Vizitator Postat Mai 31, 2017 Partajează Postat Mai 31, 2017 Pt informare pun cateva link_uri: http://www.electrafidelity.com/a3-500/ http://www.electrafidelity.com/technical-articles http://www.electra-print.com/a3transformer.php http://www.electra-print.com/docs/a3circuits.pdf Despre DRD (Direct Reactance Drive) si ultrapath: http://www.dmitrynizh.com/randall2.htm http://www.dmitrynizh.com/6922-300b-drd.htm Sper ca discutiile sa fie obiective si argumentate tehnic. Link spre comentariu
adigh Postat Mai 31, 2017 Partajează Postat Mai 31, 2017 Nu am vazut nici-o explicatie despre clasa A3. In ce consta, prin ce se defineste, ce o caracterizeaza. Cu ce difera de alte clase. Daca zici ca ai inteles poate explici in citeva cuvinte esenta acestei clase. Cu cuvintele tale, fara alte linkuri care nu explica nimic. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 31, 2017 Partajează Postat Mai 31, 2017 Sunt doar doua randuri in care se afla ''esenta'', nu a ''tuburilor''...ci a principiului implementat de Elliano. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 31, 2017 Partajează Postat Mai 31, 2017 In link_urile puse la inceputul topicului. Legat de DRD, inca un articol interesant. http://www.electra-print.com/docs/drd300b.pdf si asta: http://www.enjoythemusic.com/magazine/viewpoint/1101/aachapter27.htm iar aici e explicat THDC_ul (THD cancellation) https://www.tubecad.com/2008/08/blog0147.htm Link spre comentariu
adrian_pic Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 In primul link apare (de data aceasta scris clar) class A3. Nici eu nu am vazut spus prin ce se caracterizeaza (diferentiaza) aceasta clasa de clasele A1 sau A2. Intr-un pdf am vazut ca de fapt este clasa A1 toata ziua doar ca PSF-ul este mai diferit. Mi se pare o prostie sa numesti un PSF al clasei A1 ca fiind clasa A3. Da, omul are nevoie de ceva nou ca sa poata vinde, insa ce face el este o insulta la adresa teoriei doar de dragul marketingului. Nu am stat sa citesc polologhia trafurilor. Exista de exemplu configuratia Circlotron care de la o posta este ceva diferit si aparte dar tubul final tot in clasa A1 sau A2 lucreaza. Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 Hai sa stabilim impreuna pentru 300B un punct de functionare teoretic acceptabil pentru ca tubul sa intre in curenti de grila,cu toate ca nicaieri nu vad ca pentru 300B sa se recomande intrarea in curenti de grila,adica acolo unde grila de comanda G1 trage curent. Daca cineva gaseste ceva in care sa se recomande lucrul in curenti de grila pentru 300B si in care THD sa fie minim,ar trebui sa-l stim si noi,iar in ceea ce priveste clasa A3 eu nu-mi pot explica toretic functionarea,sau poate stiu da nu am stiut ca se numeste clasa A3 (!!!!!!) Link spre comentariu
adrian_pic Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 Tubul nu-i Audi dom'le sa avem de la A1 la A8. Nici nu cred ca are rost sa ne gandim ca in aberatia de clasa A3 se va ajunge la curent de grila pentru ca din start se pleaca de la un PSF cu tensiune anodica mai mare decat normalul si pana sa ajunga pe o semialternanta la curent de grila da sigur in primire tubul cand ajunge la varful celeilalte semialternante. Tuburile mai mici care suporta anodica mare nu au anodul in partea opusa soclului? Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 Probabil termenul de A3 se doreste o definire a functionarii tubului 300B cu curent de grila mult mai mic decit la alte tuburi ce functioneaza in clasa A2, practic rezistenta dinamica a diodei K-G este mai mare si cu o variatie mai mica fata de amplitudinea alternantei pozitive deci liniaritatea acestei diode este un caz particular la acest tub, presupun... Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 Cam asa mi-a iesit un grafic pentru curenti de grila la un 300B (PSVANE),pentru un A3 (daca exista!!) nu stiu si nici macar nu intuiesc cum poate fi(!!???) si asa in practica nu stiu daca tine acel curent grila unui 300B,pentru ca in niciun catalog nu se specifica acest aspect,adica lucrul in curenti de grila: Link spre comentariu
Kosmin Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 Fiind mai profan, intreb si eu, in cazul unui 811A ce are putintel curent de grila si poate functiona la tensiuni anodice mari (si implicit curent anodic mai mic) se cheama ca lucreaza in "A3" ? Din cate am mai vazut/citit am ramas cu gandul ca era tot A2. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 In primul link este scris: "The driver tubes are 6ER5 or 12AT7 (customer choice)." Deci nu cred ca intra in clasa A2.(30mA din 12AT7 este dincolo de vise) Link spre comentariu
adigh Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 (editat) Clasa A3 nu exista. In literatura de specialitate asa ceva nu exista si nu e recunoascuta. Punct. Fiecare poate sa-si inventeze propria clasa A69, ca e libertate, dar asta e numai pentru el si fanii lui. 1.- Configuratia "ultrapath" a fost inventata cu foarte multi ani inainte de asazisa clasa A3 (anul2000). Nu e inventia lui J.Elliano. 2.- Pentru a obtine distorsiuni IMD mici e nevoie de un slew-rate mare. Mai pe romaneste slew-rate = viteza de urmarire (a anvelopei semnalului complex/compus/mixat) Cu cit e mai mare cu atit e mai bine, urmarind mai fidel anvelopa semnalului. Un semnal mixat putind avea pe alocuri un slew-rate mult mai mare decit oricare din semnalele mixate. Numai ca crescind impedanta primarului OT ingreunam obtinerea de banda de frecventa mare. Banda de frecventa declarata e de 36kHz/1W/-1dB. Asa ca dupa parerea mea crescind impedanta primara nu ajuta deloc la micsorarea IMD. Deci din perspectiva trafului nu cred. Din perspectiva tubului ma mai gindesc. 3.- Cresterea puterii livrate asta cred. Un tub, daca caracteristicile permit pastrarea THD la valoare mica, va avea randament mai mare lucrind pe impedante mai mari. Priviti graficul urmator. E doar ca exemplificare si atit. Ariile hasurate sunt portiuni din grafic ce nu le putem folosi. Daca am putea folosi tot graficul am atinge randamentul maxim teoretic al clasei A. Insa asta nu atingem niciodata. Se observa ca cu cit tubul lucreaza pe o impedanta mai mare vom avea un randament mai bun, suprafata hasurata fiind mai mica raportat la suprafata graficului utilizabila. Valabil mai ales la triode. Trebuie doar sa permita caracteristicile tubului obtinerea unui THD mic chiar si la impedante anodice mari. Pina la urma daca suna mai tare fanii vor exclama "Wow/Like". Editat Iunie 1, 2017 de adigh Link spre comentariu
simson Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 Se observa ca cu cit tubul lucreaza pe o impedanta mai mare vom avea un randament mai bun, suprafata hasurata fiind mai mica raportat la suprafata graficului utilizabila. Valabil mai ales la triode. Cele declarate de dvs. nu se potrivesc cu ce am invatat: sarcina optima in cazul triodei cand puterea debitata in sarcina este cea mai mare este echivalenta cu rezistenta interna a tubului dar si distorsiunile sunt mari.In practica se recomanda un compromis de 2-3XRi ptr.diminuarea distorsiunilor in detrimentul puterii. Link spre comentariu
adigh Postat Iunie 1, 2017 Partajează Postat Iunie 1, 2017 (editat) @simson, Am refacut graficul ca primul nu-mi placea. Graficul cred ca explica ce vreau sa spun. E valabil mai ales pentru triode. Nu aplic orbeste formule. Care e rezistenta interna a tubului in lucru? Nu cumva cea care i-o dam noi setind tubul pentru un anumit PSF? Editat Iunie 1, 2017 de adigh Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum