doru3160 Postat Mai 20, 2017 Partajează Postat Mai 20, 2017 Nu, se prea poate ca investitia in Neptun, Mondial, Jupiter sa nu fi fost amortizata si aparitia unui aparat de clasa superiora sa nu fi fost oportuna. Nu cred ca asa se punea problema...era functie de cerere de model,si la cat de flamanda era piata aveau loc toate modelele.Uite un extras din care se poate deduce care era productia estimativ,pe ani...In 1970 se produceau 438500 bc radioreceptoare din care cca 25% erau la export. Imi aduc aminte ca Milcov,care era un aparat modest,s-a produs pana prin 88...89 si mergea de-i sareau fulgii si la noi in mediul rural,dar mai cu seama la export.Si a fost fabticat in paralel cu multe alte modele mult mai evoluate.Din marturiile gasite prin interviuri si alte publicatii,S720T n-a avut treaba cu anul 1972. Link spre comentariu
Marcel dinulica Postat Mai 20, 2017 Partajează Postat Mai 20, 2017 D-le doru3160,ar trebui sa va gândiți că si întârzierea putea să fie impusă din varii motive ,inclusiv de către conducerea fabricii.Ar putea fi vorba de contracte în derulare vizavi de capacități de producție,de asimilarea de tehnologii ,de componente ,etc.Desi azi de vorbește mult de faptul că nu se lucra la modul serios lucrurile nu stăteau deloc așa. Link spre comentariu
doru3160 Postat Mai 20, 2017 Partajează Postat Mai 20, 2017 In afara de matrita pt carcase,dati-mi un exemplu de reper diferit tehnic,structural sau mai stiu eu cum,fata de cele continute de Neptun(cum bine a punctat colegul mila).Tocmai ca stiu cum se lucra,de asta incerc sa explic ca in acele vremuri nu era posibil ca un proiect sa stea in sertare 2 ani. Link spre comentariu
Marcel dinulica Postat Mai 20, 2017 Partajează Postat Mai 20, 2017 Un proiect este că o carte,poate sa fie tipărită sau rămâne in sertar la stadiul de manuscris.La un moment dat poate vedea lumina tiparului...sau nu.Sunt convins că la nivelul uzinei Electronică existau mai multe echipe sau colective de proiectare care aveau sarcina sa conceapă anumite produse care aveau sau nu să intre în producție.Cele care au intrat în producție le vedem și azi cele care nu au intrat probabil au fost date la topit sau zac în vreo arhiva ,asta daca mai exista vreuna. Link spre comentariu
doru3160 Postat Mai 20, 2017 Partajează Postat Mai 20, 2017 Convingerile personale sunt un aspect,faptele reale sunt cu totul alt aspect.Mie imi place sa joc cartea cum o primesc,nu s-o aranjez dupa nevoi.Acum ce sa fac? sa caut justificari doar, doar, s-or potrivi cu faptele. La asemenea argumente ma las pagubas,scrieti voi istoria cum va place,cum va vine mai usor.Nu va fie jena ca nu are legatura cu realitatea,logica,bunul simt...important e sa nu va dezamagiti convingerile personale. Link spre comentariu
VAX Postat Mai 20, 2017 Partajează Postat Mai 20, 2017 Uite ca se puteau construi radioreceptoare de UM si cu tranzistoare microaliate din Ge, de tipul EFT306, EFT307, EFT308. In amplificatoarele de frecventa intermediara mergeau binisor, dar cu neutrodinare. Mergeau si in mixere (convertoare), dar prin selectie (nu oscilau toate la frecventa peste 2 MHz) Am si acum cateva zeci de astfel de tranzistoare, recuperate din placi de calculator fabricate in anii '60-'70, pe care le-au aruncat unii in anii '90, cand s-au facut casari masive. Am recuperat si peste 200 de diode punctiforme cu Ge, care acum se gasesc greu. Link spre comentariu
mila Postat Mai 21, 2017 Partajează Postat Mai 21, 2017 Trecerea timpului va estompa si mai mult datele, faptele privitoare la proiectarea, intrarea in fabricatie,punerea pe piata a radioreceptoarelor romanesti.Persoanele care mai pot relata despre Solistor sau Gloria la inceputuri sunt tot mai putine si au varste inaintate. Offtopic: am admirat Milcovul pentru robustetea lui, al meu a trecut prin cele mai grele incercari si merge si azi!Cred ca am prins un exemplar bine facut!? Link spre comentariu
VAX Postat Mai 21, 2017 Partajează Postat Mai 21, 2017 (editat) Primele radioreceptoare tranzistorizate construite de rusi foloseau tranzistoare mai proaste (in privinta Ft si capacitatilor interne) decat EFT306 (307, 308), care s-au folosit la primele receptoare romanesti. Mergeau si acelea destul de bine, chiar daca tranzistoarele erau de "joasa frecventa" (P15, etc) in etajele de AFI. Eu am experimentat cum se comportau diverse tipuri de tranzistoare (Ge) intr-un radio Albatros, in anii '70, cand eram elev la liceu. Am dat jos tranzistoarele din mixer si oscilator, am montat niste socluri si am verificat pe rand zeci de tranzistoare, unele chiar nemarcate. In UM mergeau toate, de la EFT306 in sus (ca Ft). Editat Mai 21, 2017 de VAX Link spre comentariu
icar Postat Mai 21, 2017 Partajează Postat Mai 21, 2017 (editat) In primele receptoare tranzistorizate romanesti s-au folosit SFT-uri ( si multe alte componente frantuzesti), abia apoi Baneasa a produs EFT-urile. Editat Mai 21, 2017 de icar Link spre comentariu
VAX Postat Mai 21, 2017 Partajează Postat Mai 21, 2017 (editat) EFT-urile erau SFT-uri, toata tehnologia si utilajele fiind importate de la francezi. Doar capsula era diferita putin. Si Dacia "romaneasca" era Renault, ca sa fim cinstiti. Iar francezii primisera tehnologia de fabricare a tranzistoarelor de la americani, cu cativa (cam 10) ani inainte. Editat Mai 21, 2017 de VAX Link spre comentariu
blazeu Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 Cand am ajuns eu in Tehnoton, la sfarsitul anilor '70, ca student in practica si apoi in stagiul intre 1982 si 1984, "anii de glorie" ai productiei de radioreceptoare cam trecusera. Oamenii mai vechi isi aminteau cu oarecare nostalgie vremurile cand holurile de trecere (destul de largi!) erau aproape blocate de stivele pana in tavan de receptoare (in cutii de carton) "Pacific" si "Atlantic".... Doar Gloria inca se producea pe 2 linii, insa nu se mai lucra deloc in schimbul 3 (cu exceptia galvanizarii si a injectiei de repere din plastic, unde se consuma multa energie electrica si functionau din motive de repartitie energetica in "golul" dintre orele 0 si 6). Piata era saturata, lumea nu prea cumpara receptoare, desi "planul" de productie prevedea cresterea cantitativa de la un an la urmatorul, in totala contradictie cu realitatea din magazine. Proiectele dupa care se lucra in continuare devenisera invechite, un receptor "mic" UM-UL sau UM-UUS (AM-FM, dupa notatiile in alte limbi) se construia in jurul unui circuit integrat care era "insotit" doar de elementele ne-integrabile: difuzor, antena de ferita, condensator variabil, eventual potentiometru pentru volum. Cea mai semnificativa realizare era insa filtrul SAW care elimina o multime de bobine, condensatori si munca pentru fabricarea (bobinelor) asamblarea si reglajul lor. Il contrazic pe concitadinul meu, Dl Doru si in privinta opticii legate de evolutia radioreceptoarelor in domeniul complexitatii si performantelor: Chiar daca lasam deoparte modelele asamblate dupa proiecte straine, cu piese straine, nici aparatele romanesti 100% nu au avut o evolutie strict liniara: dupa modele complexe (Albatros, Jupiter, Neptun, Madrigal si popularul Gloria) s-au abordat ulterior modele mai simple (aparatele "de buzunar" gen Cora, Pescarus, Apollo, chiar seria Solo (100, 300) si probabil mai uit, au fost realizate dupa cele de mai sus. Gloria a avut o popularitate mare, insa oarecum de genul "mileul si pestele de sticla de pe televizor". Madrigalul, de exemplu a fost o "modernizare", care a utilizat amplificator audio integrat, fata de cel cu 6 tranzistori al Gloriei. Chiar daca nu cunosc posibilele motive de amanare a finalizarii proiectului "Gloria", in domeniul bunurilor de consum nu era pusa problema cu "rigoarea politica" prezenta de obicei legata de proiectele "strategice", "mari" si in general din industria "grea". Amintiti-va de centrala pe sisturi bituminoase, care totusi a fost abandonata, chiar dupa ce a "inghitit" sume fabuloase; la o scara mult mai mica, Tehnotonul a pierdut la inceputul anilor '80 un contract de export "interesant", dintr-un motiv trivial: potentiometrul de volum cu intrerupator se fixa pe placa de cablaj imprimat in principal prin cele 2 lamele ale intrerupatorului, asigurate cu doua capse din alama argintata, care initial erau cumparate din...China(!!). "Tovarasii" din nu stiu care fabrica de prin Arges (parca), isi luasera angajamentul sa "asimileze" productia acelor piese, motiv pentru care contractul cu chinezii nu a mai fost prelungit. Insa, in ciuda "angajamentului", aia nu au reusit sa fabrice rahaturile alea, asa ca.... Daramite la un proiect mult mai complex ca Gloria! (Cosmarul acelor aparate era comutatorul ala din care se schimba gamele de receptie, unde din motiv de "ieconomie, tovarasi!" nu se mai proceda la argintarea suprafetelor de contact, de unde probleme MARI de functionare!) Aceste aparate au si pentru mine valoare sentimentala si istorica, insa locul lor e in muzeu si in cartile de istorie a tehnicii.... Sanatate si bafta maxima! Link spre comentariu
VAX Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 (editat) Asa este, modernizarea a dat lumea cu curu-n sus. S-a trecut la integrate si la filtre piezoceramice, care nu erau mult mai bune decat cele clasice, dar au lasat multa lume fara loc de munca. Nu mai era nevoie de wobbler-isti sa regleze bobinele din filtre, s-a redus numarul de lipituri si femeile de la banda au devenit casnice. Sa vedeti ce nasol va fi cand se va face totul robotizat, inclusiv serviciile medicale si de asistenta juridica. Suntem deja in plus si ii cam deranjam pe roboti. Editat Mai 30, 2017 de VAX 1 Link spre comentariu
miron1947 Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 De cand este lumea, solutia unei probleme, creeaza alta problema. 1 Link spre comentariu
puriu Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 "Turist" n-a fost 96% romanesc, poate 26%. Era un aparat interesant (carcasa din carton, comutator de game ciudat) cu unele piese foarte bune. Bobinele de FI, cu ferrocart si lita RF, aveau Q mare, iar difuzorul "Vega" de 20 ohmi, mare si plat, avea randament foarte bun. Receptorul "Gloria" s-a nascut greu la "Electronica". Era facut si pentru montare in automobil (12 V si antena exterioara). Nu m-ar mira sa fi durat doi ani pana la punerea in productie. Ulterior a fost simplificat si transferat la "Tehnoton" ca receptor portabil. Link spre comentariu
doru3160 Postat Mai 30, 2017 Partajează Postat Mai 30, 2017 Receptorul "Gloria" s-a nascut greu la "Electronica". Era facut si pentru montare in automobil (12 V si antena exterioara). Nu m-ar mira sa fi durat doi ani pana la punerea in productie. Ulterior a fost simplificat si transferat la "Tehnoton" ca receptor portabil. Aveti ceva date concrete,sau sunt doar presupuneri despre durerile facerii de la Electronica? In ce priveste transferul catre Tehnoton,acesta s-a facut fara nici o simplificare(ma intreb de unde le mai scoateti),ca dovada primele exemplare din 76 au fost facute cu repere de Electronica,si pe masura epuizarii stocurilor,a inceput fabricarea de placat si carcase pe plan local,au fost trecute in programul economic al vremurilor de a micsora consumul de metal si de a inlocui cu plastic tot ce se putea,si scoaterea functiei auto,incepand cu modelul Gloria 3.De la Bucuresti a fost transferat fara nici o modificare/simplificare. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum