QRO GU 81m

[Ion_Bumbu]

Depinde de multe, in primul rind de miez.

Daca ar fi dupa mine mai repede as imparti domeniul in doua, cel putin.

Nu 50 ohmi e problema mare, 2,5Kohmi e...

Oricum esential este modul de bobinare, 8 fire torsadate, etc...

La schema ruseasca de unde a inceput discutia se folosesc tuburi "de curent" automat si impedanta mica anodica, sanse mai mari de reusita.

Editat Mai 8, 2019 de Ion_Bumbu

[Vizitator]

VAX, care servicii? Zi-mi si mie frecventa unui singur "serviciu" care sa fie multiplu al vreunei benzi de radioamatori. Una singura! Toate sunt astfel alese incat orice ai face, nu cad "in calea radioamatorilor".

Bine, plus ca a trecut vremea cand ambasadele comunicau in unde scurte, cu Harris-uri de 2KW si antene pe acoperisul ambasadei. Antenele si Harris-urile exista si acum, nu te gandi, doar ca se folosesc atunci cand pica internetul, reteaua GSM si Thuraya. Deocamdata nu a fost cazul in ultimii 20 de ani... 

 

 

Daca tot vrea lumea sa incerce un amplif cu trafuri de banda larga, se pot fac asa: primul traf 4:1, de la 2KOhmi te duce la 500. Dupa aceea un 9:1 te duce aproape de 50. Ala 4:1 stiu sa il fac liniar in toata banda HF. Ala de 9:1 e mai complicat...

Editat Mai 8, 2019 de Vizitator

[ndor]

O problema va fi masurarea lui pentru ca sculele  au impedante standard de 50 ohmi . Trebuie ceva munca si la bancul de test .

- https://www.robkalmeijer.nl/techniek/electronica/radiotechniek/hambladen/ar/1988/08/page21/index.html

- https://www.changpuak.ch/electronics/broadband_transformer_matching.php

- https://www.electronics-tutorials.com/basics/wide-band-rf-transformers.htm

- http://www.sp5ddj.pl/Transformatory szerokopasmowe.pdf

[Ion_Bumbu]

Domnule, osciloscopul de inalta impedanta, cu sonde 1:10 e bec in zona 2-30Mhz.

Multe se pot face cu el, inclusiv acordul la rece al filtrului Pi.

Nu la fix dar pe acolo incit sa nu risti probleme mari.

Rezistenta echivalenta in locul tubului, osciloscop pus pe ea, gen 50ohmi pe iesirea de antena si apoi bibilit prize, condensatoare ...

Trafo 1:9 am facut, ma rog, era autotraf, bobinat trifilar apoi fazat si inseriat, pe 50 ohmi mergea de la 3la 30MHz cu atenuari minime.

 

P.S.

Referitor la accidente prin electrocutare, invatatura celui care se ocupa de protectia muncii:

daca Doamne Fereste, aveti un accident cu cineva electrocutat si declarat decedat, nu permiteti sa i se faca autopsie si nu`l ingropati decit cind simtiti ca intra in descompunere.

Pina atunci mai puteti spera, sanse mici dar totusi mai bine asa decit sa`l ingropati de viu!

Editat Mai 8, 2019 de Ion_Bumbu

[Vizitator]

Nici mie nu mi se pare dificil de testat. Eu as pune o rezistenta neinductiva intr-un capat si analizorul de antena in celalalt. Dupa care as baleia de la 3 la 30 MHz. De exemplu, pentru traful 4:1, pui o rezistenta de 200 ohmi intr-un capat si trebuie sa citesti 50 fara swr si fara reactanta pe analizor. 

Eu personal nu am reusit sa fac niciodata un traf 9:1 liniar in frecventa, dar mai studiem pe la altii care au reusit si cumva il facem... De masurat, la fel ca si cel 4:1, doar ca se foloseste rezistenta de 450 Ohmi.

[ndor]

Asa cum spui aici , testezi partea de 50 ohmi a trafului . Dar pentru aia de 1500 ohmi ...cum faci ?

O solutie ar fi sa folosesti in generator de zgomot . Solutia se aplica si in cazul filtrelor.

Alta solutie ar fi sa ai deja un traf cu raport de 1:4 pe care sa legi traful de test de 4:1 .

Sa nu confundam transformatotul de impedanta cu balun-ul . Nu sunt acelasi lucru.

 

Pe langa osciloscop cu sonda de impedanta mare se mai poate folosi si voltmetru RF selectiv cu generator . Dar  e destul de anevoiasa masuratoarea .

 

PS. - Vorba ta , degeaba pun link-uri ca oricum nu le citeste nimeni !

[cirip]

1 hour ago, dyogenes said:

Eu personal nu am reusit sa fac niciodata un traf 9:1 liniar in frecventa

 

Salut,

 

Se poate, se poate. Iata un proiect in colaborare, care a fost si masurat pe bune, ca sa vedem daca se pupa teoria cu practica.

Va rog sa ignorati vorbele mai aspre. Probabil ca eram sub influenta etno-botanicelor ...

 

E vorba de un "un-un" cu raport 1:9 masurat asa cum a iesit, apoi compensat pe simulator, compensat practic si re-masurat. A dat RL mai bun de -20dB de la 3 la 30MHz. Poate intervine cel de la care am furat pozele de pe analizor, ca stiu ca mai hoinareste pe aici.

 

Spor in continuare! Urmaresc cu interes subiectul.

 

Editat Mai 8, 2019 de cirip

[Vizitator]

Cirip, super interesanta chestia! Balun chior facusem si eu, doar ca eu am bobinat doar 6 spire trifilar, vad ca tu ai pus 7. Si la mine, peste 14-18 MHZ SWR-ul se ducea in balarii. Eu nu stiu sa fac compensarea. Cum se realizeaza ea practic?

[Vizitator]

Filtrul Pi este utilizat deoarece asigura atat adaptarea de impedanta cat si atenuarea armonicelor (respectiv asigura forma sinusoidala a semnalului la iesire).

 

In cazul etajelor amplificatoare RF single ended in clasa B sau AB, doar -si numai- un transformator de banda larga adaptor de impedanta nu poate inlocui filtrul Pi deoarece nu asigura si atenuarea necesara a armonicelor la iesire, respectiv nu poate asigura refacerea semnalului sinusoidal la iesire din pulsul de curent anodic (~semisinusoidal) corespunzator unghiului de conductie de 180 grade sau usor peste 180 grade specific claselor B sau AB.

 

Daca va fi necesar (si daca voi avea si timp...), voi detalia.

[Vizitator]

Acum 23 minute, Traian B a spus:

Filtrul Pi este utilizat deoarece asigura atat adaptarea de impedanta cat si atenuarea armonicelor (respectiv asigura forma sinusoidala a semnalului la iesire).

 

In cazul etajelor amplificatoare RF single ended in clasa B sau AB, doar -si numai- un transformator de banda larga adaptor de impedanta nu poate inlocui filtrul Pi deoarece nu asigura si atenuarea necesara a armonicelor la iesire, respectiv nu poate asigura refacerea semnalului sinusoidal la iesire din pulsul de curent anodic (~semisinusoidal) corespunzator unghiului de conductie de 180 grade sau usor peste 180 grade specific claselor B sau AB.

 

Daca va fi necesar (si daca voi avea si timp...), voi detalia.

In sfarsit s-a facut lumina...o juma de sinusoida de la anod ...aialalta de la bobina si tot asa.Culmea ca si francezul (http://f5ad.free.fr/REA_Lineaire_QB3-300.htm)explica la inceputul articolului cum sta treaba cu clasele de amplificare...da na, e mai fain sa derapezi decat sa tii drumul bun si stiut de mult.Multumim inca o data.

Editat Mai 8, 2019 de Vizitator

[cirip]

1 hour ago, dyogenes said:

compensarea. Cum se realizeaza ea practic?

 

"Secretul" e folosirea diagramei Smith. E inventata prin anii '30, dar nu si-a pierdut valoarea. Orice aparat de masura de laborator sau simulator serios o are ca optiune. Problema e ca cere un pic de experienta ca sa o poti folosi.

Etapele sunt cam asa:

• Realizezi practic bobinele, ununul, traful, ce ai acolo
• Masori pe o scula care poate sa exporte parametrii S; asta e un model liniar al piesei masurate
• Importi setul asta de parametri S intr-un simulator: Keysight ADS, Microwave Office sau orice altceva care stie sa citeasca parametrii S si sa mai adauge piese pe langa modelul respectiv.
• Te uiti pe diagrama Smith si vezi in ce directie e "fugita" impedanta. In general e complexa si o aduci in matca cu alte componente reactive. Aici e arta: sa stii ce componenta cum misca impedanta in fct. de faptul ca e L sau C si o conectezi serie sau paralel.
• Pui componente dupa cum iti dicteaza  constiinta incercand sa aduci traiectoria impedantei in fct de frecventa cat mai aproape de centru si sa ocupe un loc geometric de arie cat mai mica. Asta inseamna ca ai RL bun pe o banda larga.
• Dupa asta mai faci un grafic cu RL, ca sa vezi cat de bun e. Astea sunt aratate in poza cea mai de jos din postul la care am pus link.
• Cu asta gata cu simularile. Lipesti practic piesele rezultate din simulare si vezi ce a iesit. In general e foarte aproape.

Daca poti sa extragi un set de parametri S la un traf realizat de tine, te pot ajuta eu cu compensarea.

 

Cirip

 

 

 

Editat Mai 8, 2019 de cirip

[Vizitator]

Ups... Chestiile astea trebuie sa le rumeg o vreme, deoarece nu-mi sunt familiare. Dupa aceea ma invart sa vad cum le pot realiza.

[Ion_Bumbu]

In general manifestarea este inductiva sus, jos e destul de OK.

Babeste, pui un condensator semireglabil pe iesire si compensezi, prin incercari iasa cit de cit.

Apoi urmeaza intrarea.

De ajutor mi`a fost un vector voltmetru pe vremea cind mai mesteream asaceva, un Tesla la care am avut acces.

 

[VAX]

Vezi si cu osciloscopul de banda larga, cu doua canale, ce este de vazut (amplituni, defazaje). Cu rabdare (si tutun) se rezolva. Insa trebuie sonde bune (1:100 - cu Ci de pF).

[Ion_Bumbu]

Da, precis 1:100!

De unde gaia le scoateti, adica eu mai pun condensatori sa compensez capacitatea anodului tubului da trebuie sa pun sonda de 1:100 si 2pF cind am impedante de 2-3Kohm intr`un capat si 50ohm in celalalt?

Chiar vreti sa darimati si topicul asta cu aberatii??

Bineinteles ca se poate folosi osciloscopul cu 2 canale, chiar si cu un canal insa vector voltmetrul este mai rapid si precis la citirea defazajelor si a amplitudinii.

Singurul care trebuia folosit cu sonda de 1:100 din dotare era C1-75, era cu intrare de 50 ohmi

Editat Mai 9, 2019 de Ion_Bumbu