Vizitator Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 (editat) în audio clasa B ( θ=180°) se practică extrem de rar, atunci când prin elementul activ curentul de repaus este mai mare decât 0 avem clasa combinată AB unghiul de conducţie mai mare de 180° (θ>180°)putem vedem mai jos de ce clasa B este evitată în audioevident atunci când eşti slab pregătit poţi confunda clasa B cu clasa AB şi te întrebi de ce pentru semnale mici ca amplitudine găseşti unghi de conducţie 360°(motivul este foarte simplu ai clasa AB θ>180° ) Editat Mai 30, 2017 de Vizitator Link spre comentariu
Patefon Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 As fi curios in ce consta A3 , poate ne explica cindva care stapineste teoria A3 SE . Cred ca m-am prins ce vrea sa zica prin clasa A3 (pe langa marketingul aferent). La clasa A2 sarcina care o vede etajul de atac al lampii finale variaza in functie de tensiunea de moment al grilei de comanda relativ la tensiunea catodului. Daca Vg < Vc sarcina este foarte mica (curent aproape zero). Daca Vg > Vc sarcina este mare (curent semnificativ). Astfel etajul de atac lucreaza pe sarcina variabila in functie de tensiunea de moment care o livreaza. Pentru a avea o sarcina cat de cat constanta a etajului de atac Mr. Jack ne propune o sarcina rezistiva de zece ori mai mica decat sarcina minima pe care o poate genera tubul final in clasa A2. Acel rezistor de 20K - 47K de la grila la masa. Este, mai de graba, o metoda de adaptare a etajului de atac la un etaj final clasa A2. Link spre comentariu
gedd Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 (editat) valderama iar deturnezi sensul discutiei,te-am rugat sa raspunzi la intrebarea cu graficul rosu pus de mine,ce clasa de functionare am acolo? Sistematic refuzi sa dai un raspuns clar!Citeste clar ceea ce scrie in manual referitor la clasa B si apoi raspunde la intrebare.Atentie,eu nu fac referire la putere,calitate etc,eu fac referire la faptul daca e posibil sau nu si corelez cu definitia data de tine referitor la "conductie" domnule valderama,dumneata dupa ce manuale ai invatat la scoala despre clasele de functionare? Sau ce ai invatat despre ele?Te rog insistent sa raspunzi la intrebari,strict tehnic. Editat Mai 30, 2017 de gedd Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 (editat) nu contrazic domnule, spun clar ce înseamnă clasa A unghi de conducţie θ=360°nu contează elementul activ tub fet bipolar nuvistor..., nu contează configuraţia SE sau PP, nu contează ce nume de cod poartă elementul activ (tub fet bipolar nuvistor) Editat Mai 30, 2017 de Vizitator Link spre comentariu
gedd Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 (editat) PS. Ce "conductie" are un intrerupator care e ON si prin care se alimenteaza de la priza,un bec?...daca o sa vina cineva cu replica aia ca nu vorbim despre intrerupatoare o sa spun si eu ca graficele si caracteristicile de la tranzistori nu se aplica in cazul tuburilor...asadar mai usor cu minciunile si cu copy-paste!(plus semnatura pe poze descarcate de pe net).Niciodata un tub nu va fi blocat 100% ...(ca in cazul tranzistorului),exista emisii secundare etc., decat daca il scoatem din circuit sau daca il negativam cu cine stie ce valoare a tensiunii pe G1,gen -600V dar atunci exista riscul distrugerii lui. Editat Mai 30, 2017 de gedd Link spre comentariu
adigh Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 (editat) .........Niciodata un tub nu va fi blocat 100% ...(ca in cazul tranzistorului),exista emisii secundare...... Emisia secundara e un termen bine definit in literatura de specialitate si nu se refera la emisia reminiscenta a catodului "pentru ca nu poate fi inchis de tot". Termenul se refera la emisia anodului nu a catodului. Electronii care pleaca din catod bombardeaza anodul, dar nu toti electronii reusesc sa fie absorbiti de anod iar unii sunt "emisi". Dupa care reintra imediat in anod. Insa electronii care sunt "emisi" pentru un moment de anod fac parte din asanumita "emisie secundara". Ca o paranteza, rolul lui g3 e de a minimiza efectul emisiei secundare. Cum ar veni, arucam cu pietre intr-o balta iar unele pietre nu se duc direct la fund ci, din varii motive, se resping de luciul apei dupa care cad imediat inapoi si se duc la fund. Pietrele care par a fi aruncate de apa, nu de mina omului, ar fi echivalentul emisiei secundare. PS: Asta e cu electronii. Sper sa nu ma intrebi ce se intimpla cu golurile sau de viteza lor. Editat Mai 30, 2017 de adigh Link spre comentariu
medone Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 Oricarui PSF ii corespunde un anumit unghi de conductie si invers. Exemplul tau draga gedd putem sa il consideram ca un regim parasitic aparut in anumite conditii si considerid ca tubul nu este perfect, ideal. Deci daca il consideri ideal din punct de vedere paramertc si functional aceasta stare de functionare nu va fi posibila.Tuburile reale cu care se lucreaza nu sunt perfecte , cu parametri ideali adica strict perfecti, ci au diferite abateri constuctive si implicit abateri de functionare. Dispersia parametrilor fac ca aceste tuburi sa se comporte diferit de cazul ideal, perfect. Deci ceea ce ai sesisat tu nu este o fuctionare corecta a clasei respective, ci este o functionare parazita datorita unei dispersii de parametri, a tubului. O clasa de functionare este caracterizata prin PSF-ul aferent dar si prin unghiul de conductie al tubului. Nu este un concept nou doar ca cei care au scris carti despre tuburi si functionarea lor au lasat anumite lucruri sa se subinteleaga. Lor li s-a parut suficient sa vorbeasca despre cum se polarizeaza un tub pentru al duce intr-o clasa de functionare si sa nu spuna nimic despre unghiul de conductie, care trebuie sa recunoastem ca este strins legat de clasa de functionare. Orice element activ care se foloseste pentru amplificarea unui semnal sinusoidale se supune legilor de functionare Link spre comentariu
gedd Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 "O clasa de functionare este caracterizata prin PSF-ul aferent dar si prin unghiul de conductie al tubului. Nu este un concept nou doar ca cei care au scris carti despre tuburi si functionarea lor au lasat anumite lucruri sa se subinteleaga. Lor li s-a parut suficient sa vorbeasca despre cum se polarizeaza un tub pentru al duce intr-o clasa de functionare si sa nu spuna nimic despre unghiul de conductie, care trebuie sa recunoastem ca este strins legat de clasa de functionare." - Multumesc pentru confirmare,deci clasa de functionare e data de stabilirea psf-ului,PSF care implicit determina "conductia" pe TOATA SUPRAFATA LINIARA DEFINITA! Link spre comentariu
gedd Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 adigh,repet,un tub poate fi blocat 100%? Nu vorbim de altceva decat de blocare sau "conductie"...DA sau NU? Un tranzistor este blocat 100% sau nu?Scurt,clar si la obiect fara divagatii... Link spre comentariu
medone Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 Clasele amplificatoarelor reprezinta suma semnalelor de iesre care variaza in circuitul amplificator intr-un ciclu de functionare, in cazul excitarii acestuia cu un semnal de intrare sinusoidal. Clasificarea amplificatoarelorvariaza de la procesarea linlara (amplificatoarele de inalta fidelitate, dar cu eficienta scazuta) la procesarea neliniara cu un randament ridicat dar reproducerea nefiind fidela, urmind si alte tipurice constitue un conpromis intre cele doua. Clasele de functionare sunt concentrate in principal in doua grupe de baza. Cele din prima grupa sunt controlate clasicpe panta de functionare (amplificare), cele mai comune fiind clasele A, B, AB, C care sunt definite de starea DE CONDUCTIE a elementului activ, pe o zona a caracteristicii si implicit a formei de unda de iesire. A doua categorie sunt mai noi, asa numitele " de trcere" si anume clasele D, E, F, G, S, T, etc., care folosesc circuite digitale si modulate in durata a impulsurilor (PWM), prin prelucrarea semnalului " deschis total" sau "inchis total". Casa A -- Sunt cele mai utilizate datorita simplitatii, datorita distorsiunilor mici si sunt cotate cu cel mai bun sunet dintre clase. Au o liniaritate mai buna, functionind pe portiunea liniara a caracteristicii, iar elementul activ fiind tot timpul in cnductie. Pentru ca un amplificator sa lucreze in clasa A curentul de mers in gol in etajul de iesire la semnal zero trebuie sa fie egal sau mai mare decit curentul de sarcina. Am[plificatorul in clasa A functioneaza pe portiunea liniara a caracteristicii, iar semnalul de iesire fiind prelucrat in toata evolutia lui de 360 grd cu un singur element activ, de ex. Putem echivala amplificatorul in clasa A cu o sursa de curent. Nu mai stau acum sa spun si despre celelalte clase, se pot vedea in graficul lui valderama, grafic de altfel foarte corect. Teoria claselor de functionare este aceiasi indiferent de elementul activ folosit, Fie ca folosim tubul ( element activ istoric ), fie ca folosim BJT, JFET, MOS, IGBT etc, clasele sunt valbile pentru toate, difera numai modul de polarizare. Toate elementele active care amplifica un semnal au caracteristici de iesie asemenatoare si orice element care amplifica un semnal sinusoidal este caracterizat in special de unghiul de conductie si punctul de functionare. In toate cartile mai noi de teoria electronicii vei gasi acest subiect tratat in acest fel Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 (editat) adigh,repet,un tub poate fi blocat 100%? Nu vorbim de altceva decat de blocare sau "conductie"...DA sau NU? Un tranzistor este blocat 100% sau nu?Scurt,clar si la obiect fara divagatii... NU, daca vorbim de blocare absoluta/totala. Prin tranzistor va circula intotdeauna curentul rezidual de colector (uA ori zeci de uA la siliciu, poate sute de uA la finalele pe germaniu). Prin tub va circula un curent (anodic/g2) asemanator, nu poate fi complet/absolut blocat in niciun moment in conditiile PSF-urilor uzuale intr-un amplificator final clasa AB. Poate in situatia unei negativari foarte mari si tensiuni anodice (si g2) relativ mici ar fi posibil (de dragul experimentului). Aceste lucruri fac diferenta dintre functionarea elementului ideal si cel real, curentii mentionati mai sus sunt prea mici pentru a avea vreo relevanta (perceptibila) in sunet sau in descrierea claselor de functionare. Daca vrei sa discutam in termeni "absolutisti" intr-adevar elementele amplificatoare conduc tot timpul in orice clasa, dar practic ... ce importanta are ? Editat Mai 30, 2017 de +_Florin_+ Link spre comentariu
Patefon Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 Se poate considera o limita arbritrara de 1/1000 din curentul maxim admis. Sau 1/10000. Sau cat vrea fiecare, pentru care aproximam cu zero curentul prin dispozitiv. Doar ca trebuie specificat. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 Cred ca m-am prins ce vrea sa zica prin clasa A3 (pe langa marketingul aferent). La clasa A2 sarcina care o vede etajul de atac al lampii finale variaza in functie de tensiunea de moment al grilei de comanda relativ la tensiunea catodului. Daca Vg < Vc sarcina este foarte mica (curent aproape zero). Daca Vg > Vc sarcina este mare (curent semnificativ). Astfel etajul de atac lucreaza pe sarcina variabila in functie de tensiunea de moment care o livreaza. Pentru a avea o sarcina cat de cat constanta a etajului de atac Mr. Jack ne propune o sarcina rezistiva de zece ori mai mica decat sarcina minima pe care o poate genera tubul final in clasa A2. Acel rezistor de 20K - 47K de la grila la masa. Este, mai de graba, o metoda de adaptare a etajului de atac la un etaj final clasa A2. Nu, nu e asta. E vorba de reducerea distorsiunilor de intermodulatie prin cresterea tensiunii de placa si scaderea curentului anodic. Si nu merge cu orice tub, doar cu cele care suporta tensiuni mai mari de placa. In general sunt cunoscute dupa fabricant si anul de productie. Ma rog, nu stiu daca e locul si momentul potrivit sa discutam despre A3 intr-un topic cu alta tema. Sa-l lasam pe valderama sa-si continue ideile cu EL34... Link spre comentariu
gedd Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 eu zic asa....e o diferenta mare dpdv functional intre lampa si tranzistor....ganditi-va ca lampa nu are acel prag pe grila(deci despre ce slew rate putem discuta in cazul tubului? hai ca am ridicat iar mingea la fileu) de 0,4...0,6V ca la jonctiunile cu siliciu sau 0,2..0,3 ca la cele cu germaniu....asta e o MARE MARE diferenta...nu detaliez deoarece sunt lucruri de baza(cred si sper)...structural tubul si tranzistorul sunt total diferite,deci nu putem face decat o analogie fortata....e ca si cum am compara apa cu uleiul..ambele sunt fluide dar nu au nimic in comun.... PS...ce slew rate are norul electronic din tub? Rog insistent sa raspundeti! Link spre comentariu
adigh Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 ...... E vorba de reducerea distorsiunilor de intermodulatie prin cresterea tensiunii de placa si scaderea curentului anodic. Si nu merge cu orice tub, doar cu cele care suporta tensiuni mai mari de placa. In general sunt cunoscute dupa fabricant si anul de productie. Ma rog, nu stiu daca e locul si momentul potrivit sa discutam despre A3 intr-un topic cu alta tema. Sa-l lasam pe valderama sa-si continue ideile cu EL34... Totusi un PSF mai special nu justifica pretentia existentei unei noi clase de functionare A3. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum