Stabilizator de tensiune

[UDAR]

Toate schemele la care se aplică tensiunea de comandă pe o intrare neinversoare și reacția negativă pe cea inversoare , de exemplu .

Inclusiv cele cu 723 la care referința se aplică prin potențiometru intrării neinversoare iar reacția ( prin divizor sau direct ) celei inversoare.

Editat Aprilie 20, 2017 de UDAR

[smilex2]

Schema e de pe tehnium pentru cineva care dorea reglaj tensiune de la zero. Solutia poate fi adaptata pentru tensiune mare si inversa. In cazul tensiunii simetrice este simplu a se folosi potentiometre duble, dar exista dezavantajul diferentelor de tensiune in functie de diferentele dintre potentiometre, diferente care pot sa existe chiar daca sunt montate pe acelasi ax (depinde de calitatea lor). Se pot folosi potentiometre unice, cu inversarea referintei, solutie mai precisa in egalizarea tensiunii diferentiale, dar schema e mai complexa. Pentru limitarea curentului, acolo unde se afla, potentiometrul dublu este mai potrivit, zic eu. Nu se pot obtine curenti limitati perfect egali la scurt, deci diodele antiparalel pe iesire trebuie montate (preiau numai diferenta dintre curenti pentru ca la scurt iesirea sa nu se departeze de masa, altel elementul regulator trebuie sa suporte intreaga tensiune dubla iar electroliticii de pe iesire explodeaza).

Chiar daca e cu prize pe traf, trebuie avut in vedere si scurtcircuitul in cea mai dezavantajoasa situatie, macar cateva secunde (ideal nonstop), deci nu se poate pune baza pe caderea mica de tensiune pe regulatorul serie, trebuie sa reziste la tensiune maxima. Poate fi si alta solutie, dar cred ca tot cu discrete e mai ok de realizat.

Nu bag mana in foc pentru compensarea actuala. Cine vrea si stie, se descurca pe simulator sau practic.

 

Nu conteaza puterea disipata pe rezistorul de 1k5 in stabilirea tensiunii maxime la iesire. Tensiunea maxima de iesire corespunde divizorului rezistiv din baza T8, timand cont ca tensiunea in baza T8 egaleaza la echilibru tensiunea din baza T7 care este de maxim 5V1.

 

Acolo nu este un generator de curent din pura economie si simplitate. Rezistorul din baza T9 de 1 k determina un curent necesar prin T7 de sub 1mA iar cei 4k7 dau vreo 8mA, deci ce ramane (peste 7) este preluat de T8, adica diferente mari. asa cum e. Eventual se poate rectifica valoarea de 4k7, dar valoarea aleasa tine cont si de o eventuala tensiune accidentala mica la intrare care trebuie sa puna in functie atat diferentialul cat si limitatorul de curent. Pretentii mai mari pot determina montarea unui generator de curent constant calculat astfel incat sa imparta curentul perfect egal intre tranzistorii de pe diferential pentru egalitate perfecta pe jonctiunile lor b-e. Eu n-am vazut necesar.

 

Rezistorul de 47k din baza T7 are tocmai rolul de a preveni o posibila intrerupere a cursoarelor potentiometrelor prin aducerea la zero a iesirii. N-am vazut necesar aplicarea unei asemenea masuri si la limitarea curentului, dar si acolo se poate realiza cu un simplu rezistor 10-22k.

[Blacksmith]

Multumesc pentru explicatii Smilex.

Pe schema ta vreau sa merg. Am simulat-o si merge foarte bine.

Insa acum vine partea interesanta. Trebuie sa fac si partea negativa. As vrea ca ambele tensiuni sa fie tot timpul egale, dar nu vreau cu potentiometru dublu din cauza ca nu sint rezistentele egale. Reglajul de curent poate sa fie si separat pentru fiecare. Vreo idee ?

Eu ma gandesc ca ori tensiunea de intrare ori cea care intra in baza tranz de putere ar trebui inversata cumva si bagata in tranz de putere de pe minus.

[smilex2]

Exista posibilitatea utilizarii unui AO dual. Schema poate ramane intacta in ce priveste zenerul de 5V1, condurile, rezistentele si potentiometrele de tensiune brut si fin. Sau fara fin. Dar tensiunea nu mai intra in baza T7 ci in in+ a unui AO repetor a carui iesire intra in T7 si totodata intra si in in- a celuilalt AO (care este cu in+ la masa) printr-un divizor iesire-in- cu rezistente egale. Alimentat corect (+/-10v?), al doilea AO va reproduce negativ tensiunea de referinta pozitiva. Eventual, pentru rigurozitzte, divizorul poate contine si un semireglabil pentru egalizarea valorica a referintelor. In rest, schema partii negative e identica, difera doar polaritatile.

Din experienta, foarte rar ai nevoie a limita variabil curentul, poate ramane la maxim ales (ca si in cealalta schema), e mult mai simplu. Daca vrei totusi variabil, este foarte nepractic si inestetic sa utilizezi doua potentiometre. Ar fi recomandabil unul dublu 1-10k.

Trebuie recalculate valorile conform tensiunilor si curentilor de intrare si iesire doriti. In punctele cu caderi mari de tensiune trebuie gasite tranzistoare complementare adecvate tensiunilor si curentilor respectivi.

[Real Minitehnicus]

Trebuie sa fac si partea negativa. As vrea ca ambele tensiuni sa fie tot timpul egale, dar nu vreau cu potentiometru dublu din cauza ca nu sint rezistentele egale.

În acest caz se poate face simplu un stabilizator pentru ramura negativă cu urmărire de potențial.

Dintr-o revistă Tehnium, pentru orientare:

 

 

[Vizitator UN CETATEAN]

În acest caz se poate face simplu un stabilizator pentru ramura negativă cu urmărire de potențial.

Dintr-o revistă Tehnium, pentru orientare:

 

 

Schema nu e buna deloc,ca pe ramura pozitiva am termocompensare cu 723,iar pe ramura negativa n-am termocompensare.

Degeaba vine din pin 3 723,la R11 fractiune de tensiune pozitiva,ca lanturile pozitiv si negativ o sa-mi lucreze diferit.

Cand se incalzesc finalele o sa fie diferente mari intre pozitiva si negativa.

Intreb si eu asa omeneste,fizicianul ăsta Fălie are cont pe Elforum si mii de postari,nu de alta da sa nu se ia de mine ca i-am criticat abordarea schemei?

Editat Aprilie 21, 2017 de UN CETATEAN

[Real Minitehnicus]

Schema nu e buna deloc,ca pe ramura pozitiva am termocompensare cu 723,iar pe ramura negativa n-am termocompensare.

Degeaba vine din pin 3 723,la R11 fractiune de tensiune pozitiva,ca lanturile pozitiv si negativ o sa-mi lucreze diferit.

Cand se incalzesc finalele o sa fie diferente mari intre pozitiva si negativa.

 

1. Unde e termocompensarea elementului regulator de putere a stabilizatorului de pe ramura pozitivă? Eu n-o văd.

Da, într-adevar 723 include un circuit pentru producerea tensiunii de referință stabilizată și compensată termic, dar asta e deja o alta poveste care n-are nicio legătura cu afirmația ta.

2. Din pin 3 al 723 nu vine nimic la R11, ci de la ieșirea stabilizatorului. Pinul 3 corespunde cu emitorul tranzistorului intern de protecție.

3. De unde or să apară diferențele alea mari între "pozitiva si negativă" când se încalzesc "finalele"?

Editat Aprilie 21, 2017 de Real Minitehnicus

[Vizitator UN CETATEAN]

1-termocompensarea e in 723,pe ramura negativa nu e nici o termocompensare,

2-pinul 3 vine la R11,daca te uiti atent pe schema o sa vezi: --pin 3,cu R11,cu R5,si cu tensiunea de iesire pozitiva.

 

quote:"Schema nu e buna deloc,ca pe ramura pozitiva am termocompensare cu 723,iar pe ramura negativa n-am termocompensare.

Degeaba vine din pin 3 723,la R11 fractiune de tensiune pozitiva,ca lanturile pozitiv si negativ o sa-mi lucreze diferit.

Cand se incalzesc finalele o sa fie diferente mari intre pozitiva si negativa.

Intreb si eu asa omeneste,fizicianul ăsta Fălie are cont pe Elforum si mii de postari,nu de alta da sa nu se ia de mine ca i-am criticat abordarea schemei?"

Asta am scris si in postul meu #39,si am bolduit,ca sa vezi mai bine.

Editat Aprilie 21, 2017 de UN CETATEAN

[Real Minitehnicus]

Nu vreau s-o mai iau de la capăt că sunt sătul de puzderia de habarniști de pe acest forum, care debitează aberații pe banda rulantă .

1. Faptul că tensiunea de referinta a 723 e stabilizata și termocompensata nu asigură nicun fel de termocompensare a întregului stabilizator în cazul acestei scheme. Altfel spus, că se incălzeste elementul regulator de putere de pe ramura pozitiva sau cel de pe ramura negativa tot aia e, nu-i asigură nimeni o termocompensare a parametrilor.

2. Pinul 3 este cuplat la ieșirea stabilizatorului, de unde pleacă tensiune și în R11, nu

"vine din pin 3 723,la R11 fractiune de tensiune pozitiva"

așa cum te-ai exprimat. Prin pinul 3 nu iese nimic deci nu are cum să vină de acolo tensiune în R11.

Pe viitor e bine să te abții de la comentarii, dacă nu reușești nici măcar să înțelegi modul de funcționare al unei scheme.

Multe "succesuri" pe mai departe!

Editat Aprilie 21, 2017 de Real Minitehnicus

[Vizitator UN CETATEAN]

Nu vreau s-o mai iau de la capăt că sunt sătul de puzderia de habarniști de pe acest forum, care debitează aberații pe banda rulantă .

1. Faptul că tensiunea de referinta a 723 e stabilizata și termocompensata nu asigură nicun fel de termocompensare a întregului stabilizator în cazul acestei scheme. Altfel spus, că se incălzeste elementul regulator de putere de pe ramura pozitiva sau cel de pe ramura negativa tot aia e, nu-i asigură nimeni o termocompensare a parametrilor.

2. Pinul 3 este cuplat la ieșirea stabilizatorului, de unde pleacă tensiune și în R11, nu

"vine din pin 3 723,la R11 fractiune de tensiune pozitiva"

așa cum te-ai exprimat. Prin pinul 3 nu iese nimic deci nu are cum să vină de acolo tensiune în R11.

Pe viitor e bine să te abții de la comentarii, dacă nu reușești nici măcar să înțelegi modul de funcționare al unei scheme.

Mai omul lui Dumnezeu,pinul 3 al 723 e cuplat cu R11,cu R5,si cu tensiunea de iesire pozitiva.Se vede clar pe schema!

Editat Aprilie 21, 2017 de UN CETATEAN

[Real Minitehnicus]

Eu înțeleg că cu electronica ești paralel, dar se pare că nici cu semantica nu ești în cele mai bune relații de prietenie!

Las-o așa cum a picat, nu mai tot încerca să dregi acum busuiocul sau, daca tot inșiști să continui cu aberațiile, începi și explică cum e cu termocompensarea aia care se manifestă numai când se încălzește tranzistorul de putere de pe ramura pozitivă, că parcă asta aveai de fapt de reproșat, nu-i așa?

 

LE

Scuze Dudikoff, uite așa din cauza "specialiștilor" ăștia de care e împânzit acest forum, și care au ei întotdeauna de aberat ceva privitor la un comentariu, constat că poluez fără să vreau topicele altora!

Încă o dată scuze!

Editat Aprilie 21, 2017 de Real Minitehnicus

[VAX]

@alcon

 

Se poate evita ca iesirea stabilizatorului sa treaca brusc la +V, in caz de intrerupere (contact imperfect) la cursorul potentiometrului de reglare a tensiunii, daca intre firul care vine la cursor si +V se leaga un rezistor cu valoarea aproximativ 10x in raport cu rezistenta potentiometrului. Pot fi mai multe variante, in functie de schema.

 

@ceilalti

 

Cat timp amplificatorul de eroare si tranzistorul regulator serie lucreaza liniar si cu reactie negativa puternica, chestia cu deriva termica din cauza incalzirii finalului este o aberatie.

Daca stabilizatorul dual este cu urmarire, atunci tensiunea -V o urmareste pe cea +V, raportul lor fiind dat de un divizor rezistiv. Se presupune ca amplificatorul care compara tensiunile are amplificare mare in bucla deschisa, numai asa isi face treaba corect.

Ce vrea Dudikoff este treaba putin mai complicata, din cauza tensiunii mari, pe care nu o suporta amplificatoarele operationale obisnuite. Logic este sa apeleze la schema cu componente discrete. O complicatie in plus este data de faptul ca vrea ca cei doi curenti de scurtcircuit sa fie reglabili (nu stiu daca separat sau sa fie identici) pe interval mare (de la mA la A). Asta presupune utilizarea unui amplificator de cc cu structura de AO (amplificare mare si intrare diferentiala). Eu l-am sfatuit, intr-o postare care mi-a fost stearsa, sa studieze schema de la o sursa Tektronix (+/- 0-20V/1A), cu urmarire si curent reglabil. Aceea este cu mai multe AO, pentru ca nu lucreaza la tensiune mare. Cred ca a salvat schema, nu stau sa o caut din nou cu Google. Ce a facut Tektronix se poate lua ca referinta, chiar daca solutia finala va fi diferita (totul pe discrete).

Circuitul uA723 poate fi folosit doar ca sursa de tensiune de referinta. Fara sa lucreze in regim flotant, nu are cum sa mearga la 90V.

Editat Aprilie 21, 2017 de VAX

[Vizitator UN CETATEAN]

Eu ma retrag din discutie,ca vad ca n-am cu cine discuta.Schema din postul 38 e o strutocamila,probabil a unui fizician facut la norma.

Editat Aprilie 21, 2017 de UN CETATEAN

[smilex2]

Gasesc solutia ca foarte buna. Vad un dezavantaj in egalitatea tensiunilor dioda - jonctiune be, dar diferenta nu e semnificativa si poate fi compensata cu un semireglabil de 500 intre cele doua 4k7. Un alt dezavantaj este asigurarea prin dioda a unui curent mai mare decat generatorul de curent care comanda baza elementului serie negativ. Deci probabil acel 3k3 ar trebui din fata stabilizarii, insa tot nu se poate invinge generatorul de curent la tensiune mica accidentala. Daca se doresc 100-120V in fata stabilizatorului, nu stiu cum ar fi folosit 723. Insa solutia cu acel tranzistor care copiaza valoarea pozitiva, ar fi de discutat, simplifica schema, nu mai e nevoie de AO pentru inversarea referintei.

[Blacksmith]

Cam asa as vrea sa fac in principiu. Numai ca din tensiunea de referinta pozitiva trebuie sa se obtina una negativa egala. Sau chiar invers...