SE fara NFB

[simson]

Foarte frumos, elegant asezarea, felicitari don Marius.Sunt curios de finisajul ales ptr. laterale.

[gheo23]

Vad multa meticulozitate in pozele prezentate.Lucrati incet si bine.Cu siguranta o sa iasa ceva frumos.La ce culoare v-ati gandit(baitul).

Partile acelea laterale ale sursei nu mergeau putin mai subtiri? Parca se cam incaleca cu rama de jos.si nu e prea estetic.Sa nu o luati ca o critica, e doar o parere !

Apropos de critica; acum vreo cativa ani cand am afirmat pe acest forum ca se pot obtine 10w cu PL500 in SE mi-au sarit in cap cativa useri dar iata , realitatea bate "regizorii" ! Nu pomenisem nimic de procentul de distorsiuni , era doar o estimare dar...era neconformista afirmatia.Va doresc succes si asteptam pozele cu realizarea finala.

[+_Florin_+]

Frumoasa cablare, frumos proiect, clar meticulozitatea si rabdarea si-au spus cuvantul, asa cum preciza si colegul @gheo23.

Pacat ca acest amplif nu are reactie negativa (parere personala si evident subiectiva).

[Vizitator]

Amplificatorul se afla in probe , am crescut un pic THD pentru o distributie armonica convenabila si o putere disipata pe anod mai redusa dar in linii mari banda de frecventa si raspunsul pe semnal dreptunghiular corespund testelor initiale. Sunetul verificat cu citeva CD-uri de calitate corespunde din toate punctele de vedere iar brummul este in jur de -60 dB

[Vizitator]

6n8s un tub cu leakage ceva mai mare catod-filament, probabil/posibil se va îmbunătăţi situaţia dacă ridici la potenţial filamentul(sau se poate sorta după leakage din mai multe exemplare 6N8S)

 

6SN7 stă mai bine dar este ceva mai scump

 

având în vedere sensibilitatea la intrare se poate ajunge cu brumul la -80db(-60db nivel cam mare brum)

 

PS personal folosesc incinte "nervoase" SPL 95db/1w/1m sau SPL 98db/1w/1m (cu răspuns foarte bun la joase) mai ales pentru amplificatoare până în 10W putere utilă

 

evident în situaţia unor incinte SPL aprox. 86db/1w/1m (cu răspuns deficitar la joase ţolaj mic) -60db brum poate deveni relativ imperceptibil

Editat Iunie 10, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

Am modificat driverul initial 6N8S ce avea doua preamplificatoare in cascada cu un altul respectiv tub 6N9S preamplficator urmat de un repetor

Am modificat driverul initial 6N8S ce avea doua preamplificatoare in cascada cu un altul respectiv tub 6N9S preamplficator urmat de un repetor

Sensibilitatea la intrare este de 300mV pentru 8w out iar cei -60 dB i-am apreciat dupa ureche insa cind voi face masuratori mai amanuntite am sa introduc un semnal incepind de la -90 dB si atunci pot aprecia prin comparatie, boxele pe care am facut probele sint de tip BR MAGNAT cu un SPL de 90dB

[Vizitator]

6Н9С mai "păcătos" decât 6Н8С(leakage), 6Н9С nu am găsit măcar un exemplar fără leakage(leakage mic) necesită ridicare filament la potenţial (blocarea diodei care se formează între filament şi catod) când filamentul se alimentează în ac(50Hz)

 

soluţia decuplări filmentului la masă pentru 6Н9С este ineficientă(indiferent cum se realizează dacă se alimentează filamentul 6Н9С în ac)

 

PS am sennzatia că "ruşi" vând 6Н9С deja sortate după leakage, ajung pe piaţă numai tuburi 6Н9С cu leakage mare catod-filament

Editat Iunie 10, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

6Н9С mai "păcătos" decât 6Н8С(leakage), 6Н9С nu am găsit măcar un exemplar fără leakage(leakage mic) necesită ridicare filament la potenţial (blocarea diodei care se formează între filament şi catod)

 

soluţia decuplări filmentului la masă pentru 6Н9С este ineficientă(indiferent cum se realizează dacă se alimentează filamentul 6Н9С în ac)

Am sa tin cont de sugestie fiindca trioda repetoare a are catodul la 137v

[simson]

Referitor la efect leakage intreb: daca secundarul de 6,3V care alimenteaza filament 6H9C este perfect izolat de masa, mai are rost conectare tensiune pozitiva?

[Vizitator]

Referitor la efect leakage intreb: daca secundarul de 6,3V care alimenteaza filament 6H9C este perfect izolat de masa, mai are rost conectare tensiune pozitiva?

Nu are rost teoretic, insa micsorarea radiatiei electromagnetice este justificata prin anularea diferentiala cu punct median la masa prin egalarea potentialului de c.c.

[Vizitator]

având în vedere sensibilitatea la intrare declarată(300mVef cazul de faţă) un amplificator final de joasă frecvenţă cu tuburi (audio) brumul poate să ajungă la -80db chiar -90db astăzi altfel ne situăm pe la jumătatea secolului trecut (evident cu raportul semnal zgomot)

pasajul muzical pianississimo (abia şoptit) nu trebuie înecat în brum sau hiss(fâsâit), cu alte cuvinte se impune un raport semnal zgomot relativ decent -80db pentru amplificatorul final

 

https://en.wikipedia.org/wiki/Dynamics_(music)

 

https://en.wikipedia.org/wiki/Dynamics_(music)#/media/File:Dynamic%27s_Note_Velocity.svg

Editat Iunie 10, 2017 de Vizitator

[adigh]

@adigh, exista suficiente situatii cind teoria este pusa la indoiala, vezi exemplele din evul mediu...Transformatoarele pot determina modificari spectaculoase in functionarea amplificatoarelor si cel mai recent exemplu este transformatorul facut de mine dupa alte metode clasice si care reuseste sa redea o banda de frecvente neverosimila pentru tine cu toate ca masuratorile arata altceva si in fine, der doktor incearca sa arate cit este de fragila este o realitate "certa", nu prea esti de acord ...presimt

 

@Popa Marius,

Am preluat postarea ta din topicul cu clasa A3 si argintul sensibil si iti dau raspuns aici unde este cel mai potrivit fiind vorba de transformatoarele din acest amplificator.

 

Neverosimile pentru mine au fost joasele. Pentru performanta la inalte are mare importanta schema bobinajului insa pentru frecventa joasa nu are absolut nici-o importanta.

Pentru performanta la joase e nevoie doar de 3 lucruri:

1 - gabarit

2 - gabarit

3 - gabarit

Orice ar insemna gabarit, miez mai mare, spire mai multe sau miez mai de calitate. Ca schema, complexitatea transformatorului de sonerie e suficient.

Asa ca nu pot fi de acord cu ceea ce am subliniat cu rosu, ai presimtit bine.

Indiferent ce "alta metoda clasica" de bobinaj ai fi folosit nu imbunatateste situatia la joase, doar la inalte.

Din moment ce nu ai multe spire si nu ai un miez mare atunci inseamna ca ai un miez excelent.

Totul are explicatie, teoria nu o punem la indoiala. Daca practica nu se pupa cu teoria inseamna ca undeva am gresit noi.

 

Probleme de intelegere apar cind aplicam teoria gresit.

Spre exemplu in multe carti se da ca mod de calcul al frecventei minime a benzii de trecere a unui traf de iesire formula asta L=Ra/(2*pi*fmin) Formula e corecta dar e valabila numai pe bobine cu miez nesaturabil.

Pentru bobine cu miez saturabil avem doua surse de limitare a benzii de trecere. Prima e reactanta inductiva care ia valori mici si incepe treptat odata cu coborirea frecventei sa sunteze difuzorul. Al doilea motiv pentru care se limiteaza banda e cresterea curentului de mers in gol datorat intrarii in saturatie din cauza scaderii frecventei. Caz in care ne intereseaza formula Vrms = 4.44*f*N*A*Bmax*10⁻⁴

 

Intrebarea e care fenomen e mai puternic si care actioneaza mai mult. Sau poate ca au pondere egala.

Nu am intilnit pina acum OT la care sa nu se respecte inegalitatea fmin(putere mica)<<fmin(putere mare). Cu alte cuvinte la putere mica traful coboara mult mai mult in frecventa.

Mie asta imi spune ca formula cu rosu nu explica aceasta "anomalie", formula cu rosu lasind sa se inteleaga ca indiferent de putere vom avea aceeasi frecventa limita inferioara.

In scimb formula cu verde explica "ciudatenia" si chiar explica ciudatenii mult mai mari si mai greu de acceptat la o analiza superficiala. Ma refer la ciudatenii in care un traf cu inductanta primara mai mica poate cobori in frecventa mai mult decit un traf cu inductanta mai mare. O sa explic.

 

Eu consider ca pentru a simplifica lucrurile in loc sa combinam cele doua formule vom lua in calcul doar formula cu verde si vom fi suficient de aproape de adevar. Intrarea in saturatie avind pondere mai mare decit scaderea reactantei inductive.

 

In general lumea spune ca are un miez bun pentru ca l-a masurat si a constatat o permeabilitate mare.

Din punctul meu de vedere permeabilitatea nu e cea mai mare calitate a unui miez. Mai important e Bmax.

Sa vedem cine e Bmax. Bmax nu e, asa cum se poate crede ca e, inductia maxima la care poate ajunge miezul. Acel Bmax nu intereseaza decit pe fizicieni. Pe bobinatori ii intereseaza alt Bmax.

Bmax pe care il intilnim in formule, inclusiv in formula verde, e altceva. Se refera la inductia maxima la care acceptam noi sa utilizam un miez. Acest Bmax nu poate fi intilnit in nici-un catalog, asta depinde de noi. De exemplu stabilim un randament al trafului de retea. Peste un Bmax curentul de mers in gol va fi inacceptabil de mare. Asta inseamna ca Bmax poate fi mai mare dar daca il lasam mai mare va fi inacceptabil pentru noi. Intr-un amplificator audio vom bobina cu un Bmax mai mic adica cu mai multe spire/V iar asta va duce la micsorarea radiatiei de 50Hz in amplificator. Intr-un dulap cu relee nu e o problema daca radiaza 50Hz si putem bobina cu mai putine sp/V deci cu un Bmax mai mare rezultind un traf mai mic. La un traf tropicalizat unde racirea e diferita lucram cu alt Bmax etc.

 

Bmax nu se gaseste in cataloage ci e un Bmax acceptat de noi, in functie de aplicatie sau in functie de exigenta noastra.

O definitie posibila ar fi ca Bmax e inductia maxima peste care apar probleme inacceptabile pentru noi.

In cazut trafului de iesire Bmax e inductia la care traful are un curent de mers in gol atit de mare incit produce o atenuare a semnalului pe care nu o putem accepta (sa zicem -3dB).

In Bmax se include permeabilitatea dar se mai includ si alti factori precum grosimea tolei. O tola mai groasa producind curenti turbionari mai mari si deci un curent de mers in gol mai mare producind limitarea in frecventa mai rapid.

Foilosirea formulei cu verde explica anomalii aparente precum un traf cu inductanta primara mai mica ce coboara in frecventa mai mult decit un traf cu inductanta mai mare.

 

In cazul unui miez e mai important sa poata lucra cu o inductie mare pastrind un curent de mers in gol mic decit sa aibe o permeabilitate mare.

Intrarea in saturatie, dupa cum spuneam, fiind mai importanta decit scaderea reactantei inductive.

 

Ce formula utilizam pentru calculul frecventei minime ? Se poate folosi fara probleme formula cu verde cu doua precizari.

1 - trebuie masurat Bmax pentru fiecare miez. Daca te uiti la miez nu poti aprecia Bmax.

2 - trebuie inmultit cu un coeficient ce tine de tub. Cu exact acelasi transformator cu tuburi diferite se obtine alt fmin. Tuburi cu Ri diferite suporta curenti de mers in gol diferiti pina la producerea caderii de putere.

 

@Popa Marius,

Unde ai pus oscilogramele alea ca nu le mai gasesc ?

Editat Iunie 11, 2017 de adigh

[Vizitator]

Bine adigh, expunerea ta este de bun simt si unele probleme pot fi rezolvate chiar daca aparent teoria nu pare a fi respectata de acea am sa ma rezum la niste masuratori si oscilograme corecte in trei regimuri de functionare adica 1w, 5w si 8w, crezi ca este suficient ?

Nu stiu la care oscilograme te referi, specifica te rog ce te intereseaza

[adigh]

La oscilogramele cu semnal dreptunghiular. La 40Hz mai ales ca sa comparam cu oscilogramele altora ca referinta, tot la 40Hz. Sau poate ca sunt in alt topic si nu mai tin minte care. Oricum, cred ca in acest topic ar fi locul lor.

E perfect la 1W si o putere mare, sa zicem 5W sau 8W. La puterea maxima a tubului, vorbind la modul general, e posibil uneori sa apara limitari ale tubului iar palierul observat sa fie influentat puternic si de tub nu numai de traf.

Editat Iunie 11, 2017 de adigh

[Vizitator]

Am sa fotografiez mai multe oscilograme insa aparatul foto nu suprinde bine forma semnalului la frecvente foarte joase in schimb camera foto de pe telefonul mobil reuseste cumva sa faca acest lucru chiar foarte bine insa am probleme la descarcarea pozelor pe calculatorul meu, banuiesc ca sistemul android nu este acceptat sau cam asa ceva, nu prea ma pricep si poate imi da cineva un sfat... Legat de banda de frecventa iata citeva masuratori facute cu dB-metru pe rezistorul de sarcina si monitorizarea formei semnalului cu osciloscopul

 

1w 5w 8w

 

10hz -1,5dB -2,8dB -4dB

 

20hz -0,5dB -0,5dB -1dB

 

30hz -0,2dB -0,2dB -0dB

 

40hz -0,1dB -0,1dB -0,2dB

 

 

20Khz 0dB +1,2dB +2dB

 

40Khz -0,8dB +2dB +2.6dB

 

53Khz -1dB +2dB +2dB

 

94khz -3dB 0dB 0dB

 

Se vede o anomalie la frecvente mari cind se creste puterea de iesire probabil data de rezonanta transformatorului