Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Istoria , asa cum a fost ...


Postări Recomandate

16 hours ago, alcon said:

 

" În mediul rural se câştigau mai puţini bani, dată fiind şi valoarea de piaţă a producţiei agricole şi alimentare în raport cu produsele industriale, o inegalitate de şanse moştenită din perioada interbelică. "

 

Asta e falsa sau cel putin incorecta. "Valoarea de piata" practic nu exista pentru ca nu exista piata libera, Preturile produselor agricole erau impuse de partid pentru ca alimentele sa fie ieftine, altfel daca ar fi fost vorba de o piata libera, in veci nu ar mai fi cumparat oraseanul painea cu doar 3...5 lei, iar despre carne, lapte, etc. nu mai zic! Costul acestei deciii a fost platit de tzaranime.

Tzaranii erau platiti cu bani putini si aveau pensii foarte mici, deoarece atat CAP-urile si IAS-urile cat si taranii individuali la piata, erau toti obligati sa vanda la preturi mici (tzaranii prin mercurial, daca stiti ce era acela!). Practic, astfel orasenii (si in speta muncitorimea) au fost tinuti in fabrici si in orase taman cu preturile acestea mici impuse agricultorilor si practic muncitorimea a trait si pe spinarea taranimii de atunci. Altfel, despre valoarea intradevar de piata a produselor agricole, se ajunsese ca din provincie, cu doar un picior de la porcul de Craciun, sa poti ajunge si deschide usa cabinetului chirurgului din Bucuresti!

 

 

"Ratele de acumulare ale României s-au situat la 15 la sută după război, crescând pe parcurs până la 28-30 la sută cu 33 la sută în ultimul an al regimului comunist.

Aceste procente traduc de fapt eforturile de economisire pentru a realiza o infrastructură în spiritul epocii, cu mult mai dezvoltată şi întinsă faţă de ceea ce moştenisem după război. A fost şi o condiţie impusă de FMI şi B.M. [...] Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol şi Alexandru Bârlădeanu considerau stabilirea unei rate mai mari de acumulare o eroare de strategie de dezvoltare în dauna consumului şi a scăderii nivelului de trai. Nicolae Ceauşescu şi grupul său de sprijin se găsea în dezacord, susţinând necesitatea investiţiilor din ceea ce putea să se strângă anual la nivel naţional."

 

Si asta se poate sa fie cu cantec, dar nu sunt sigur...

Din cate am citit, de fapt discutia de fond -si implicit contradictia- intre cele doua grupuri a fost daca economia nationala -si in special industria ce urma a fi dezvoltata- sa fie una axata  pe productie pentru consum (deoarece nivelul de trai al populatiei era foarte redus si necesita crestera consumului) sau una axata pe productie industriala. Unii au vrut astfel neaparat cresterea rapida a nivelului de trai al populatiei (ceea ce ar fi implicat o rata de acumulare mai redusa), dar Ceausescu a vrut productie industriala, cu psihozele sale (o tona de otel pe cap de locuitor... va mai amintiti?) si cu rezultatele cunoscute (combinate, mastodonti energofagi, fabrici de impachetat fum, populatia privind cu jind in cataloagele straine si dincolo de granite, etc.). Rata de acumulare, a fost impusa de abia dupa aceasta decizie de necesitatile acestei abordari, si nu direct din afara, deoarece insasi acele abordari diferite -intre care insasi Ceausescu a decis!- permiteau rate de acumulari diferite... 

 

Link spre comentariu
13 minutes ago, Traian B said:

Tzaranii erau platiti cu bani putini si aveau pensii foarte mici, deoarece atat CAP-urile si IAS-urile cat si taranii individuali la piata, erau toti obligati sa vanda la preturi mici (tzaranii prin mercurial, daca stiti ce era acela!). Practic, astfel orasenii (si in speta muncitorimea) au fost tinuti in fabrici si in orase taman cu preturile acestea mici impuse agricultorilor si practic muncitorimea a trait si pe spinarea taranimii de atunci. Altfel, despre valoarea intradevar de piata a produselor agricole, se ajunsese ca din provincie, cu doar un picior de la porcul de Craciun, sa poti ajunge si deschide usa cabinetului chirurgului din Bucuresti!

Foarte putini au curajul sa recunoasca acest lucru. Am intalnit muncitori veniti de la tara care au avut puterea sa recunoasca faptul ca au venit la oras si s-au angajat in fabrica pentru ca era mult mai usor decat acasa la agricultura. 

Am mai scris ca multi au ajunsi profesori universitari (si chiar buni) doar pentru ca au invatat speriati de gandul ca acasa ii asteapta sapa!

Link spre comentariu

Cu voia dumneavoastra , reamintesc un amanunt ( aproape ) sigur uitat , care este ( in opinia mea ) o piesa din tot acest mozaic . Este vorba de " Legea stabilirii in orasele mari " ... nu puteai intra decat prin casatorie , repartitie etc. Altfel , flotant , si tot felul de " artificii " legate de locuinta ( in mod normal nu puteai primi prin repartitie ) s.a.m.d.

Editat de gauss
Link spre comentariu

Da, asa este, nu puteai sa vii din mediul rural la oras batand din palme. Insa erau sectoare unde se cauta "carne de tun". Nu erau multe locuri, in schimb acele locuri erau "cu dedicatie". Desi erau bine platite, nu ajungei sa vezi pensia si de asta orasenii ziceau PASS. Oricum se cautau doar persoane de la tara care erau mult mai rezistente pentru acele posturi. In Iasi era Antibiotice Iasi care avea astfel de posturi. Daca insa este sa calculam ponderea acestor posturi din totalul muncitorilor din Iasi iese ceva cu 0,0..X. 

Link spre comentariu

La Prahova , lucrurile au stat diferit . As indrazni sa adaug termenul " total " . Fie si numai daca as mentiona petrochimia ... 25.000 de oameni , unii la 3 schimburi . Un combinat , 2 rafinarii separate . Asta numai in Ploiesti , fara Campina . Au fost adusi din toata tara , multi din Moldova . Desi exista si acolo " ramura " , dar nu la amplitudinea aceasta . Pentru sustinere , s - au creat licee industriale cu profil chimie , de universitate nu mai zic . Prahova avea cel putin 100.000 navetisti " sat - oras " , cu consecintele de rigoare . Bune , zic unii . Mai putin bune , as zice eu . Se poate dezvolta . 

Editat de gauss
Link spre comentariu

Cred ca singurul lucru in comun a fost ca si in Iasi si in Ploiesti putzea de-ti muta nasul. Bine locuitorii  din zona s-au obsinuit. Cand veneai cu trenul de la Pascani spre Iasi inainte de a ajunge in dreptul Fabrici de Antibiotice, toti inchideau geamurile si usile la tren :85. Mai erau si alte "parfumuri" de pe la Avicola din cand in cand. La Ploiesti .... puteai sa inchizi si geam si usa ca tot nu scapai de mirosul ala de la rafinarii.

Link spre comentariu

Eeeee ... mai erau si alte delicii . Fabrica DERO ( intravilan ) , deservea o tara intreaga . Erau si bancuri ... cei din cartierul Nord nu mai dadeau bani pe detergent . Scoteau rufele afara , in balcon , le tineau un pic ... apoi in masina de spalat , cada , lighean ... adaugau doar apa . Prin judet , erau tot felul de alte desfatari . Gen fabrica de ingrasaminte Valea Calugareasca ... din cauza ei n - au mai importat nemtii ( RFG ) vinurile celebrei podgorii . Acum , singura amintire sant haldele de steril radioactiv :

 

 

 

 

Eeeee ... ce ziceti ? Marfa ... pe alese ... ajunge la toti , fara coada !

Link spre comentariu

Pare ciudat ... dar cateodata se simtea ceva iz de la ingrasaminte , chiar in Ploiesti . In ciuda distantei , suficient de mare . Mai ales cand lucrurile mergeau prost , tehnologic vorbind , la Valea , cum era denumita colocvial prescurtat . Ma rog , destul de rar ... era nevoie de o situatie meteo speciala . Anumita temperatura , anumita presiune atmosferica ... si vant . Constant , extins si puternic . De vreo 3 " ocazii " mi - aduc bine aminte ... lumea era destul de nemultumita . Ma rog , sentimente contradictorii ... si ingrijorare , zvonuri , lipsa unor stiri si explicatii oficiale etc . Era bine ( ca toate in epoca ) sa nu fii prea vehement , de preferat deloc . Ca erai impotriva industrializarii , a agriculturii care avea nevoie vitala de chimicale etc . Poluarea nu exista ca subiect , era " inclusa " ... Ca si celebrele accidente din petrochimie , cu zeci de morti ( la un eveniment ) .

 

https://ziarulprahova.ro/2013/12/trei-decenii-de-la-explozia-pirolizei-combinatului-petrochimic-te

 

https://www.observatorulph.ro/eveniment/7758-exploziile-de-la-teleajen-marturii-scocante-ceausescu-a-plans

 

Ultimul vorbeste si despre dezasfaltare , mai putin cunoscuta . Am pus link - ul la intamplare , nu tot ce declara personajul ( militzie ) e adevarat . 

Editat de gauss
Link spre comentariu
18 hours ago, gauss said:

Pare ciudat ... dar cateodata se simtea ceva iz de la ingrasaminte , chiar in Ploiesti . In ciuda distantei , suficient de mare . Mai ales cand lucrurile mergeau prost , tehnologic vorbind , la Valea , cum era denumita colocvial prescurtat . Ma rog , destul de rar ... era nevoie de o situatie meteo speciala . Anumita temperatura , anumita presiune atmosferica ... si vant . Constant , extins si puternic . De vreo 3 " ocazii " mi - aduc bine aminte ... lumea era destul de nemultumita . Ma rog , sentimente contradictorii ... si ingrijorare , zvonuri , lipsa unor stiri si explicatii oficiale etc . Era bine ( ca toate in epoca ) sa nu fii prea vehement , de preferat deloc . Ca erai impotriva industrializarii , a agriculturii care avea nevoie vitala de chimicale etc . Poluarea nu exista ca subiect , era " inclusa " ... Ca si celebrele accidente din petrochimie , cu zeci de morti ( la un eveniment ) .

 

https://ziarulprahova.ro/2013/12/trei-decenii-de-la-explozia-pirolizei-combinatului-petrochimic-te

 

https://www.observatorulph.ro/eveniment/7758-exploziile-de-la-teleajen-marturii-scocante-ceausescu-a-plans

 

Ultimul vorbeste si despre dezasfaltare , mai putin cunoscuta . Am pus link - ul la intamplare , nu tot ce declara personajul ( militzie ) e adevarat . 

 

Se intampla si se vor mai intampla asemenea evenimente tragice, atat la noi cat si in alte parti ale lumii, gen, Catastrofa dela Bhopal.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Catastrofa_de_la_Bhopal

 

 

Editat de alcon
Link spre comentariu

La noi ... nu cred .  Cel putin in petrochimie ... Ce a ramas e mai mult rafinare , carburanti ... arde , nu face explozie . Prelucrarea secundara si tertiara a disparut . Evenimentele de care am pomenit au beneficiat de gaze lichefiate , care s - au evaporat ... formand amestecuri ( puternic ) explozive . La piroliza , a fost etilena lichefiata ... cu debit suficient . Cand a dat  de aer liber , s - a evaporat ca gazul de brichete . In amestec cu oxigenul atmosferic , a format un imens nor detonant , cu volum de mii de ori mai mare ... s - au spart geamuri si la Campina , la 30 km . Nu suflu , ci o propagare a undei sonore . In fine ... 

 

P.S. - instalatiile de genul ... au in constructie multe metode de protectie . La cea in discutie , s - au facut economii . Cineva a hotarat ca sant inutile , si toti au fost de acord  . Ce a urmat ... se stie . De fapt , din ce in ce mai putin . 

Editat de gauss
Link spre comentariu

A hotarit o comisie, comisia nu greseste si deci nu va fi trasa la raspundere...

 

L.E.

Solventul Timisoara avea o instalatie de piroliza...cind eram pe punctul de a ma angaja la ei am vazut vreo 2 masini de pompieri in incinta, pompierii echipati in masini ca la alarma .

Am intrebat pe cel care ma conducea de ce, cum, care`i problema?

Raspunsul neconvingator m`a facut sa ma duc pa linga pompieri si sa`i intreb ce si cum fac.

Raspunsuri la fel de neconcludente pina le`am spus ca vreau sa ma angajez si voi primi locuinta de serviciu chiar linga intreprindere.

Al mai vechi in bransa m`a intrebat daca am copii, la raspuns afirmativ m`a intrebat ce stiu de piroliza si cu ce se lucra acolo.

Despre piroliza stiam citeceva, cu ce se lucreaza nu, raspunsul a fost gaze la presiuni si temperaturi ridicate care in contact cu atmosfera se autoaprind.

-S`a intimplat?

- Da, se mai intimpla scurgeri incipiente, o fisura, o sudura, mai cedeaza citeceva.

-Grav?

-Nu, se auzea in toata Timisoara, vedeai o groapa pe aici.

- Multumesc tov. plutonier major! multumesc mult!

Asa am renuntat sa ma duc acolo, adevarat ca nici probeme n`au fost dar de ce sa ma bag cu capul in gura leului fara sa fiu nevoit.

Asta a fost o istorisire, Solventul si el este demult istorie.

 

 

Editat de Ion_Bumbu
Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări