Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Armonici in amplificatoare audio - de ce, cand si cum


Mircea

Postări Recomandate

Deja nu te mai pot urmari , valoarea acelui condesator este muuult mai mica ( zeci , maxim sute de pF ) vezi in vechile proiecte ale lui N Pass , iar functionarea tranzitorie se evalueaza numai cu semnal dreptunghiular .

Abia dupa stabilirea valorii condesatorului poti remarca diferenta cu alt tip de teste .

Link spre comentariu

In dreptunghi se cunoaste distributia armonicilor. Nu cred ca Victor imi sugera FFT la dreptunghiular. Ampliful "trebuie" sa creeze armonici din sinus, nu doar sa amplifice pe cele din dreptunghi.

 

Marian si Victor, in testul asta didactic, cred ca stabilitatea vine in ecuatie mai tarziu, d-aia nici nu am considerat raspunsul tranzitoriu.

 

Problema e ca nF sunt foarte brutali iar pF nu se vad. Asa ca voi testa cu minimul brutal (10-22nF) si vad la testul auditiv.

Link spre comentariu

Posibil ca rezolutia masuratorii sa fie motivul pentru care valorile mici nu se vad, poti modifica cumva asta la osc?

 

PS: Cu zeci de nF cred ca totusi trebui vazuta cumva functia de transfer pentru ca cel mai probabil banda ampli scade mult sau foarte mult, nu cred ca rezultatul mai este relevant.

Link spre comentariu

Iata un amplificator de jucarie facut de mine acum 15 ani montajul din poza are 15 ani, proiectul este mai vechi, acum nu mai fac, asta e un operational clasic cu doua etaje unul de intrare de transconductanta si unul de iesire de transimpedanta etejul de iesire determina frecventa polului dominanat si marginea de faza si implicit stabilitatea, daca prefinalii sunt mici fata de finali este stabil si fara condensatoare de compensare.

 

Asta din exemplu are sr de 80v,mirosecunda si banda de castig unitar 2 Mhz, are topologie perfect simetrica si sr si svr simetric.

 

Amplificatorul poate fi compensat si altfel fara a ingusta banda, prin caracteristica buclei de reactie, practic il lasi in bucla deschisa la frecvente mari si atunci e stabil se obtine introducand un zero in bucla de reactie cu ajutorul unui filtru trece jos.

post-228803-0-13927400-1491831069_thumb.jpg

Editat de cavit
Link spre comentariu

Corect, dar nu cred ca Victor a sugerat dreptunghiul pentru armonici, ampliful trebuie intai sa fie stabil, condu ala modifica functia de transfer...

Mulțumesc Marian , este fix ceea ce doream să exprim în postul anterior .

Stabilitatea este un factor determinant pentru valoarea THD-ului .

Abia după ce amplificatorul este perfect stabil putem trece la " gâdilat " .

Nu se poate trece peste această etapă , că urmare trebuie renunțat definitiv la metoda osciloscopului pentru a studia distribuția armonică a THD-ului , din motive de " ordin de mărime " .

Link spre comentariu

Pentru o banda larga nu se poate folosi o amplificare prea mare in putere pe o singura bucla de reactie, caci necesita multe etaje si da instabilitate, vezi amplifurile de radiofrecventa.

 

Eu am optat pentru solutia clasica cu doua etaje fiecare cu bucla sa, acela mic pate fi preamplificator, urmat de unul de putere in care intri cu 5w si se pot scoate si 2 kw.

 

Eu nu sunt audifil le-am folosit la cu totul altceva, surse cu sinusoida la frecventa mare, pentru echipamente de instrumentatie medicala.

Am folosit si pentru nevoi caznice audio caci merg si in audio, asta i-mi ajunge.

 

Uzual semnalul de linie audio are 600mv si 600 ohm, deci un amplificator de putere are castigul cel putin 20,la acest castig este usor de facut sa fie stabil prin compensare foreward fara a ingusta banda, pentru puteri mari solutia este 2 etaje fiecare cu bucla sa.

Link spre comentariu

In cazul de fata se doreste verificarea practica a eventualelor diferente, adica ce simte urechea, nu simulatorul.

 

Nici banda larga nu intereseaza, ci doar un test practic al felului cum diferite armonici influenteaza sunetul.

Link spre comentariu

Literatura de specialitate e plina de solutii legate de exploatarea psihoacusticii , in prezent uitate .

Spre exemplu , cea mai popularizata schema simpla este o antichitate realizata de Julian Vereker de la NAIM , NAP110 .

A fost folosita ca baza de plecare pentru toate amplificatoarele de la NAIM , pana in 2012 .

Conceptul e acelasi , la toata seria : amplificare mica in bucla dechisa , reactie mica , usor de compensat .

In schimb , fiecare etaj este studiat din punct de vedere al liniaritatii ( ! ) si al structurii armonice .

Rezultatul este destul controversat fiind un amplificator cu prea multa "personalitate ".

Asemenea exemple erau la moda in acea epoca , spre exemplu conceptul folosit in schemele amplificatoarelor romanesti IEI A2050 sau A350 si ulterioarele .

A fost pus la punct de Cristian Popoiu in 1979 .

Foloseste cateva solutii tehnice "curioase " la prima vedere , majoritatea considerand ca erau erori de conceptie , dar ... oare asa sa fi fost ?

Slew Rate-ul era limitat de tehnologia de fabricatie a tranzistoarelor finale etc , dar se putea realiza totusi in Romania un amplificator superior conceptelor anilor 60 folosite pentru amplificatoarele AS2010 / 2020 ?

Evident , scopul nu a fost acela de a realiza un amplificator perfect , deoarece componentele pe care le furniza IPRS si restul furnizorilor nu permiteau performante SF .

Pentru ca nu se puteau micsora THD sub o anumita bariera tehnologica cu costuri mici de productie , si-a propus sa foloseasca partea " buna " , adica armonicele pare din THD .

Parerea mea este ca un amplificator A350 realizat cu componente moderne si pieptanat pe ici , pe colo este superior la orice capitol unui NAIM , dar este doar parerea mea .

Amplificatoarele IEI nu au o "personalitate "asa de evidenta ca cele realizate de NAIM , dar eu le consider mai neutre , mai naturale .

Datorita perceptiei generale , NAIM este o firma care se adreseaza audiofililor , cam supraevaluata .

Da , produsele lor sunt excelente din punct de vedere al rezultatului acustic , dar si IEI putea fi la acel nivel .

Evident , nu a fost ... Istoria e deja scrisa .

Puteti remarca similitudinile intre cele doua scheme , am evidentiat componentele care corecteaza raportul intre armonicele pare si cele impare .

Conceptul e absolut identic !

 

IEI_A350.jpg

 

NAIM_NAP110.gif

 


Banuiesc ca A2050 si A350 sunt destul de cunoscute .

Aici aveti proiectul unei semiclone NAIM : https://app.box.com/s/jnasoijb2gg7mopasbuo/1/128283763 , puteti studia conceptul pe indelete :) !

Link spre comentariu

Un amplificator de banda larga este bun. pentru ca nu distorsioneaza la frecvente mari, daca banda de castig unitar este cativa Mhz la 100 KHZ mai destul castig in bucla sa compeseze evetuale neliniaritati native.

Link spre comentariu

De cand asculti muzica la 100khz tu?

 

A nu se intelege ca-s contra benzii largi, mosfet400 al meu merge pana la peste 1Mhz, insa nu e locul aici in topicul asta pentru o astfel de discutie, subiectul este altul.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări