sesebe Postat Decembrie 3, 2017 Partajează Postat Decembrie 3, 2017 Dacă invertorul are bobina serie la iesire atunci la ridicarea electrodului arcul va tinde sa meargă cu întreruperi dar rezișta cu succes la întinderi mult mai mari. Asta este unul din scopurile bobine de la iesire, pe lingă altele..... Link spre comentariu
nickrvl Postat Decembrie 4, 2017 Partajează Postat Decembrie 4, 2017 Doar incearca si o sa vezi diferente mari de tensiuni, si aceste diferente nu sant date de bobina neaparat, presupunem totusi ca vorbim doar de cele cu bobine, ci de topologia aparatului unde cele fara stabilizator de tensiune "full wave" nu trec de 60-70V si cele cu stabilizator respectiv "forma de unda ciudata" la care lungind arcul de sudura pana la rupere tensiunea urca la 90-100V.... Link spre comentariu
sesebe Postat Decembrie 4, 2017 Partajează Postat Decembrie 4, 2017 Ce înseamnă acel stabilizator de tensiune? Arată-mi și mi-o topologie ca să nu vorbim vorbe. La toate topologie studiate de mine nu ai stabilizare de tensiune a ieșirii asa ca nu știu cum funcționează. Link spre comentariu
nickrvl Postat Decembrie 4, 2017 Partajează Postat Decembrie 4, 2017 (editat) Sa mai discutat, nu e chiar un stabilizator in acest sens...., rolul acestui "bloc" e de a limita tensiunea pe iesire in gol (OCV), si-l au cam toate aparatele ce se respecta. "Celelalte" nu au nevoie de asa ceva pentru ca asa au fost concepute, minimal, astfel atat pot ele in gol la maxim tensiunea nu urca.... Scheme gasesti pe forumurile rusesti...., eu nu asa de mare libertate in a posta schem dar pun una la repezeala de la un Telwin Si ma mir ca nu ai auzit de asa ceva pentru ca le gasesti cam la toate, Cloos, Ewm, Esab, Lincoln, Fronius, Kemmpi, Lorch, Selco etc etc Sa mai discutat de asemenea, in Australia de exemplu la aparate tensiunea de iesire in gol nu trebuie sa depaseasca 12V.... Editat Decembrie 4, 2017 de nickrvl Link spre comentariu
sesebe Postat Decembrie 4, 2017 Partajează Postat Decembrie 4, 2017 Merci dar nu ma ajuta deloc. Intrebarea mea nu era legata de logica de control ci de modul efectiv cum este realizat pe partea de forta . Toate invertoarele sa zicem "simple" au numai o stabilizare de curent a iesirii, tensiunea nefiind stabilizata. Practic nu se poate realiza o stabilizate. Chiar lucrind la un factor de umplere de NUMAI 1% in partea de comutatoare de forta iesirea nu poate fi stabilizata fara a avea un consumator semnificativ pe iesire. Fara un consumator efectiv de citeva zeci-sute de wati pe iesire tensiunea de iesire va creste constant pina va atinge tensiunea data de raportul de transformare a trafului de forta pt ca toate invertoarele lucreaza forward cu transfer direct. Daca nu poti sa faci publice scheme atunci ajuta-ma macar pe privat sa inteleg cum este realizata efectiv aceasta stabilizare. Tin sa te informez ca eu nu ma ocup cu service in mod curent, mai ales la invertoare de sudura. Cele reparate de mine au fost doar la citiva prieteni sau cunoscuti, eu ocupindu-ma de cu totul alte activitati din domeniul electronicii. Link spre comentariu
tecucidan Postat Martie 5, 2019 Partajează Postat Martie 5, 2019 Din punct de vedere al rezistentei și al elasticitati este net superior 7018 față de 6013. Link spre comentariu
Florin berdila Postat Martie 20 Partajează Postat Martie 20 Domnilor la sudarea cu superbaz plusul trebuie pus pe electrod ? Si va Mai întreb ceva 'când se topeste mai repede electrodul când este pe plus sau pe minus Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Martie 20 Partajează Postat Martie 20 Electrodul la +, nu m-a interesat daca topeste sau nu mai repede la - deoarece pocneste in functionare bazicul. Am testat si a iesit penetrarea mai mica la electrod pus pe - si la rutilic si la bazic. Asa spune fabricantul, asa mergem. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Martie 20 Partajează Postat Martie 20 La 04.12.2017 la 10:41, sesebe a spus: Daca nu poti sa faci publice scheme atunci ajuta-ma macar pe privat sa inteleg cum este realizata efectiv aceasta stabilizare. Acuma am vazut asta, in fapt este o limitare de tensiune in gol, am mai pus pe undeva foto la un ESAB LHL315 cum face in gol, efectiv o tine la aprox 60Vdc insa in arc o lasa sa urce pina spre 90Vdc. La curenti mici insa o scade si in arc spre 60Vdc. Gasiti datele in service manual de la ESAB pe electrotanya. Link spre comentariu
Florin berdila Postat Martie 21 Partajează Postat Martie 21 Cum domnule Ion '''deci la plus pe electrod se topeste mai repede electridu și la minus pe electrod se înfierbânta tabla sau piesa mai tare sau cum ? La baz vad pe pachet plus ce înseamnă că se pune plus la electrod? Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Martie 21 Partajează Postat Martie 21 Cu bazic sudati cu electrodul la +. Link spre comentariu
Florin berdila Postat Martie 22 Partajează Postat Martie 22 Domnule Ion 'dar va întreb co polaritate directa minusul la electrid ce se întâmplă și cu polaritate inversa plusul la electrid ce se întâmplă '''cu care dintre ele se topește mai repede electridul care dintre polaritate îl încinge mai tare? Adică dacă pun plus pe electrod căldură și tensiunea se pune pe electrod? Link spre comentariu
dumitrumy Postat Martie 22 Partajează Postat Martie 22 GOGU: NickRvlPosted 18 June 2013 - 16:22 flo28bv, on 18 iunie 2013 - 14:23, said: Schimband polarritatea (valabil numai in curent continuu) vei incalzi mai puternic electrodul si mai putin piesa. Datorita invelisului bazic , superbazul arde mai bine cu polaritatea inversa (minus la piesa plus la electrod). Fa o incercare! Cu plusul la electrod si minusul la masa se sudeaza oricum, sau in marea majoritate, chiar si cu supertit, voi sudati cu clestele portelectrod la minus? Cica e recomandat totusi pentru supertit sa se sudeze cu electrodul la minus dar incercati si o sa vedeti ca nu "simtiti" nici o diferenta, daca se sudeaza cu bazic cu minus la electrod se poate suda (nerecomandat) dar mai greu, se simte un "piriit/pocanit"..... In literatura de specialitate atunci cind se sudeaza cu plus la electrod se spune "polaritate inversa" iar cind e minus la electrod se spune "polaritate directa", datorita notatiei gresite a sensului curentului, atunci, demult la inceputul inceputului, de altfel e cunoscut si in electronica, electricitate.... insa astea sint amanunte, noi toti ceilalti folosim notatia de pe panoul aparatul, + la electrod - la masa. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Martie 22 Partajează Postat Martie 22 (editat) Habar n-am care si cum arde mai rapid si chiar nu cred ca ala este interesul in sudura. Mai repede cum se manifesta schimbarea polaritatii la nivelul ansamblului sudat. Despre cum se manifesta si cu ce polaritete a, facut citeva teste, aici aveti rezultatul a ce am facut eu. Asa mi-a iesit mie, altora poate le iese pe dos. Sper ca asta este suficient. Si da, cu electrodul la + penetrarea este mai mare si incalzirea piesei la fel. P.S. si da, mai este info ca daca ai de sudat table subtiri la rutilic sa schimbi polaritatea, adica sa pui electrodul pe + ca sa nu treci prin table, am facut si testul ala, este fix pe dos, la rutilic daca vrei penetrare cit mai buna sudezi cu +, superficiala, cu -, totusi diferenta este minina. Editat Martie 22 de Ion_Bumbu Link spre comentariu
yo9hrb Postat Martie 22 Partajează Postat Martie 22 La bazici, radacina se da in DC-, iar restul de straturi in DC+. Daca ai table subtiri, numai DC+. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum