Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Istoria , asa cum a fost ...


Postări Recomandate

Bai, ., crezi ca daca neamul tau a fost rupt in turul nadragilor, asa trebuie sa ramana toti peste timp?

 

Aia cu nationalizarea fortata si cu retinerea averii cuiva caci asa vrea robul din tine... parca a dat strechea proletara in tine.

 

Numai ineptii emiti, stai jos si linge-ti ranile. Ca alea te-au facut om pe tine, se pare.

 

Spunea cineva ce e un patriot adevarat: unul care face totul ca sa-si depaseasca conditia, unul ca tine care se lauda cu saracia este un parazit social, caci el nu face nimic ca sa contribuie la avutul poporului. Un consumator.

Link spre comentariu

Partea întunecată a Dubaiului: între sclavagism şi lux

 

Multă lume visează să ajungă în Dubai, una dintre cele mai luxoase destinații turistice din lume. Puțini sunt cei care știu că în spatele unui paradis clădit peste noapte se ascund adevărate drame.

În speranța că vor găsi un trai mai bun, mulți muncitori din țări sărace precum India sau Pakistan aleg să meargă în Emiratele Arabe Unite, orbiți parcă de promisiunea unei vieți mai bune.

Iluzia nu durează mult. Ajunși în Dubai, patronii pentru care lucrează le confiscă pașapoartele și orice alt act de identitate, pentru a-i transforma în sclavi fără drept de revoltă. Apoi sunt transportați în zone periferice, unde sunt cazați în condiții mizere. Într-o încăpere de doar câțiva metri pătrați sunt nevoite să stea până la 8 suflete, înghesuite în paturi suprapuse sau pe jos. Deși vara temperaturile depășesc 40-45 de grade Celsius, muncitorii nu beneficiază de aer condiționat, chiar dacă este o măsură obligatorie.

Primesc mâncare puțină și nicio îngrijire medicală. De obicei, oamenii se ajută între ei la nevoie, uniți parcă de același destin mizer. Aici timpul nu se oprește niciodată. Se muncește în 3 ture, indiferent de condiții sau de riscuri. Clădirile amețitoare ce fac din Dubai o bijuterie turistică sunt construite în timp record, chiar dacă uneori prețul se plătește în sânge uman.

Diferitele accidente la locul de muncă sau chiar decesele sunt mascate de autorități și trec mai mult în registrul de pierderi. Nesemnificative.

Uneori, muncitorii nu își primesc salariile cu lunile sau sunt prost plătiți. Dar nimeni nu se revoltă, căci un salariu de câteva sute de dolari oricum este mult pentru o familie din Filipine care trăiește cu câțiva dolari pe zi. Fără acte sau drept la replică, prizonieri într-o țară străină, muncitorii aleg să îndure chinurile în tăcere, de dragul familiilor sărace lăsate acasă cu promisiunea că „o să fie mai bine să muncești în Dubai”.

 

Sclavia modernă nu se vede, însă, atunci când te plimbi pe străzile aglomerate din Dubai sau Abu Dhabi. Autoritățile ascund aspectele neplăcute în spatele unor clădiri impresionante și nimeni nu are curajul să spună mai multe. Prea ocupat să admiri luxul din jur probabil că nu vei observa muncitorii care merg în picioarele goale și privesc cu jind la turiști. Probabil că vei avea parte de o vacanță minunată dacă vizitezi Dubai. Dar în fond…asta e tot ce contează. Și tot ce trebuie să se vadă.

Link spre comentariu

Partea întunecată a Dubaiului: între sclavagism şi lux

 

............................

Sclavia modernă nu se vede, însă, atunci când te plimbi pe străzile aglomerate din Dubai sau Abu Dhabi. Autoritățile ascund aspectele neplăcute în spatele unor clădiri impresionante și nimeni nu are curajul să spună mai multe. Prea ocupat să admiri luxul din jur probabil că nu vei observa muncitorii care merg în picioarele goale și privesc cu jind la turiști. Probabil că vei avea parte de o vacanță minunată dacă vizitezi Dubai. Dar în fond…asta e tot ce contează. Și tot ce trebuie să se vadă.

 

Ati fost matale acolo si ati studiat problema sau adunati postari? Eu am fost si nu mi s-a parut asa de rau! Apropo, ia vezi statistici, la noi cita lume cistiga citeva sute de dolari pe luna? cinstit era sa puneti si linkul de unde ati compilat!

oricum, era o problema stringenta pentru noi si este foarte bine ca ati atins-o!

Link spre comentariu

„Acuma că ne-ați despuiat și ne-ați vândut către streini
iar Țara noastră-ați confiscat și ne tratați ca și pe câini
acuma vreau să spun ce simt când văd că nu vă săturați
și din stăpâni ai Țării-acestea la Occident suntem argați !

Ficioarele ne-au fost icoane ce le-nrămam de sărbători
iar voi ni le-ați făcut cadâne prin case pline de orori ;
feciorii dragi și nalți ca brazii acum sunt vite de povară
și robotesc prin lumea largă de parcă nu au loc în Țară ;

Femeile ne stau ciopor și-s duse în Apus drept sclave
iar peste câmp scaieții goi hrănesc doar vitele bolnave ;
iar noi, țărani din tată-n fiu, care hrăneam cândva popoare
privim la lună uneori, neputincioși, cum Ţara moare…

Iar voi ?…tot voi veniți la sate, din patru-n patru ani smeriți
și ne priviți cu milă mare, dar pentru voturi ne mințiți
și ne promiteți mângâiere și viață plină de huzur
dar după ce luați puterea, de-ai noști țărani, vă doare-n cur…

Decât al Țării grâu curat să-l plămădim în pâine caldă
mai bine adunați arginți, iar Țara poate să și ardă…
iar hrana ne-o aduc streinii în vase bine ambalate
şi din avutul nostru dacic, aceștia și-au făcut palate…

Iar noi răbdăm și ne hrănim, cu guma lor de mestecat
că se topeau de ciudă toți, când noi mâncam doar grâu curat…
și ne-nțolesc cu haine scumpe ce stau pe noi ca pe strigoi
mai bine am muri-n țărână, cum am venit pe lume…goi !…

Că umiliți suntem acuma de parcă noi suntem streini
iar Țara asta-I raiul vostru, aleși nemernici și haini…
Iar voi copii din mame reci și tați ce nu v-au alintat
voi nu vedeți cum arde Țara, că nu mai e nici de furat ?…

Că ne-ați furat tot ce-am avut și ce-am muncit de generații
și din țărani și oameni demni, suntem mai rău decât argații…
Acum că ne-a ajuns cuțitul, din rărunchi și pân la gât
Eu, țăran și fiu din țarini, vă voi spune doar atât :

Dați-ne ”napoi argintul, aurul și ce-ți furat
și ne-om face noi ”palatul” pe un vârf de deal curat
dați-ne ”napoi trecutul și țărani ce-ați îngropat
și ne-om face iarăși viața, chiar de n-om avea ”palat”
dați-ne iar demnitatea de-a fi cei ce-am fost cândva
și plecați în lumea largă … că noi nu v-om căuta…”

Link spre comentariu

https://www.digi24.ro/stiri/externe/investigatie-in-presa-norvegiana-despre-sclavi-nord-coreeni-folositi-la-ridicarea-noului-stadion-zenit-sankt-petersburg-712314

 

 

"Cât timp au durat lucrările, muncitorii nord-coreeni au trăit în containere de marfă plasate într-o zonă cu acces restricționat de lângă stadion, îngărduită cu sârmă ghimpată, având toate caracteristicile unei colonii de muncă forțată. Jurnaliștii scriu și despre existența unor câini ținuți în lesă de gardieni. "

Link spre comentariu

Ambasadorii, in frunte cu cel al Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, (foto), alaturi de partidele nou intrate in Parlament si altele mai vechi, si alaturi de gruparile #rezist care protesteaza non-stop fata de Legile Justitiei ar face bine sa inceteze cu dezinformarile, sa mai puna mana pe carte si sa se informeze inainte sa se dea de ceasul mortii ca modificarile aduse celor trei legi vor stiribi din drepturile procurorilor si judecatorilor. Raspunderea magistratilor pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, astfel cum este reglementata in propunerile de modificare a Legii 303/2004, respecta pe deplin normele si standardele europene in materie, dispozitii similare existand in legislatia in vigoare din state membre UE, precum Suedia, Germania, Croatia, Portugalia, Italia, Serbia, Franta sau Austria. Concluzia se regaseste intr-un studiu realizat de reprezentantii Ministerului Justitiei pe care Lumeajustitiei.ro il publica exclusiv, alaturi de alte doua analize comparate care arata ca statutul procurorului, in forma in care se doreste a fi reglementat prin modificarile aduse Legilor Justitiei, este similar celor din alte state europene, care au trecut deja testul constitutionalitatii.





Potrivit studiului realizat la Ministerul Justitiei privitor la raspunderea magistratilor, judecatorul poate raspunde pentru deciziile luate cu rea-credinta sau grava neglijenta, aceasta reglementare fiind deja existenta in state europene precum Suedia, Germania, Croatia, Portugalia (actiunea in regres se exercita cu avizul CSM), Italia, Serbia, Franta (actiunea statului impotriva unui magistrat care comite o greseala personala cu privire la serviciul public de justitie este optional si nu a fost niciodata exercitata) sau Austria (cu exceptia judecatorilor celei mai inalte Curti, care au imunitate; exista un sistem de asigurari de raspundere profesionala). Singurele state europene in care nu este reglementata raspunderea magistratilor sunt Polonia si Cipru.



De altfel, cu privire la raspunderea magistratilor, Carta europeana privind statutul judecatorilor subliniaza, la alin. 5.2, nevoia de a restrange raspunderea civila a judecatorilor la despagubirea statului pentru “neglijenta grava si impardonabila“ prin proceduri legale, cu acordul anterior al unei autoritati independente cu reprezentare juridica relevanta (cum ar fi cea prezentata la alin. 43 al Opiniei CCJE nr. 1/2001).” Acelasi studiu arata ca “atunci cand prejudiciul pe care Statul trebuia sa-l garanteze este rezultatul ignorarii grosolane si inexcuzabile de catre judecator a regulilor in cadrul carora se desfasoara activitatea sa, statutul poate oferi Statului posibilitatea sa ii ceara acestuia, in limitele determinate de statut, rambursarea repararii pe calea unei actiuni jurisdictionale.



Studiu MJ face referire si la recomandarea Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, care prin alin. 55 al Avizul nr.3 stabileste de principiu ca „judecatorii sa fie scutiti complet de raspundere in ceea ce priveste plangerile directe impotriva lor in legatura cu exercitiul de buna-credinta al functiunii lor. Erorile juridice, fie ca se refera la jurisdictie, fie la procedura, in aprecierea si aplicarea legii sau in evaluarea probelor, trebuie sa fie rectificate prin apel; alte erori juridice care nu pot fi rectificate astfel (inclusiv intarzierea excesiva) trebuie, cel mult, sa conduca la o plangere a litigantului nesatisfacut impotriva statului”.




Procurorii de rang inalt pot fi numiti politic




In ce priveste numirea procurorilor de rang inalt in Europa, analiza comparata realizata de Ministerul Justitiei face trimitere la Avizul 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) in atentia Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei privind normele si principiile europene referitoare la procurori, in care se face vorbire despre metoda de numire si revocare a Procurorului General, conchizandu-se ca in cazul in care “Guvernul are un anumit control asupra numirii Procurorului General, este important ca metoda de selectie a acestuia sa fie de natura sa castige increderea publica, precum si respectul celorlalti membri ai sistemului judiciar si ai profesiilor juridice”.



Iata care este modalitate de numire a procurorilor de rang inalt in unele state din Europa, cu mentiunea ca intregul studiu poate fi citit la finalul articolului:



Danemarca - Procurorul General este numit si poate fi eliberat din functie de catre Ministerul Justitiei. Anchetele se afla sub autoritatea ministrului Justitiei, care supravegheaza activitatea procurorilor. Ministerul Justitiei e responsabil pentru intreg sistemul judiciar, pentru politie si parchete organizarea instantelor, penitenciare si serviciile de probatiune. Tot ministerul este cel care supravegheaza activitatea parchetelor, inclusiv pe cea a procurorului general si poate dispune asupra retragerii unor sarcini ale procurorilor, potrivit Legii pentru administrarea justitiei. Ministrul Justitiei poate da instructiuni in legatura cu un anumit caz, inclusiv prin hotararea de incepere sau neincepere a urmaririi penale. Deciziile procurorilor pot fi contestate la procurorul general sau, cand acesta nu este impartial, direct la ministrul Justitiei.



Finlanda - Procurorul General si adjunctul acestuia sunt numiti de Presedintele Republicii, la propunerea Guvernului. Procurorii statului sunt numiti de Guvern, la propunerea Procurorului General. Procurorul General si parchetele isi desfasoara activitatea independent de Guvern si Ministerul justitiei. Actiunea penala impotriva Procurorului General sau a adjunctului acestuia se exercita de catre ministrul Justitiei sau de Avocatul Poporului. Procurorul general poate da instructiuni cu caracter general procurorilor, poate lua un caz de la un procuror subordonat, dar nu poate interveni direct in solutionarea unui caz ce apartine unui procuror ierarhic inferior.



Suedia - Procurorul General e numit de Guvern si e inamovibil. Numirea magistratilor este in competenta Procurorului General. Conducatorii parchetelor regionale sunt numiti de Guvern la propunerea Procurorului General. Fiecare procuror e independent in activitatea sa, iar procurorul general si parchetele regionale au dreptul de a revizui decizia unui procuror privitoare la oportunitatea de a incepe urmarirea penala. Parchetele se afla sub autoritatea Ministerului Justitiei, dar acesta nu poate interveni in decizile luate de procurori.



Germania - Procurorii din cadrul Parchetului Federal sunt numiti de catre presedintele federal, la propunerea ministrului federal al Justitiei, cu confirmarea Parlamentului (Bundesrat). Parchetul General Federal nu conduce activitatea parchetelor de la nivelul landurilor, acestea functionand sub autoritatea Ministerelor de Justitie de la nivelul landurilor. Procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea Ministrului Federal al Justitiei (la nivel federal, si sub cel al Ministrului Justitiei de la nivelul landului respectiv. Parchetele sunt organe impartiale.



Olanda - Procurorul General de pe langa Curtea Suprema e numit pe viata. Membrii Comitetului Procurorilor Generali, procurorii de pe langa curtile de apel si cei districtuali cat si procurorii Parchetului national sunt numiti prin Decret Regal. Parchetul e subordonat Ministerului Justitiei. Ministrul Justitiei poate da instructiuni procurorilor in exercitarea atributilor lor si poate cere Parlamentului oprirea investigatiilor, dupa consultarea Comitetului Procurorilor Generali.



Italia - Procurorii sunt magistrati de cariera. Judecatorii si procurorii fac parte din acelasi corp. Parchetele fac parte din sistemul judiciar. Procurorii isi desfasoara activitatea sub supravegherea Ministerului Justitiei. Ministrul Justitiei poate intenta o actiune impotriva unui magistrat, dar institutia care il sanctioneaza este Consiliul National al Magistraturii. Italia, ca si Franta, sunt singurele tari europene care se aseamana foarte mult, in privinta statutului procurorului, cu Romania.



Grecia - Procurorii sunt inamovibil si numiti pe viata, cariera lor depinde de o Comisie de Serviciu Judiciar, alcatuita din judecatori si procurori sub conducerea Presedintelui Curtii de Casatie. Ei au independenta, ca si judecatorii, nu pot primi instructiuni d ela autoritatile politice sau de la procurorii generali. Procurorul General al Curtii de Casatie poate solicita cercetarea unei cauze dar nu poate da vreun ordin si poate emite circulare referitoare la politica penala. Interesant este ca ministrul justitiei poate solicita punerea sub acuzare in anumite cazuri, dar si suspendarea unei cercetari ce ar putea prejudicia relatile cu alte state sau privind anumite cauze politice.



Spania - Procurorul General e numit de Rege, la propunerea Guvernului si dupa consultarea Consiliului General al Puterii Judiciare. In Spania exista un Consiliu al Parchetului National cae isi poate exprima opinia in privinta numirii procurorilor. Potrivit Legii statutului procurorilor, Procurorul General trebuie sa prezinte Parlamentului un raport anual de activitate, care se publica in Jurnalul Oficial. Guvernul, prin intermediul Ministerului Justitiei, poate solicita procurorului national al statului sa formuleze cereri in fata instantelor pentru apararea interesului public. Procurorul General raspunde in fata Guvernului pentru modalitatea in care a rezolvat solicitarea acestui, dupa consultarea Consiliului Parchetului National.



Franta - Procurorii sunt numiti, dupa absolvirea Scolii Nationale de Magistratura, de catre Presedintele Republicii Ministerul Public este agent al puterii executive si actioneaza in numele societatii. Ministerul Public se afla sub autoritatea Ministerului Justitiei. Ministrul Justitiei exercita actiunea disciplinara asupra magistratior de parchet care conform Consitutiei, se afla sub conducerea si controlul sefilor lor ierarhici si sub autoritatea ministrului Justitiei.



Belgia - Regele e cel care numeste si revoca procurorii, la propunerea Consiliului Superior Judiciar. Independenta procurorilor e relativa, ei fiind in acelasi timp si reprezentanti ai puterii executive, dar si membri ai puterii judiciare.


Link spre comentariu

 

Ambasadorii, in frunte cu cel al Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, (foto), alaturi de partidele nou intrate in Parlament si altele mai vechi, si alaturi de gruparile #rezist care protesteaza non-stop fata de Legile Justitiei ar face bine sa inceteze cu dezinformarile, sa mai puna mana pe carte si sa se informeze inainte sa se dea de ceasul mortii ca modificarile aduse celor trei legi vor stiribi din drepturile procurorilor si judecatorilor. Raspunderea magistratilor pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, astfel cum este reglementata in propunerile de modificare a Legii 303/2004, respecta pe deplin normele si standardele europene in materie, dispozitii similare existand in legislatia in vigoare din state membre UE, precum Suedia, Germania, Croatia, Portugalia, Italia, Serbia, Franta sau Austria. Concluzia se regaseste intr-un studiu realizat de reprezentantii Ministerului Justitiei pe care Lumeajustitiei.ro il publica exclusiv, alaturi de alte doua analize comparate care arata ca statutul procurorului, in forma in care se doreste a fi reglementat prin modificarile aduse Legilor Justitiei, este similar celor din alte state europene, care au trecut deja testul constitutionalitatii.

Potrivit studiului realizat la Ministerul Justitiei privitor la raspunderea magistratilor, judecatorul poate raspunde pentru deciziile luate cu rea-credinta sau grava neglijenta, aceasta reglementare fiind deja existenta in state europene precum Suedia, Germania, Croatia, Portugalia (actiunea in regres se exercita cu avizul CSM), Italia, Serbia, Franta (actiunea statului impotriva unui magistrat care comite o greseala personala cu privire la serviciul public de justitie este optional si nu a fost niciodata exercitata) sau Austria (cu exceptia judecatorilor celei mai inalte Curti, care au imunitate; exista un sistem de asigurari de raspundere profesionala). Singurele state europene in care nu este reglementata raspunderea magistratilor sunt Polonia si Cipru.

De altfel, cu privire la raspunderea magistratilor, Carta europeana privind statutul judecatorilor subliniaza, la alin. 5.2, nevoia de a restrange raspunderea civila a judecatorilor la despagubirea statului pentru “neglijenta grava si impardonabila“ prin proceduri legale, cu acordul anterior al unei autoritati independente cu reprezentare juridica relevanta (cum ar fi cea prezentata la alin. 43 al Opiniei CCJE nr. 1/2001).” Acelasi studiu arata ca “atunci cand prejudiciul pe care Statul trebuia sa-l garanteze este rezultatul ignorarii grosolane si inexcuzabile de catre judecator a regulilor in cadrul carora se desfasoara activitatea sa, statutul poate oferi Statului posibilitatea sa ii ceara acestuia, in limitele determinate de statut, rambursarea repararii pe calea unei actiuni jurisdictionale.

Studiu MJ face referire si la recomandarea Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, care prin alin. 55 al Avizul nr.3 stabileste de principiu ca „judecatorii sa fie scutiti complet de raspundere in ceea ce priveste plangerile directe impotriva lor in legatura cu exercitiul de buna-credinta al functiunii lor. Erorile juridice, fie ca se refera la jurisdictie, fie la procedura, in aprecierea si aplicarea legii sau in evaluarea probelor, trebuie sa fie rectificate prin apel; alte erori juridice care nu pot fi rectificate astfel (inclusiv intarzierea excesiva) trebuie, cel mult, sa conduca la o plangere a litigantului nesatisfacut impotriva statului”.

Procurorii de rang inalt pot fi numiti politic

In ce priveste numirea procurorilor de rang inalt in Europa, analiza comparata realizata de Ministerul Justitiei face trimitere la Avizul 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) in atentia Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei privind normele si principiile europene referitoare la procurori, in care se face vorbire despre metoda de numire si revocare a Procurorului General, conchizandu-se ca in cazul in care “Guvernul are un anumit control asupra numirii Procurorului General, este important ca metoda de selectie a acestuia sa fie de natura sa castige increderea publica, precum si respectul celorlalti membri ai sistemului judiciar si ai profesiilor juridice”.

Iata care este modalitate de numire a procurorilor de rang inalt in unele state din Europa, cu mentiunea ca intregul studiu poate fi citit la finalul articolului:

Danemarca - Procurorul General este numit si poate fi eliberat din functie de catre Ministerul Justitiei. Anchetele se afla sub autoritatea ministrului Justitiei, care supravegheaza activitatea procurorilor. Ministerul Justitiei e responsabil pentru intreg sistemul judiciar, pentru politie si parchete organizarea instantelor, penitenciare si serviciile de probatiune. Tot ministerul este cel care supravegheaza activitatea parchetelor, inclusiv pe cea a procurorului general si poate dispune asupra retragerii unor sarcini ale procurorilor, potrivit Legii pentru administrarea justitiei. Ministrul Justitiei poate da instructiuni in legatura cu un anumit caz, inclusiv prin hotararea de incepere sau neincepere a urmaririi penale. Deciziile procurorilor pot fi contestate la procurorul general sau, cand acesta nu este impartial, direct la ministrul Justitiei.

Finlanda - Procurorul General si adjunctul acestuia sunt numiti de Presedintele Republicii, la propunerea Guvernului. Procurorii statului sunt numiti de Guvern, la propunerea Procurorului General. Procurorul General si parchetele isi desfasoara activitatea independent de Guvern si Ministerul justitiei. Actiunea penala impotriva Procurorului General sau a adjunctului acestuia se exercita de catre ministrul Justitiei sau de Avocatul Poporului. Procurorul general poate da instructiuni cu caracter general procurorilor, poate lua un caz de la un procuror subordonat, dar nu poate interveni direct in solutionarea unui caz ce apartine unui procuror ierarhic inferior.

Suedia - Procurorul General e numit de Guvern si e inamovibil. Numirea magistratilor este in competenta Procurorului General. Conducatorii parchetelor regionale sunt numiti de Guvern la propunerea Procurorului General. Fiecare procuror e independent in activitatea sa, iar procurorul general si parchetele regionale au dreptul de a revizui decizia unui procuror privitoare la oportunitatea de a incepe urmarirea penala. Parchetele se afla sub autoritatea Ministerului Justitiei, dar acesta nu poate interveni in decizile luate de procurori.

Germania - Procurorii din cadrul Parchetului Federal sunt numiti de catre presedintele federal, la propunerea ministrului federal al Justitiei, cu confirmarea Parlamentului (Bundesrat). Parchetul General Federal nu conduce activitatea parchetelor de la nivelul landurilor, acestea functionand sub autoritatea Ministerelor de Justitie de la nivelul landurilor. Procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea Ministrului Federal al Justitiei (la nivel federal, si sub cel al Ministrului Justitiei de la nivelul landului respectiv. Parchetele sunt organe impartiale.

Olanda - Procurorul General de pe langa Curtea Suprema e numit pe viata. Membrii Comitetului Procurorilor Generali, procurorii de pe langa curtile de apel si cei districtuali cat si procurorii Parchetului national sunt numiti prin Decret Regal. Parchetul e subordonat Ministerului Justitiei. Ministrul Justitiei poate da instructiuni procurorilor in exercitarea atributilor lor si poate cere Parlamentului oprirea investigatiilor, dupa consultarea Comitetului Procurorilor Generali.

Italia - Procurorii sunt magistrati de cariera. Judecatorii si procurorii fac parte din acelasi corp. Parchetele fac parte din sistemul judiciar. Procurorii isi desfasoara activitatea sub supravegherea Ministerului Justitiei. Ministrul Justitiei poate intenta o actiune impotriva unui magistrat, dar institutia care il sanctioneaza este Consiliul National al Magistraturii. Italia, ca si Franta, sunt singurele tari europene care se aseamana foarte mult, in privinta statutului procurorului, cu Romania.

Grecia - Procurorii sunt inamovibil si numiti pe viata, cariera lor depinde de o Comisie de Serviciu Judiciar, alcatuita din judecatori si procurori sub conducerea Presedintelui Curtii de Casatie. Ei au independenta, ca si judecatorii, nu pot primi instructiuni d ela autoritatile politice sau de la procurorii generali. Procurorul General al Curtii de Casatie poate solicita cercetarea unei cauze dar nu poate da vreun ordin si poate emite circulare referitoare la politica penala. Interesant este ca ministrul justitiei poate solicita punerea sub acuzare in anumite cazuri, dar si suspendarea unei cercetari ce ar putea prejudicia relatile cu alte state sau privind anumite cauze politice.

Spania - Procurorul General e numit de Rege, la propunerea Guvernului si dupa consultarea Consiliului General al Puterii Judiciare. In Spania exista un Consiliu al Parchetului National cae isi poate exprima opinia in privinta numirii procurorilor. Potrivit Legii statutului procurorilor, Procurorul General trebuie sa prezinte Parlamentului un raport anual de activitate, care se publica in Jurnalul Oficial. Guvernul, prin intermediul Ministerului Justitiei, poate solicita procurorului national al statului sa formuleze cereri in fata instantelor pentru apararea interesului public. Procurorul General raspunde in fata Guvernului pentru modalitatea in care a rezolvat solicitarea acestui, dupa consultarea Consiliului Parchetului National.

Franta - Procurorii sunt numiti, dupa absolvirea Scolii Nationale de Magistratura, de catre Presedintele Republicii Ministerul Public este agent al puterii executive si actioneaza in numele societatii. Ministerul Public se afla sub autoritatea Ministerului Justitiei. Ministrul Justitiei exercita actiunea disciplinara asupra magistratior de parchet care conform Consitutiei, se afla sub conducerea si controlul sefilor lor ierarhici si sub autoritatea ministrului Justitiei.

Belgia - Regele e cel care numeste si revoca procurorii, la propunerea Consiliului Superior Judiciar. Independenta procurorilor e relativa, ei fiind in acelasi timp si reprezentanti ai puterii executive, dar si membri ai puterii judiciare.

 

M'da, scurt si la obiect!

Felicitari sincere pentru cunostintele avansate, ancorarea si pasiunea pentru politica romaneasca actuala!

In rest, cam suspecta pasiunea aceasta bolnavicioasa, chiar si pentru ,,un electronist amator".

Mai subtire cu politica ,,pro ...", ca va deconspirati!

Sa aveti o seara buna!

Link spre comentariu

TREZESTE TE GHEORGHE, TREZESTE-TE IOANE ------Cu un glont in frunte,stiati ca la mineriada din 1999 jandarmilor li s-au distribuit cate 2 incarcatoare cu cartuse de razboi cu specificatia ca la ordin vor trebui sa deschida focul in mineri?

Asa ca degeaba te trezesti daca baietii destepti de "la revolutie" te scot in frunte si tu, ca prostul sa mori pentru ei.

Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări