebe
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări